De la un zvon la altul, adevărul şi minciuna abia îşi trag sufletul.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Adevărul şi minciuna,
Se atestă că sunt fraţi,
Iar părinţi, întotdeauna,
I-au avut pe avocaţi.

epigramă de Mihai Danielescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevărul, gol-goluţ,
Aşteaptă musai un bănuţ.

epigramă de Ion Diviza din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul în primejdie

Stă adevărul şi suspină
În pom, căci jos, la rădăcină,
Minciuna rea şi hămesită
Abia aşteaptă să-l înghită.

epigramă de Vasile Larco din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

În lumea noastră decăzută,
Stupidă, falsă, prefăcută,
Minciuna stă pe-un tron de aur,
Pe frunte cu cununi de laur,

Iar Adevărul e-n fântână,
Ucis mişelnic de Minciună.
Veni-va ziua cea măreaţă
Când el va reveni la viaţă,

Cu frumuseţea lui divină,
Cu chipul izvorând lumină,
Şi crunt va biciui Minciuna,
Şi-o va goni pe totdeauna.

Veni-va ziua cea măreaţă
Când lumea fi-va iar isteaţă,
Iar Adevărul, nu Minciuna,
El va domni întotdeauna.

poezie de George Budoi din Adevărul şi Minciuna: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (28 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Precum Soarele şi Luna,
Zi şi noapte, le tot vezi,
Adevărul e minciuna
... Care-ţi place să o crezi!

epigramă de Titi Turcoiu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Adevărul totdeauna
A fost ros de multe "molii",
Înfruntând cu greu Minciuna
Cocoţată în fotolii.

epigramă de Corneliu Costăchescu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna face înconjurul planetei în timp ce adevărul abia îşi pune cizmele ca să pornească la drum.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna...

Precum se vede c-a fost scris,
Minciuna, ca şi adevărul,
Sunt jumătăţile din mărul
Cules de Eva-n Paradis.

epigramă de Eugen Deutsch din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Că adevărul umblă des
Cu capul spart în lumea lară,
E-un fapt normal şi de-nţeles:
Minciuna n-are ce să-şi spargă!

epigramă de Gheorghe Bălăceanu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om/Altul

Un om se naşte, plângându-şi venirea,
Pe cer o noua stea apare,
Un altul moare, plecând cu nemurirea,
O alta stea dispare.

Un om acceptă tot ce-l înconjoară,
Altul urăşte şi se transformă în fiară,
Un om e paşnic şi cu inima moale
Altul e războinic şi cu sufletul tare.

Un om e sărac, dar cu sufletul bogat
Altul are bani, dar cu sufletul dărâmat.
Un om e timid şi o iubeşte,
Altul e tupeist si o prosteşte.

Un om dă viaţă anilor,
Altul dă speranţă banilor
Un om prin versuri se descarcă
Altul citindu-le doar se încarcă.
Un om suferă în tăcere
Altul distruge orice bariere.

Un om are multe femei pe noapte,
Altul are o iubită pentru zilele toate.
Un om se ceartă şi protestează,
Altul doar priveşte, şi se resemnează.

Un om ascultă cu urechea,
Altul citeşte cu sufletul,
Astfel plângându-şi perechea
Amintindu-şi trecutul.

poezie de Miron Iustin (22 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi aforismele au suflet. Unele abia şi-l trag. Altele... vai de sufletul nostru!

aforism de Cornel Stelian Popa (20 februarie 2019)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul nu-i adaptat supravieţuirii aşa cum este minciuna. Minciuna se poate înmulţi şi prin diviziune, adevărul nu. Dacă tai un adevăr în două obţii două minciuni nu două adevăruri.

aforism de Cornel Stelian Popa (30 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume în care minciuna cu adevărul se duelează şi iluzii la orizont se conturează, este absolut necesar ca informaţia să se cântărească şi să se filtreze, abia apoi să se îngurgiteze.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Adevărul e minciuna nedescoperită încă" susţine Mircea Ionescu Quintus

Ai dreptate, frate, zău,
Şi pe cap îţi pun cununa,
Fi'ndcă-n adevărul tău
S-a descoperit minciuna.

epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pus în balanţă cu minciuna, adevărul se ridică, minciuna trage mai mult.

aforism de David Boia (12 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna ascunde adevăr, adevărul dă de gol minciuna...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Minciuna, cineva spunea,
E bine că va dăinui,
Că adevărul, fără ea,
Şi-ar pierde sensul de a fi!

epigramă de Eugen Albu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Minciuna e miriapodul
Ce tulbură întreg norodul
Iar adevăru-i floare rară,
O specie ce-o să dispară.

epigramă de George Ceauşu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem concepe adevărul absolut, dar nu şi minciuna absolută. Chiar şi minciuna "perfectă" conţine în ea un anume grad de impuritate.

aforism de Mihail Mataringa (7 august 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Minciuna are aripi fumegânde
La răsărit, la nord, dar şi la sud,
La vest şi la oricare om pătrunde
În bobul vorbei înflorit ori crud.

Minciuna are talpa zdrenţuită
Şi poale scurte prinse de genunchi,
Pe care printre vorbe şi-le-ntinde,
Apoi le strânge seara în mănunchi.

Minciuna are ifose de doamnă
Şi se arată mândră peste tot,
Lăsând în locul părăsit o toamnă
În care adevărul e un ciot.

Ea e unealtă scundă şi rotundă,
Şi e mai lată ca un topogan,
Pe-acolo vorba rea vrea să pătrundă
Din gura celui care ţi-e duşman.

Ea e un foc ce singur se-nteţeşte
Să ardă adevărul pe deplin,
Când omul bun minţind se preamăreşte
Descătuşând al inimii venin.

Minciuna niciodată nu se-ascunde...
Ea iese la raport precum un şef
Şi nu dă socoteală, nu răspunde,
Ci se cinsteşte după bunul chef,

Minciuna este unsă-ades cu miere
Şi trece-alunecând fără cusur,
Mai pură decât clipa care piere
Săltându-se din sufletul obscur.

E-atentă la orice cuvânt se-arată
Înălţător ori mai supus ca ea
Şi dacă e cumva contrariată
Se-aprinde iute-arzând precum o stea.

Aripile-i rămân vii, fumegânde,
O-nalţă şi-o coboară grandios,
Lăsând în urma lor dâre profunde
De fum albastru-n omul mincinos.

poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!