Femeia magistrat
De la tigaie pân' la robă,
Făcu un drum de epopee...
E cea mai grăitoare probă,
De ce-i capabilă-o femeie!
epigramă de Dimitrie Rizeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Justiției
Întruchipezi de mii de ani speranța
Acestei lumi în veșnica ei goană,
Și-oricât de greu ți-e drumul printre astre,
Fii dreaptă, înțeleaptă și umană!
epigramă de Dimitrie Rizeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei juriste
Cu epigrama dacă-s astăzi în restanță,
E că sub ale tale dulci priviri,
Toți ghimpii se preschimbă-n trandafiri
Și orice gând răutăcios, într-o romanță.
epigramă de Dimitrie Rizeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerere de rectificare a sentinței
Domnule președinte,
Vă cer rectificarea sentinței pronunțate;
Defunctul meu părinte
Nu se numea "Decujus" ci Nae Șapte Sate.
epigramă de Dimitrie Rizeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor avocați adversari în proces
Privind pe fiecare-n parte,
Cum nu se dă bătut niciunul,
Te-ntrebi: ce oare îi desparte,
Când adevărul este unul?!
epigramă de Dimitrie Rizeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine o femeie este un lucru neînțeles: amorul la ea trece ca un vis; în ceea ce-i drag, ea pe sine se iubește. Omul pentru dânsa este o mirază ce face să se prețuiască meritele ei; fără acest interes, ea nu ar iubi; în scurt, egoismul personificat - iată cum înțeleg eu o femeie.
Dimitrie Bolintineanu în Manoil
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umilul adevăr...
Adevărul cere probă,
Când e judecat în robă...
Dar el poate fi ascuns,
Când judecătoru-i "uns"...
epigramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi ca magistrat
Că Cincinat
E-afemeiat
Vreți o probă?
Poartă robă!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o relație de probă
L-a-njurat de-atâtea ori
Până și-a ieșit din fire;
Și-i făcu copil din flori
Să îl abă amintire.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerele avocate preferă pantaloni în instanță
Multe s-au schimbat! Vreți probă?
Judecați prieteni dragi:
Eu, bărbat, pledez în robă,
Domnișoarele-n nădragi!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din revista "Haz de Necaz", nr. 14-15 (iulie 2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ce-i însemn pe tine pus drept robă și-n a ta vremelnică numire stă puterea, ci în ceea ce faci în numele lor!
Viorel Muha (aprilie 2015)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noua epopee
Prin subteranele relee,
Tutunul își atacă prada
Râvnind la noua epopee:
Țigariada!
epigramă de Eugen Deutsch din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Probă
Testul de șters praful de pe tobă.
monostih de Gheorghe Leu din Punctul pe i (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

De trei ori femeie
De trei ori s-a însurat,
Tot femeie și-a luat,
Apoi făcu o deviere
Și își luă... muiere!
epigramă de David Boia (25 septembrie 2011)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
De ziua ta, vreau sa-ți doresc
Sa te-mplinești ca și femeie,
Sa fii în felul tău firesc
A fericirii epopee.
Vreau să-ți mai urez credință
În Dumnezeu și-a Sa Iubire,
Să nu te temi de suferință,
Și să trăiești în mulțumire.
Mai vreau să fii mereu zglobie,
Să poți ispite să zdrobești,
Și tuturor cu bucurie,
Iubire să le dăruiești.
De ziua ta, vreau să-ți doresc,
Să fii în suflet ca și copilul,
Și către ce-i Dumnezeiesc
Să îți îndrepți mereu destinul.
poezie de Alina Tarlev
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragobete
Cupidon și Dragobete
Adună băieți și fete,
Unind inimi rătăcite
Ce tânjesc, stând adormite.
Fetele pot să aleagă,
Băieții tainele dezleagă,
Legându-se pentru probă,
Printr-un deghizat în robă.
Timpul face și desface
Dacă-ți place sau nu-ți place,
Printre îndrăzneli și fițe
Reușind să lege ițe.
Dragobete blând și darnic
Se-nfășoară ca năvalnic,
Patimi vechi le reaprinde,
Timide fete-n plasă prinde.
poezie de Viorica Pop
Adăugat de Alexandra Tudoran

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel
Miroase lumina stingher
Și frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde și galbenă robă!
Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Cărați-vă-ncet în uitări!
Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Și molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.
Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Pornește spre sate să vină;
E toamna, miroase de-aici!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Completare catrenului scris de maestrul epigramist Cincinat: "Mie însumi, ca magistrat:/Că Cincinat/E-afemeiat/Vreți o probă?/Poartă robă!"
Maestre, nu-i aceea proba:
Când damele sunt în tumult,
Nu le mai mulțumește roba,
Ci jinduiesc la mult mai mult!
madrigal de Cornelius Enescu din Săgețile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimb de dame
Când era mai mititică,
Se visa damă de pică.
Tot trecând probă de probă,
S-a trezit... damă de tobă...
epigramă de Constantin Enescu (26 decembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cineva a observat că un pescar arunca înapoi peștele cel mare, păstrându-i pe cei mici. Întrebat de ce face asta, a răspuns că avea doar tigaie de fript pești mici! Unii dintre noi acționăm în viață de parcă o asemenea tigaie e singura pe care o avem, limitându-ne astfel adevăratul potențial.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scroafa făcu ce făcu, se zvârcoli prin ăl noroi și se tărbăci de nu o mai cunoșteai, scroafă e, ori ce dracu e. Scăpă din nomol și se luă după voinic. Într-o clipă îl ajunse. Când văzu zorul, voinicul aruncă pieptenele. Și unde se făcu un zid nalt, nalt, d-a curmezișul drumului ei, de nu fu cu putință să-l sară. Atunci scroafa se puse cu colții săi și sparse zidul, făcând o gaură numai cât putea ea să treacă. Și să te ții după dânsul. Daca văzu voinicul că scroafa iară s-a apropiat, aruncă și peria. Deodată se făcu o pădure naltă și deasă, de nu se putea strecura nici pui de pasăre. Cum văzu una ca asta, scroafa se puse și roase, și roase la copaci, până ce-și făcu drum, și după dânsul! până ce, când fu a-l ajunge, voinicul intrase în curte la zâna. Aceasta ieși numaidecât.
Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!