Cei care au plecat spre munţi să descopere înălţimile, avizi de vânt, de stele şi de nouri apropiaţi, nu se mai uită la iarba şi la florile mărunte care le însoţesc paşii.

Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de Alina Rizea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţia dragostei este să caute, nu să descopere, să vrea să ştie, fără să afle, să fie ritmul unei continue mişcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat. Mai mult decât curiozitate: nostalgie.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Alexandra A.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe iarba livezii alergau paşii albi ai luminii venite printre frunze într-un fel de menuet cadenţat. Uneori cădeau fructe singure, prin somn, visând poate că sunt culese. O vastă intimitate, ca un ocean care-ar deveni bun ca ochii boilor.

citat din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Splendoare în iarba cerului

Splendoare în iarba cerului,
Înălţimile, adâncuri sunt,
Greieri vântului şuieră,
Urcând, cobori în iarba senină,
Păsările culeg roua,
Liniştea doar de vânt e adiată,
Antiteză liniştită,
Urcând înaltul munte,
Cobori în cer...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul cobora treptele melancoliei, ducându-se spre mările amare care bat ultima treaptă a palatului ei palid.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Denisa Maria Schiopu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar la poarta casei tale veghează dragostea - şi mi-am tras paşii înapoi ca la ieşirea cu icoană din biserică.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, unde-s atâţea câni care au lătrat şi-au dat din coadă pentru noi? Cum au venit? Cum au plecat? Cine i-a dus?
Nu mâ gândesc la cânii cumpăraţi dupa fotografiile din catalog, la cei care au act de naştere şi educaţie aleasă, şi care lasă semn în punga si vanitatea celui care i-a avut. Mă găndesc la cânele de-afară, al ogrăzii, al ciobanului, cel care rabdă ger şi arşiţa la fel, gata să dea din coadă dacă-l chemi, şi care stă pentru tine, chiar dacă-l uiţi, ca inima.

Ionel Teodoreanu în Întoarcerea în timp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria lui creştea spre viaţă, ca zborul unei ciocârlii spre soare...

Ionel Teodoreanu în Uliţa copilăriei
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii se uită chiorâş unul la altul, dau din cap, strâmbă din buze şi sunt ca zmeele descălecate de pe vânturi şi arestate pe dulap dacă trebuie să se ducă la bunici.

citat celebru din Ionel Teodoreanu (6 ianuarie 2010)
Adăugat de XtrEam^
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că numai sufletul deschide uşa bolilor. Adică nu. Mai exact: că bolile intră când sufletul uită să închidă uşa, sau se dezinteresează de ea.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teodoreanu

Teodoreanu (zis Al. O.)
Semnează-n cronici Păstorel!
Defect: preferă vin Bordeaux,
Virtuţi: e frate cu Ionel!

epigramă de Mihu Dragomir din Păstorel, politice şi apulitice (1942)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ionel Gologan, avocat şi epigramist, apropos de Ionel Teodoreanu, avocat şi scriitor

Jurist şi tu, jurist şi el,
De faima lui răsună veacul,
Deşi-l chema tot Ionel,
Dar ce talent avea săracul!

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre ai şi tu cititorule, călătorule spre moarte, frate al trecerii mele.

Ionel Teodoreanu în Masa Umbrelor
Adăugat de Diana Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acelaşi soare aprig, în acelaşi vânt fierbinte, în aceeaşi imensitate rotundă ca tăcerea de sub bolta aceluiaşi craniu.

citat celebru din romanul Lorelei, Partea a-ll-a de Ionel Teodoreanu (1935)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre pe dale de burg

Îmi întortocheasem paşii peste dalele din burg
Încercând să intru-n ritmul inimilor deşirate
Când la dreapta, spre răscrucea cu iubiri abandonate,
Când la stânga, spre nimicul unde paşii toţi se scurg.

Prin tic-tacul lor frenetic, paşii mei, mânaţi de dor,
Îşi descătuşau dorinţe în zdrobirea de sub tocuri
Vechi de când creşteau ca iarba ce se transforma în blocuri
Dintre care se ridică praful zilelor ce mor.

Se-adânceau pe dale umbre din apusul răstignit
Pe o mare de sentinţe în alegeri disperate
Să se-nghesuie-n pustiul de adâncuri neumblate
Nici cu pasul, nici cu inimi care bat încetinit.

Şi, din toate câte urcă spre amestecul din cer,
Doar o singură dorinţă pare că se răzgândeşte,
Ca un vis ce, dintre toate, se răzbună şi-l trezeşte
Pe acela ce-l croise într-un bloc de cartier.

Se opreşte şi se miră: "Cum, spre ceruri, toate curg?
E atâta viaţă-n lume, când eşti suflet pe Pământ!
Cum să te ridici la ceruri, să fii sclav purtat de vânt?"
Şi-a plutit, uşor, dorinţa, către dalele din burg.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pământul pe care mergi, pe care-l calci fără să te gândeşti la el - durere încorporată în paşi ca cerul în ochi - ai simţi deodată că suferă din pricina ta, fiindcă paşii tăi sunt grei; dacă ai simţi înlăuntrul lui ca o durere fără de expresie aparentă - ce-ai face: ai merge înainte sau te-ai opri?

Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de Alexandra Haret
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverendul Williams: Cel mai important lucru ce se poate spune despre trenul spre libertate e că va urca munţii. Ştii, fiecare din noi are munţi de urcat. Munţi care se înalţă până la cer, şi munţi care coboară tot mai jos. Noi ştim care sunt munţii ăia aici la Glide. Cântăm despre ei.

replică din filmul artistic În căutarea fericirii
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ideile, este la fel ca şi cu înălţimile ameţitoare pe care te urci: la început îţi provoacă disconfort şi eşti nerăbdător să te dai jos, neîncrezător în puterile proprii; dar curând îndepărtarea turbulenţelor vieţii şi influenţa înălţătoare a altitudinii îţi calmează sângele; paşii tăi devin fermi şi începi să priveşti spre înălţimi mai ameţitoare...

citat clasic din Nikola Tesla
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întind mâinile goale spre voi şi vă spun tuturor: Iertaţi-o pe Oana. Căci abia de-acum înainte mâinile ei se vor îndrepta cu umilinţă şi credinţă spre rădăcinile vieţii.

Ionel Teodoreanu în Tudor Ceaur Alcaz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ura şi invidia nu au curajul leilor, ci laşitatea ploşniţelor care apar numai prin întuneric.

Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

E "om" cel care, succesiv, plânge, ricanează, e cinic, e duios, e sceptic, e credul, e prost, e deştept..

definiţie celebră de Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!