De la premier la premier (Octavian Goga către Emil Boc)

De ce te-ai dus la alţii slug...
De ce te-ai dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă...

epigramă de Barbu I. Bălan (26 iulie 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni

De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.
Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.
M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi...
Cum m-ar cinsti azi satul...
Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: "Moşu..."
Le-ai spune spuză de poveşti...
Cu Împăratul Roşu...
..............
Aşa... vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-n barbă plânge tata...

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nici plăcerea unirii duhului cu trupul n-a rămas
Şi nici măcar norocul reînvierii n-a rămas.

Frumoasei cu chip de lună am vrut să-mi deschid sufletul
Dar din tot ce-am dorit să-i spun, nimic nu a rămas.

Întinde mâna ta mică oricărui suflet întristat
Eyvah, sub junghiul tristeţii amare nimic n-a rămas.

În duh e bucuria, in dorinţi gândul lumii de-apoi
Beţie în care te-ai pierdut şi nimic n-a rămas.

Ey, paharule, aferim, şterge oglinda inimii
În duhul meu târziu nici măcar plictiseala n-a rămas.

Fuzulî! Ascultă cântecul iubirii şi priveşte
În urma ta nici mângâierea aurului n-a mai rămas.

poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Caragiale

Tu te-ai născut la Haimanale,
Dar ai plecat demult de-acas;
Te-ai dus, maestre Caragiale,
Şi haimanalele-au rămas...

epigramă de Marian Cioacă (30 ianuarie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 2-a din 10.07.1979 - 27.11.1979: 3. Un vicleşug

Pe Goga, cel ilustru ştii
Să-l foloseşti cu vicleşug;
De nu veneai tu, la Sibiu,
Ai fi rămas... "fecior la plug"!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La urologie

Merg încet, făcând popas
Tot cu sonda pitorească,
Meditând la ce-a rămas
Din virtutea-mi bărbătească.

epigramă de Barbu I. Bălan din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persistenţă

Mi-ai rămas în memorie cum
un ţipăt înjunghiindu-mi numele.
Mi te-ai înfipt în carne cum
pământul sub unghiile
truditorilor săi.
Mi-ai asuprit privirea precum
o lumină ucigătoare.
Mi-ai tulburat auzul ca
o voacală asurzitoare...
S-a făcut totul frumos
şi mă doare.

poezie de Diana Barbu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu te-ai fi lăsat influenţat de alţii, nu te-ai îndoi.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te-ai fi cercetat mai de aproape şi cu sânge rece, ai fi văzut că nu eşti nici mai bun, nici mai rău decât alţii... Atunci nu te-ai fi apucat să urăşti pe alţii, nici pe tine însuţi; ai fi suportat prostiile omeneşti cu mai multă indiferenţă şi ai fi fost mai atent faţă de ale tale.

citat clasic din I.A. Goncearov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câteva zile

te-ai refugiat în frumuseţea ta
ai crescut din nimic
şi-ai înflorit într-o seară de mai
în mirosuri de flori de tei
eşti atât de frumoasă în
cât un vers întreg
cât o poezie
mi-ar trebui un caiet de o sută de file
de somon
să scriu despre frumuseţea ta
mi-e frică să te iubesc
de câteva zile te-ai re
fugiat în frumuseţea ta
te aştept acolo să re
vii au rămas sentimentele (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Eşti mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiţi
Şi pe pământ pedepsiţi
Tu ne faci viaţa uşoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer şi pe pământ
Zorii toţi ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toţi îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu eşti mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de Valeria Mahok (25 august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpia ultimului bun rămas

tu mă priveşti în câmpia ultimului bun rămas
nu ştiu cum am ajuns aici
imagine vagă un taxi ploios un şofer absent
ştiu că a intrat pe contrasens circulau amintiri
şi păreri de rău
te-ai strâns lângă mine şi ai murmurat
câteva cuvinte din vara ce s-a încheiat
le-am văzut dizolvându-se în aerul stingher care ne respira
şi-am adormit în mirosul lor de sânge violet
acum iată-ne întinşi pe câmpia ultimului bun rămas
tremurul ierbii se simte în privirea ta
vine înserarea şi stelele întârzie
se aude o bătaie în cer şi una în pământ

între ele suntem noi

poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi

te-ai îmbrăcat în foşnet de alge
se sfarmă şi clipa
prelung se stinge'n şoaptă
un val, un gând, un ideal
coboară lin petale albe de crin
frunza măsoară timpul rămas
vuieşte iar pădurea
tresar copacii sub lovitura morţii
pe umeri roi de stele
mi-e trupul rană şi lacrima destin
eu am rămas să mângâi paşii
tu ai plecat în noapte şi totuşi unde eşti
femeie fără chip
din tainice poveşti

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Carmen Ştefănescu

De nu-ţi dădeam impuls, să faci un pas,
Te-ai fi pierdut în anoste programe
Şi din nefericire-ai fi rămas
Epigramistă... fără epigrame!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre dincolo de viaţă

Aici, în sanctuarul acestei suferinţe,
Încarcerat de lacrimi, cu veşnicia-n gând,
Te-ai avântat, tu, înger cu aripe de ceară
Şi te-ai topit în iadul în flăcări, din mormânt.

Cu ochii-n lacrimi încă, privindu-ne cu sete,
Aşa, ca orice mamă, purtând în suflet dor,
De dincolo de viaţă, încinsă-n sacre bete,
Te-ai dus să stingi în moarte lumina tuturor.

Te-ai dus, lăsând în urmă şi lacrimă şi taină,
Mamă şi soră, fiică, doamnă şi înger, stea...
Ca un quasar în lume, te-ai dus spre nemurire,
Te-ai dus ca o lumină! Te-ai dus din viaţa mea...

Te-ai dus precum o umbră, spre dincolo de viaţă
Şi clopotul durerii în suflet se prelinge,
Sub pleoapa cenuşie, alene, lacrimi pică...
Cu înc-o picătură, durerea mea se stinge!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă soacră, poamă acră, de te-ai coace cât te-ai coace, dulce tot nu te-ai mai face.

proverbe româneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condei...

Condei bătrân şi părăsit
De mult stai în tăcere,
Acum iar vremea ţi-a sosit
S-aşterni plin de durere.

Atâtea gânduri care-mi sting
Viaţa trecătoare,
Atâtea vise care plâng
În suflet ce mă doare.

De aspra-mi mână te-ai uzat
Te-ai ars de fierbinţeală,
Azi pari în gânduri cufundat
Şi mort de oboseală.

Condei bătrân, ce-a mai rămas
Din viaţa asta vie?
S-au aşternut pe tristu-mi pas
Spini şi zădărnicie.

poezie de Elena Andrieş
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai întors

Te-ai întors împlinită,
Strălucind ca o floare
Ce se vrea risipită
Pe a vieţii cărare.

Ai lansat ipoteze,
Înflorind în cuvinte
Care pot să probeze
Cât ai fost de cuminte.

Te-ai întors radioasă
Ca o noapte de joi,
Ireal de frumoasă
Şi sedusă de ploi.

Ai turnat în pahare
Praf de stele şi dor,
Renăscând din uitare
Simfonii de amor.

Te-ai întors, a rămâne
Undeva... în poeme,
Creştineşti sau păgâne,
Inegale extreme.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare de la mama

Puiul mamei,
Dacă ţi-i dor de-acasă
Atunci te rog pofteşte
De sărbători la noi.
S-aduci nădragi tătucăi
Mie-o broboadă groasă -
La noi sunt tare multe
Necazuri şi nevoi.

Că eşti poet de seamă
N-am nici o bucurie
Că faima cea deşartă
Mi te-a băgat în jug.
Era cu mult mai bine
Ca din copilărie
Să fi umblat pe câmpuri,
Cu braţele pe plug.

Bătrână sunt şi trupul
De-abia mă mai ridică
Dar dacă tu departe
Prin târguri nu plecai
Eu astăzi aveam noră
Frumoasă şi voinică
Şi pe genunchi dam huţa
Un nepoţel bălai.

Dar tu copiii vostri
I-ai risipit prin lume
Ţi-ai dat uşor nevasta
Unui bărbat străin.
Şi singur, fără sprijin
Nu ştiu de ce anume
În vălmăşagul crâşmei
Te-ai cufundat deplin.

Tu, sufleţelul maicăi
Serioja, ce-i cu tine?
Erai aşa cuminte
Şi-aşa de gânditor,
Încât spunea tot satul:
Ce fericit e-n sine
Şi Aleksei Esenin
Că are bun fecior.

Dar tu nădejdea noastră
O amăgişi amarnic
De asta-n suflet chinul
Şi grijile se-nfig
Căci tatăl tău, săracul,
A tot crezut zadarnic
Că stihurile tale
Or să ne dea câştig.

Din ce primeşti pe ele
Tu nu ne poţi trimite.
De asta dureroase
Cuvintele-şi fac loc
Eu una ştiu din cele
De tine pătimite:
Poeţilor parale
Nu li se dau deloc.

Că esti poet de seamă
N-am nici o bucurie.
Că faima cea deşartă
Mi te-a băgat în jug
Era cu mult mai bine
Ca din copilarie
Să fi umblat pe câmpuri
Cu braţele pe plug.

Acum trăim ca-n beznă
Necazul ne tot bate
Şi la gospodărie
N-avem un cal măcar
De-ai fi rămas acasă
Am fi avut de toate
Şi, cum eşti plin de minte,
Erai de mult primar.

Am fi trăit ca lumea
Sub anii ce ne cearcă
Tu nu ştiai ce-i truda
Şi zbuciumul pustiu
Eu ţi-aş fi pus nevasta
Să ţese şi să toarcă
Pe când tu bătrâneţea
Ne-o linişteai, ca fiu.

poezie celebră de Serghei Esenin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa ai şi rămas

O umbră albă din izvoare
Se nalţă lin, tremurător...
Şi-un gând îmi vine-ncet în zbor –
Un gând cu lacrimi de iertare.

Şi zile mor în ori târzii,
Şi zile nasc din vis de veci...
Cum ai putut aşa să pleci?!
Cum ai putut să nu mai vii?!

Dar a rămas în urma ta
Nemuritoare pe toţi vecii,
Când dau în floare liliecii
Nuanţe magice de stea.

Acel Luceafăr răsărit
Ce seri întegi îl tot privescu,
Şi-un gând, răsună-n infinit:
Că frate eşti cu Eminescu.

Privesc la cer în seri târzii
Şi parc-aş vrea măreţ să strig:
Unde te-ai dus atunci, nea Grig,
Şi oare când o să revii!?

Şi visul tău născut din soare
Cu dragoste umplut-a cerul.
Aşa ai şi rămas – Vieru,
Triumfător, făr' de hotare.

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minifabulă

Boii, cei cu beteşug,
Au rămas în sat la plug.
Iar cei apţi, dintr-un capriciu,
Dau în cei din jug cu biciu'!

fabulă epigramatică de Virgil Petcu (ianuarie 2010)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!