Consolare
În urmărirea tipului fugar
Avem dosarul plin de semnalmente...
N-am reușit să-l prindem încă, dar
I-am reținut o groază de amprente!
epigramă de Veron Ene din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Tenacitate
În urmărirea timpului fugar,
Avem dosarul plin de semnalmente.
N-am reușit să-l prindem încă, dar
I-am reținut o groază de amprente.
epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tipul din fața tipului din spatele meu
Cine este chemat să rezolve problemele-n Marină?
Tipul din fața tipului din spatele meu.
Cine este mitraliat cu toate muncile grele-n Marină?
Tipul din fața tipului din spatele meu.
La naiba, Căpitanul are sub comanda lui amar
De oameni și mai toți vor să obțină mâna fetei lui, dar
Pe cine credeți că sărută fata Căpitanului meu?
Pe tipul din stânga tipului din dreapta mea,
Pe tipul din dreapta tipului din stânga mea
Și pe tipul din fața tipului din spatele meu.
poezie din Trusă de cântece pentru oamenii din Maritime Service Training Station de la Sheepshead Bay, N.Y, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am studiat dosarul întocmit de Securitate și nu am reținut nimic.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Amprente
Când îți lași amprenta pe ceva,
Nimeni nu mai poate contesta.
Că nu tu ai fost acela,
Cel care a reușit să facă ceva.
Îți spun serios, chiar dacă-ți zâmbesc,
Amprente de tot felul se găsesc.
Se găsesc amprente pe orice ai pus mâna,
Amprente se găsesc oriunde ți-ai lăsat urma.
Amprentele îmi sunt deopotrivă, trecut și viitor,
Nu va dispărea totul, după ce eu am să mor.
Trecutul înseamnă, prin ce am trecut și am facut,
Iar viitorul este ceea ce am crescut.
Amprente precum iubirea, adevărul și dreptatea,
Dau roade dacă coincid cu realitatea.
Și când pomul vieții va înflorii,
Fiecare petală, amprenta ea va fi.
poezie de Ovidiu Kerekes (10 martie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trudă târzie
Mi s-a rupt coada la lopată
Când s-a întunecat am deschis geamurile
Și văd că indiferent de mănuși
Firele noptii mi-au intrat în palme
n-am reușit să-l dau afară.
Atunci i-am dat foc
La un fitil de lumânare.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet care mă tot întreabă dacă i-am citit volumul
Nici un păcat n-am săvârșit
Că tomu-ți încă n-am citit.
Poate-o s-o fac, dar sunt dispus
Să-l cumpăr de la... preț redus"...
epigramă de Maliu Bogoe din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecătorul: Alergăm peste tot, să alinăm suferința oamenilor, să le citim din Codul Penal...
Aurica: Ieri am judecat un legionar pe masa de operație. A murit cu sufletul împăcat, imedit după ce i-am citit sentința...
Lupoi: L-ați condmnat la moarte?
Judecătorul (răsfoiește dosarul): Cunoscută fiind clemența justiției noastre, i-am dat zece ani de temniță. Putea fi eliberat condiționat, pentru bună purtare, după nouă ani și jumătate. Dar fraierul a preferat să moară... (Se uită atent la Poet). Ăsta arată destul de bine... Nu are cicatrici, fracturi, nici semne particulare. Se vede că n-a mai fost judecat. (Către Aurica). Aurica, la treabă! E târziu! Azi avem încă două procese...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor
ți-a fost vreodată așa de dor
încât să vrei să prinzi râul de capete
și să-l întorci
să-l faci să curgă invers?
mie da
n-am reușit să întorc râul
dar am aruncat cu pietre
până când am simțit că brațul îmi sare din umăr...
ți-a fost vreodată așa de dor
încât să vrei să trântești una de alta
crestele munților?
mie da
n-am reușit să ciocnesc munții
doar am urlat până când au pornit grohotișuri
baremi să încetinească această curgere
această blestemată curgere
neîntreruptă
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dosarul la partid - a fost și este la putere
În partid înainte când intrai,
Tu dosarul ți-arătai.
Azi când vor ca să te scoată,
Ei dosarul ți-l arată.
epigramă de Adrian Timofte (iulie 2018)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu i-am cumpărat încă soției mele nicio perlă, pentru că n-am găsit încă niciuna pe măsura frumuseții ei.
aforism de George Budoi din Bijuteriile în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (8 martie 2012)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
ne-am lăsat duși de valurile atenției
și n-am realizat că n-am dat drumul pânzelor.
o să plutim deasupra apei, fără să fim nevoiți
să ne strângem în brațe de frică c-o să ne izbim de mare.
și când o să ne prindem cum să dezlegăm pânzele, vom fi ajunși la capăt, în zadar.
și dacă încă nu vom fi ajunși la capăt..
de le-om deschide.. oare va mai bate vântul?
Ștefan Ababei
Adăugat de Ștefan Ababei

Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Ajunși în pragul disperării
Tot mai avem din lungul drum
Până la capătul răbdării
(Dar cu viteza de acum!...)
epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țară de haiduci
Noi încă mai avem păduri umbroase
Si munți cu peșteri, ape cu bulbuci,
Avem și furci si ascuțite coase
Dar vai, nu mai avem de mult haiduci.
Noi încă mai avem boieri în țară
Cu cap de taur si cu minți la fel,
Avem atâta lacrimă amară,
Numai haiduci nu mai avem defel.
Noi înc-avem pe cer apus de soare
Și guvernanți ce au în cap eclipsă,
Avem si legi călcate în picioare,
Doar de haiduci avem cumplită lipsă.
Avem si potere ce în cătușe
Ar vrea să țină un întreg popor
Avem vreo șase sute de căpușe...
Nici umbră de haiduc la vreun izvor!
Dar încă mai avem de-un leu speranță
Că nu o să sfârșim cu toți pe cruci...
Ne vom trezi și-n ultimă instanță
Vom fi o țară-ntreagă de haiduci.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

E rău că la bătrânețe dosarul medical e mai mare decât dosarul de cadre.
citat clasic din Grigore Moisil
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Argument
Nepoata stelei consacrate
Pe scenă încă mai insistă;
Nu are față de artistă,
Dar are-un.. spate!
epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amăgiri
Spre mine mă deschid ca o floare.
Mă ninge solemn cu amăgiri albastre.
Pașii de tină i-am afundat în lumină,
I-am ars cu un gând fugar.
Diminețile mele se deschid în mii de petale
Și cad, cad, peste mine, zăpezi nesfârșite, nelămurite.
Și ce dacă geana zării s-a încruntat îmbufnată?
Pe marginea sufletului i-am dat loc de popas
Unei păsări albastre.
poezie de Magdalena Hărăbor din revista "Arcade", nr. 3 (septembrie 2015)
Adăugat de Magdalena Hărăbor

Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost reținut un judecător; puțin mai reținut.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Bine, scuză-mă... Și cum s-a rezolvat problema în final?
Lucian: Nu contează cum, ci doar că s-a rezolvat totuși, cu bine.
Lia: Și totuși, cum ai reușit să-l convingi pe Nick?!
Lucian: Ți-am spus, nu mă mai chinui atât, nu vreau să detaliez, mi-a fost de ajuns prin ce-am trecut aseară... N-a fost deloc plăcut!
Lia: Care parte n-a fost deloc plăcută pentru tine?
Lucian: Poftim?!
Lia: N-are importanță. Deci, aseară, când ne-am întâlnit, totul se rezolvase deja, de aceea erai atât de mulțumit!
Lucian: Da, evident!
Lia: Și totuși, ce căutai în oraș?
Lucian: Cum, adică?! Păi, Nick plecase furios din navă, apoi, blondina... Ea mi-a spus să stau liniștit, că va rezolva ea totul, dar n-am putut să-i dau ascultare. Nu puteam fi liniștit! Nu puteam suporta gândul că le creasem acest gen de probleme! M-am dus să vorbesc cu Nick, să-i explic situația, însă nu mai era nevoie... Când am ajuns eu acolo, erau deja împăcați, îmbrățișați. Maria a reușit să-l convingă că nu s-a întâmplat nimic.
Lia: Ești sigur că se împăcaseră?
Lucian: Da, absolut! Dacă văzându-i împreună, îmbrățișați, încă puteam avea îndoieli, apoi Nick mi le-a spulberat imediat! El însuși m-a asigurat că totul este în ordine. Blonda a reușit să-l convingă, iar eu eram mulțumit, pentru că nu mi-ar fi convenit deloc ca eu să fiu motivul pentru care ei doi să se certe. Sunt un cuplu reușit; le stă foarte bine împreună!
Lia: Așa e. Să nu uiți acest lucru!
Lucian: Ce vrei să spui, Lia?
Lia: Nimic. Mă întrebam doar cum poți să intri mereu în astfel de încurcături neplăcute?
Lucian: Și eu m-am întrebat acest lucru... N-am găsit încă un răspuns.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nathan: Mie pentru voi îmi pare rău. În ce mă privește pe mine? O să-mi fac plinul. Dar voi v-ați tot chinuit încă din liga juniorilor. Acum vă vine rândul, în sfârșit, și Whitey îi oferă onoarea tipului ăstuia? Nu e corect. Dacă mă-ntrebați pe mine, nici nu ar trebui să facă parte din echipă.
Tim: Și ce propui să facem?
Nathan: O să-l obligăm să-și câștige locul în echipă. Să se chinuiască, cum ne-am chinuit și noi.
replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana

Comentează! | Votează! | Copiază!

112-Caracal, salvați copiii!!!
Mi-e groază, Doamne, că e plin pământul
De proxeneți, corupți și criminali
Ce sapă unei țări întregi mormântul,
Căci au puterea veșnicii penali.
Mi-e groază, Doamne, să mai merg pe stradă,
Să spun ce simt, să scriu, să mai visez,
C-am devenit de multă vreme pradă
Și n-am la cine să mă adresez.
Părinții stau cu frică și m-așteaptă
S-ajung acasă teafăr de la școală,
Așa e lumea, Doamne, nu e dreaptă,
E mult mai tristă, mult mai rea și goală.
Mi-e groază, Doamne, să mai fiu copil,
Îmbătrânește-mă, acum, pe loc,
Și du-mă într-un prăpădit de-azil,
Că viața mea a devenit un joc
Și cum se-nvârte roata nebuniei
Așa se pare că va fi cu noi,
Ajunși în valul negru-al tragediei
Formăm sfioși la 112.
Și-n pieptul nostru, glasul arzător
Cuprins de groaza clipelor ce vin,
Tot așteptând un semn de ajutor
Apucă să strecoare un: Amin!
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!