Şoferească

Dacă nu-i tăia elanul
La un colţ miliţianul
Intra-n Rai ca... porumbel
Cu alţi nouă după el.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mucenicică

Dacă nu-i tăia elanul
La un stop miliţianul,
Părăsind rapid Pământul
Intra-n Rai făcând pe... sfântul.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe

Să fugi de dragoste nu-i bine,
Că fuge ea după tine,
Dragostea nu-i boală grea
Dacă ştii să zaci de ea.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pământul şi-ar tăia legătura, dacă nu ar mai fi legat de cer, cerul nu i-ar mai da nici energiile sale, nici elanul său, iar pământul ar deveni un deşert.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În epoca de aur

Când gândul morţii mă apasă,
Nici vorbă să m-ascund de "coasă".
Mă tem că-mi vor tăia elanul
Cu secera şi cu ciocanul.

epigramă de Mircea Constanda din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

Epigrama-n ofensivă
E armă de primul rang,
Dar dacă nu-i decisivă
Se transformă-n... bumerang.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu, dacă eu

Dacă tu, dacă eu
Mai simţim uneori
Dintr-un colţ să vedem
Un înalt curcubeu,
Dacă eu, dacă tu
Noi mai credem în vis
Într-o noapte din an
Nu gândim la abis,
Dacă tu, dacă eu
Inimi mari mai avem
Şi culori vor renaşte
Între ele mereu,
Dacă eu, dacă tu
Dezgheţam zile mii
Şi le umplem cu zâmbet
Colorat de copii,
Dacă eu, dacă tu
O iubire avem
Nu uita niciodat'
Drumul meu e al tău,
Dacă noi împletim
Zi cu noapte la rând
Timpul meu şi al tău
Ar rămâne în gând,
Dacă noi n-am visa
La un cer înstelat
Am tăia din iubiri
Doar bucăţi am avea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tandemuri de politicieni

Pot să se împerecheze,
Dacă altă cale nu-i.
Totu-i să nu genereze,
După chipul lor şi pui.

epigramă de Titu Ionescu-Boeru din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca deznădejdii

Anna Frank nu-i o colivie

Anna Frank e un porumbel

fir-ar deznădejdea să ne fie

doar drumul poate către el

Anna Frank e un porumbel

Anna Frank parcă-i un izvor

dar uneori trupul nostru-i mişel

şi de lene toate oasele-l dor

Anna Frank parcă-i un izvor

fir-ar deznădejdea să ne fie

toate necazurile pe mine mă vor

Anna Frank nu-i o colivie

Anna Frank e un porumbel

din fericire Doamne fără ţel

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil nu va uita niciodată că focul arde, că acul înţeapă, că briciul taie, numai când se va arde cu focul, se va înţepa cu acul, sau se va tăia cu briciul şi în nici un caz când i se vor explica toate acestea.

Gheorghe Ionescu în Didacticiada (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După fiecare colţ te aşteaptă o nouă direcţie.

aforism celebru de Stanislaw Jerzy Lec, traducere de Nicolae Mareş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe orbita vieţii mele

Pe orbita vieţii mele
S-a format UN ROI de STELE,
Quasari, Pulsari, SuperNove
Din sute de mii de slove
Luceferi, Asteroizi,
Ce s-ascund în zori de zi,
Meteori, Meteoriţi,
Cu toţii din NEANT veniţi
Şi NEANTUL eram chiar eu,
Iar el UNIVERSUL meu,
Puţin cam întunecat
Şi greu de a fi penetrat
Numai de CLARVĂZĂTORI
Şi LIBERCUGETĂTORI,
Că ŞTIINŢA şi CREDINŢA
În zadar şi-au dat silinţa
Să pătrundă IDEAL
În NEANTUL UNIVERSAL
Considerat nefiresc
Cât CREIERUL OMENESC
Cea mai savantă dovadă
Şi fără sorţi de tăgadă
Că-ntre CREIER şi NATURĂ
E o strânsă legătură
Atât prin LITERATURĂ,
Cât şi prin APARATURĂ.
Când apare-n mod SPONTAN
O NOUĂ CONSTELAŢIE
Apare în acelaşi an
Şi o CIRCUMVOLUŢIE
Ceea ce se presupune
Că sunt în expansiune
Şi UNIVERSUL CERESC
Şi CREIERUL OMENESC
Şi nu-i rost să se oprească
EXPANSIUNEA CEREASCĂ
Şi nici MINTEA OMENEASCĂ,
Neputând fi delimitate
Decât de o CALAMITATE.

A dedus Gheorghe IONESCU

poezie de Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

După cum real arată
Starea-i deplorabilă:
Ţara nu e guvernată
Şi nici guvernabilă.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Judecătoriada (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cititor simplu, dacă găseşte o idee nouă, poate să nu fie de acord cu ea, dar ar putea să şi fie. Cititorul perspicace consideră că orice idee nouă este o insolenţă, fiindcă ideea aceasta nu-i aparţine lui şi nu intră în acel cerc închis de păreri care, după părerea sa, formează singurul lăcaş al oricărui adevăr.

citat din Dmitri Ivanovici Pisarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elanul muncitoresc este diferit de elanul scritoricesc. Unul e cu vâna, celălalt e creativul genius-literal.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a-ţi "tăia singur craca de sub picioare", se vor găsi rapid alţi zece care să-ţi sară în "ajutor", scutindu-te de efort.

aforism de Mihail Mataringa (30 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă despre ce mi-a spus vântul

Eternitatea ar putea fi
Doar un râu,
Un cal de multă vreme uitat
Sau gânguritul
Unui porumbel pierdut.
Omului care se îndepărtează
De alţi oameni vine vântul
Şi-i povesteşte,
Îi destupă urechile
Şi-i deschide ochii spre alte lucruri.
Astăzi, m-am distanţat eu însumi de oameni
Şi, de unul, în această vâlcea,
Am început să privesc râul,
Şi am zărit un cal rătăcit,
Şi-am ascultat în liniştea singurătăţii
Gânguritul
Unui porumbel pierdut.
Iar vântul s-a apropiat,
Ca un trecător,
Şi mi-a spus:
Eternitatea ar putea fi
Doar un râu
Un cal de multă vreme uitat
Sau gânguritul
Unui porumbel pierdut.

poezie clasică de Rafael Alberti din Balade şi cântece din Parana (1953), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpurile noastre

Ghilotina de-ar putea
Rostul să-şi recapete,
Cred că, fără să mai stea,
Ar tăia "pe capete"...

epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Multe genii merg pe stradă,
Însă fără să se vadă
Pentru că ies din ogradă
În mod sigur... după pradă.

epigramă de Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După patru ani

Vine iar compatriotul
Să îmi ceară astăzi votul,
Dar când văd deznodământul,
Nu-i mai cred deloc cuvântul.

epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Rebus Bis (noiembrie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul şi porumbelul

Pe cumpăna de la fântână
S-a oprit un porumbel.
A vrut o clipă să rămână,
Să mai răsufle niţel.

Când am vrut să-i dau din mână
Mâncare la porumbel,
A poposit la fântână
Şi o cioară lângă el.

Era neagră şi urâtă.
Porumbelul, alb, frumos.
Am zvârlit cu o ciosvârtă
Ca să dărâm cioara jos.

Şi cioara şi porumbelul
De mine s-au speriat.
Şi, după cum le este felul,
În zbor lin s-au avântat.

Cioara s-a dus spre pădure,
Porumbelul către sat.
N-au putut ca să îndure
Legea ce le-am aplicat.

După păsări m-am uitat
Cum flutură aripile.
Aşa de iute au zburat,
Precum zboară clipele.

Porumbelul s-a-ndreptat
Spre un nor mare, pufos.
Eu după el am oftat
Şi m-am tăvălit pe jos.

Aş fi vrut să zbor cu el
În înaltul cerului,
Dar nu sunt un porumbel.
Sunt fiul pivnicerului.

poezie de Dumitru Delcă (29 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!