Mărturisirile durerii n-au valoare decât dacă dincolo de rânduri vezi pe om care scrie numai pentru a nu striga.
Emil Cioran în Revelațiile durerii
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
În acest univers provizoriu, axiomele noastre n-au decât valoare de "fapt divers".
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să crezi că o rugăciune e altceva decât un monolog, că un extaz are o valoare dincolo de el însuși, că vreunui zeu îi pasă de mântuirea sau de pierzania noastră? E totuși ceea ce ar trebui să putem crede, măcar preț de o secundă pe zi.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plictiseala o cunosc numai oamenii care n-au un conținut lăuntric mai adânc și care nu se pot menține vii decât prin stimulente exterioare. Toate nulitățile caută varietatea lumii din afară, fiindcă superficialitatea nu este altceva decât realizarea prin obiecte.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu ne individualizează mai mult decât neputința de a ne striga reușitele.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Lorena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă esențele pe care oamenii le stimează atât de mult, fără să le iubească, n-au putut salva nimic, atunci nu ne mai rămâne decât curajul amăgirilor. Să rămânem adică aici pe pământ, să ne compromitem și să ne lichidăm ca amăgiri între amăgiri. Esențele ne distrug dincolo de lume: este o distrugere mai interesantă, dar nu mai dureroasă. A te distruge cu toți amărâții acestui pământ este o renunțare mai mare, mai tristă, mai nemiloasă. Să știi că lupți numai pentru amăgiri și că pentru esențe n-are rost să faci sacrificii prespune atâtea lucidități, atâtea rostogoliri și atâtea victorii, încât nu te mai poate opri de la un suprem orgoliu și de la o supremă umilință.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creștinii n-au înțeles nici acum că Dumnezeu este mai departe de oameni decât oamenii de el. Îmi închipui un Dumnezeu plictisit până dincolo de margini de acești oameni care nu știu decât să ceară, un Dumnezeu exasperat de trivialitatea creației sale, un dezgust de pământ și de cer. Și-mi închipui un Dumnezeu avântându-se în neant, ca Iisus de pe cruce...
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acatrist
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu trup de foc;
Mă voi ruga să am noroc
Și ziua să mă pot abține.
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu suflet stins,
Ca noaptea să te pot obține
Măcar în vis, măcar învins.
Voi scrie numai pentru tine,
Chiar dacă n-o să te pot ține
Cu micul meu câștig din scris,
Decât învins, decât în vis.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisul are valoare și justificare numai ca eliberare de obsesiuni, ca mijloc de a amâna o distrugere și o prăbușire.
Emil Cioran în Singurătate și destin
Adăugat de Stingaciu Ciprian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe nimic nu luneci mai repede în mormânt ca pe ritm și pe rimă, căci versurile n-au făcut decât să ridice lespezi pentru însetații nopții.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai bine e poate să nu ne explicăm, să nu oferim noi înșine cheia ființei noastre, formula destinului nostru. N-au decât s-o găsească ceilalți - dacă socotesc că merită căutată.
Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât animalele, cât și plantele sunt triste, dar ele n-au descoperit tristețea ca un procedeu de cunoaștere. Numai în măsura în care omul îl folosește încetează a fi natură.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre viață nu se poate scrie decât cu un toc muiat în lacrimi.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vai de cei care n-au schimbat nici un cuvânt cu prima lor iubită! Cum vor mai găsi cuvinte pentru a doua?
Emil Cioran în Pe culmile disperării, Renunțare (1934)
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai o minte plină de crăpături ca un zid vechi poate avea deschideri către lumea de dincolo.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, La izvoarele vidului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu suntem ratați decât dacă viața are un sens. Fiindcă numai în acest caz tot ce n-am îndeplinit alcătuiește o cădere sau un păcat.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
O existență care nu ascunde o mare nebunie n-are nici o valoare.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Ovidiu.N
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darul meu
Poate, pentru alții, darul meu ar fi
fără vreo valoare, ne'nsemnând nimic
în gândirea celor care nici n-ar ști
câ e fără seamăn, cât ar fi de mic.
Pentru ei, pământul, floarea, mâna mea,
stând așa, întinsă, parcă a cerșit,
e-un tablou nevrednic, bun a-l arunca
și-a uita pe-acela ce l-a dăruit.
N-ar putea să vadă cum, în miezul său,
aura iubirii se înalță, vag,
din petale-albastre care-n gândul tău
sunt priviri cu care te-nveleam cu drag.
Numai tu, iubito, dincolo de el,
vezi cum eu, c-un zâmbet cald și dezarmant,
îți ofer în suflet un întreg castel,
mai presus de aur sau de diamant.
Numai tu-l vezi altfel, numai tu-l dorești,
știi de unde vine și, cu darul meu,
sufletul îți cântă pentru că iubești,
iar în ochi ai lacrimi. Le-nțeleg doar eu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- individ
- Indivizii sunt organe ale durerii.
definiție celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Interiorizare
Uneori sunt prea multe gânduri
Și preferi să le interiorizezi,
Decât să le așterni rânduri, rânduri
Pentru că reproiectează momente,
Ce ai vrea să le ștergi.
Mulți poate n-ar înțelege,
Ce-ai simțit tu, sufletul prin ce trece,
Un zbucium interior, ce arde mocnit,
Chiar dacă tu la suprafață
Vezi un chip, aparent fericit.
Și încă nu ai vazut nimic,
Dar mai bine tac, decât să explic,
Reconstruiesc prin liniște un zid,
Dacă nu mi-ai auzit tăcerea,
Nu mă vei auzi, nici atunci, când strig.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă atrag lucrurile care n-au șansa să se-mplinească ori să dăinuie.
Emil Cioran în Ispita de a exista
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!