
Politicienilor
Stâlpi ai puterii trecătoare
Din parlamente și guverne,
De stâlpul infamiei oare
Nu vă e teamă? Căci etern e!
epigramă de George Corbu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
A fost pus la stâlpul infamiei pentru furt. A doua zi, stâlpul nu mai era acolo.
aforism de Mihail Mataringa (11 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Recidivistul
La stâlpul infamiei pus
Regrete-l chinuiau nespus.
Da-n mai puțin de-o săptămână
Vându și stâlpul pe sub mână.
epigramă de Mircea Trifu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viceversa
Că-i trecătoare frumusețea știe,
Căci la tot pasul sunt dovezi o mie,
Iar urâțenia se-ntreabă: oare,
De ce nu este și ea... trecătoare?
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui George Corbu
Tot vorbești de băutură
Ca pescarul despre lotcă,
Dar nu face-ncurcătură:
Una-i Vodă, alta-i... votcă.
epigramă de Tudor Mușatescu din ziarul "Orizont" - Vâlcea (1968)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupții din Eterna și Fascinanta Românie
Dac-aziluri și spitale s-ar preface-n pușcării
Și-am închide toți escrocii ce-au ajuns la primării,
În guverne, parlamente, eu vă spun (nu vă surprindă):
Tot n-ar fi destule încă toți corupții să-i cuprindă.
Doamne, dă cu al tău fulger și în creștet să-i trăsnești,
Stirpea lor cea ticăloasă dintr-o dată s-o stârpești!
hexagramă de George Budoi din Dicționarul corupției: aforisme și epigrame (7 iulie 2013)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot lui George Corbu
Fără "diminutiv tiranic",
Ți-o spun ca să te lămurești,
Că "valsul" n-ar fi fost "Titanic"
De nu erau în sală... "Ești"!
epigramă de Tudor Mușatescu din ziarul "Orizont" - Vâlcea
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Guverne second-hand, 2017-2018
Guverne după guverne
Se duc ca niște fulgi de nea,
Nimic bun nu pot așterne...
Amprente au... la DNA!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui George Corbu
M-ai nedumerit cu stanța
Și-am căzut ca din văzduh
Fiindcă nu prinseseși nuanța:
Când duhnesc... duhnesc a duh.
epigramă de Tudor Mușatescu din ziarul "Orizont" - Vâlcea (1968)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia
La orișice oră,
Mă-ntreb, iar și iară:
Oare mă ignoră,
Fiindcă e ignară?
epigramă de George Corbu din Epigrame (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistului George Corbu
Ești pasăre văzută-n codru,
Dar vulpea mi te-a păcălit
Te pus să cânți din ciocu-ți negru
Și-ai devenit epigramist.
epigramă de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama
Epigrama, gen etern,
Cu sclipire de sidef,
N-ar ținti în subaltern,
De-ar putea lovi în șef.
epigramă de George Corbu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Premiere la secțiunea "Epigrame" (lui George Corbu)
Lauri și urale,
Premiul, mizilic;
Corbu, osanale,
"Corbii"... ciocu' mic.
epigramă de Anton Muraru din Romeo și Julieta la Mizil - antologie de poezie și epigramă, ediția a VIII-a (2015)
Adăugat de Anton Muraru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui George Corbu, președintele U.E.R.
Asta da anomalie.
Recunoaște chiar și orbu' -
Țin canaru'-n colivie,
Iar pe raft îl țin pe Corbu...!
epigramă de Vlad Cernea-Jerca din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistului George Corbu
Rosturi noi se întrupează,
Moșule Adame:
Vrabia mălai visează,
Corbu, epigrame.
epigramă de Antonian Marinescu-Nour din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încheiere
Chiar supus osândei grele
Corbu e-al literaturii:
Deși negru, cerul gurii
Și l-a învelit cu stele...
epigramă de George Corbu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

George Corbu, către cârcotași:
La știm noi care din confrați,
Le spuse Corbu vorbă grea:
"Vă rog să fiți civilizați
.................... ce pana mea!"
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
George Corbu - misiune ratată
Luându-și zborul de pe vila
În care-și are domiciliul,
Deși cu cap compas Brăila,
G. Corbu nimeri... Mizilul.
epigramă de Anton Muraru (25 decembrie 2014)
Adăugat de Anton Muraru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Președintelui U.E.R. George Corbu
Corbu ne-a chemat pe *cracă*,
Și-a promis și fericire...
Se-nțelege numai dacă
Vulpile n-o să-l admire!
epigramă de Constantin Păun (2006)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pledez pentru amnezie! Mi se pare fraudulos argumentul că a judeca trecutul ar însemna, cum zic unii, a merge cu spatele spre viitor. Iertarea creștineasă nu înseamnă a acoperi cu o pătură ce-am lăsat în urmă. Problemele pe care mi le pun eu sunt de altă natură. Mă îngrozesc ura, răutatea, plăcerea de a ridica stâlpi ai infamiei și de a azvârli cu pietre. Nu pot să-mi reprim gândul că gălăgia care se face azi pe tema "dosarelor" e reversul tăcerilor lașe de dinainte de '89. Și mă înșel, oare, având impresia că "justițiarii" cei mai vocali, acum, n-au scos o șoaptă contra regimului comunist înainte de căderea lui Ceaușescu? Apoi, observ că se discută despre infern cu aerul că ne-am afla într-un semi-paradis sau, cel puțin, într-un purgatoriu. Oare se minte, azi, mai puțin decât înainte de '89?...
Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler (2008)
Adăugat de Valentina Becart- scriitor

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăim într-o lume a lui Kafka, o lume de coșmar, în care ilogicul se suprapune cu absurdul, în care personalitatea este strivită. Trăim într-o lume în care totul e pe dos, în care nefirescul devine firesc, iar firescul este blamat și condamnat, în care nonvaloarea este ridicată în rang, iar valoarea e pusă la stâlpul infamiei, în care șmecheria dâmbovițeană este considerată inteligență, în care păcatul a ajuns virtute, iar virtutea a ajuns păcat.
aforism de George Budoi din Dicționarul corupției (18 mai 2006)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!