De ziua lui Florin Piersic

Să nu cumva să mori, Florine,
Că ziua ta e zi regală
Şi sunt convins că fără tine
Am pierde-o zi naţională.

epigramă de Vasile Iuşan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de ziua naţională a României (Eminesciană)

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea frumoasă, ţara mea de dor?
Să scapi de lichele, să scapi de hoţie,
La prezentu-ţi sumbru, mare viitor!

epigramă de George Budoi (1 decembrie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul albastru

"Îmi căutam calul albastru în herghelia de culori
să-i pun căpăstru ceruri răsucite
să plec cu el în flori de tine potcovite
când le culeg pe spate-mi piciorul să-l cobori..."
Şi-aşa vorbind cu moartea în ziua ei de fată
Ea se uită pe-o parte
zâmbind
cumva mirată...
şi fără multă vorbă şi fără multă fală
şi-a coborât piciorul în ziua lui fatală!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Ziua Naţională 2006 s-au scumpit gazele

Cu fasole şi ciolan,
Vine ziua an de an;
Mă încearcă un necaz:
Am repulsie la... gaz!

epigramă de Mihai Cosma din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florine (cinema Florin Piersic)

De când Apostu te-a făcut
Patron de cinema,
Ai devenit mult mai tăcut
Şi parcă nu eşti... cineva.

epigramă de Vasile Iuşan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind pentru iubire

Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaşte!

Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri faţă de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!

Mori, mori, mori faţă de
ceea ce are moarte
şi vei deveni etern!

Mori, mori, evadează din aceşti nori!
Când vei ieşi dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!

Mori, mori, mori faţă de
zgomotul grijilor lumeşti!

Şi în tăcerea Iubirii,
vei găsi scânteia vieţii!

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parodie Vasi Radulescu

Vasile, Vasile,
Mă mir şi mă uit la tine!
Ziua noaptea, vinzi o carte,
Nu ti-aş lua-o nici in rate!
Şi dacă mă uit mai bine,
Vasile, Vasile,
Scrisul nu e pentru tine!

Mărioară, Mărioară,
Şase cărţi o suta doară!
Hai că mă vezi şi diseară
Vin să-ţi fac oferta iară!
Mărioară, Mărioară,
Nu-mi fă rău la inimioară,
Ia-le că mă bagi în boală!

parodie de Ana Truta (aprilie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasile, lopătarul, convins de relativitatea existenţei, nu numai pe ape, ci şi pe pământ: "Şi cum umblam eu pe bulevard, fără buletin şi fără scop în viaţă."

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia lui NU

Toată ziua lumea-i cu ochii şi urechile
pe mine să nu care cumva să sar gardul
condiţiei umane să nu care cumva
să tac mai tare decât ceilalţi să nu care
cumva una să nu care cumva cealaltă
însă eu îmi văd liniştit de treabă
în ferma mea de cuvinte şi fantome
şi nu mă pot abţine
şi noaptea-s fericit că-s român

poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (21 august 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia lui nu

Toată ziua lumea-i cu ochii şi urechile
pe mine să nu care cumva să sar gardul
condiţiei umane să nu care cumva să tac
mai tare decât ceilalţi să nu care cumva
una să nu care cumva cealaltă însă eu îmi
văd liniştit de treabă în ferma mea de
cuvinte şi fantome şi nu mă pot abţine
şi noaptea-s fericit că-s român

poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu credeţi cumva că sunt furios că înjur. Toată ziua înjur, fără a fi câtuşi de puţin mânios.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Ieri erai online, te-am văzut la faţă
Mi-ai zâmbit frumos, dar de la distanţă.
Şi dacă de mâine te-ai deconecta
Nu ştiu ce m-aş face, cum aş rezista.
Fără tine cerul va fi mereu gri
Culorile toate se vor înnegri.
Fără tine frica-n minte-mi va intra
Ochii mei de lacrimi nu vor mai vedea.
Fără tine noaptea va fi fără stele
N-or avea lumină nici zilele mele.
Fără tine nu am inima întreagă
Şi trăiesc de parcă sunt lipsit de vlagă.
Fără tine oceanul parcă-i un lac mic
Fără tine alături eu nu sunt nimic.

poezie de Robert Cravens, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională a Franţei

Francezii nu ne sunt duşmani,
Dar se comportă ca bogaţii;
Să le urăm azi "La mulţi ani!",
Iar Cupa să o ia croaţii.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coroana regală din aur are aceiaşi putere ca o coroană regală din oţel...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine şi totuşi fără...

Cu tine şi totuşi fără,
mi-e bine, rău, greu de spus.
Cu tine şi totuşi fără,
fug şi de răsărit şi de-apus.

Cu tine şi totuşi fără,
frunze îngălbenesc, înverzesc...
Cu tine şi totuşi fără,
vreo şansă să nu-nnebunesc?

Cu tine şi totuşi fără,
cânt, plâng şi dansez în noapte.
Cu tine şi totuşi fără,
astazi, nu mă mai tem de moarte.

Cu tine şi totuşi fără,
îndrăznesc timid să visez.
cu tine şi totuşi fără,
în iluzii vagabondez.

Cu tine şi totuşi fără,
încă învăţ să trăiesc.
Cu tine şi totuşi fără,
wtf... am să reuşesc!

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este conştiinţa naţională? Cari sunt condiţiunile desvoltării ei? În ce consistă importanţa ei istorico-culturală? Acestea parcă sunt chestiunile, ce se impun fiecărui, care face de centru al meditaţiunilor sale conştiinţa naţională.

Alexandru Mocioni în Conştiinţa naţională (1887)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare cum ar fi arătat lumea fără războaie, boli, cataclisme naturale şi alte asemenea? Nu sunt convins că ar fi fost cu totul diferită de ceea ce vedem cu ochii noştri în ziua de azi. Imaginaţia omului şi nevoia imperioasă de a contacara cumva starea de "bine" şi de "pace" care i s-a dat la "facerea lumii", ar fi dus cu siguranţă la "rezultate" asemănătoare cu cele obţinute până acum şi cu care nu avem prea multe motive să ne mândrim. Să ne amintim doar că "piatra de temelie" la edificiul "performanţelor" ridicat de specia umană a fost pusă devreme, foarte devreme, pe vremea când umanitatea era reprezentată doar de două suflete...

Mihail Mataringa (17 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mori de râs...

Săgeţile lui Cincinat
Aveau o trecere uşoară
Că-ntotdeauna cel vizat
Murea... Şi îi plăcea să moară.

madrigal de Vasile Darie din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piersic preşedinte

Preşedinte fă-te, măi Florine,
Şi-aş fi mai vesel decât îs,
Chiar dacă n-am trăi mai bine,
Măcar am muri... de râs.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa divină

Nu mă tem de tine, moarte,
Chiar dacă vii să mă ucizi în vis.
Atât mă tem, că încă nu am scris
Cum să te spânzur într-o carte.

Să văd cum mori şi Tu măcar o dată
Cum sufletul îţi curge în pământ
Că n-ai în tine nimic sfânt
Fiinţă hâdă fără nici o Pată?!

Aduni copii, femei, bătrâni
Cum îi alegi, nebună fără minte?
Dintre cei răi, pe cel cuminte
Tu, Pacoste, din Casa de nebuni.

Sunt prea bătrân să mă mai tem de tine
Şi n-am sfârşit ce am avut de scris
Omoară, Doamne, păcătoasa-n vis
Şi-nvaţă-mă să fac ce se cuvine.

poezie de Aurel Anghel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suspin

— Un suspin adânc Mă prinde
şi vă spun cu-atâta greu:
Unul dintre voi Mă vinde.
— Doamne, nu cumva sunt eu?
— Iată ceasul suferinţei.
Voi să vă rugaţi mereu.
Însă vai de cel cu-arginţii!
— Doamne, nu cumva sunt eu?

— Voi sunteţi ca piatra rară.
Numai unu-i asmodeu,
suflet rânduit să piară.
— Doamne, nu cumva sunt eu?

— Voi aveţi comori bogate.
Însă el, vrăjmaşul Meu,
astăzi le-a pierdut pe toate.
— Doamne, nu cumva sunt eu?

Astfel în amurgul rece
murmura Isus cu greu.
Şi spuneau toţi doisprezece:
— Doamne, nu cumva sunt eu?

Deci şi noi, când El ne spune
că-ntre noi e-un fariseu,
să şoptim în rugăciune:
— Doamne, nu cumva sunt eu?

poezie clasică de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!