Unui vorbă-lungă

Omul ăsta mă uimeşte
Şi-adevăru-i clar ca ziua:
Chiar când apa îi lipseşte
Dumnealui tot bate piua.

epigramă de Geo Olteanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să fim români

Să dai mâna iar române
e un fel de bună ziua
ape trec piatra rămâne
nu bate munţii cu piua

E un fel de bună ziua
pui cuvinte şi cresc nori
omul ăsta-i dus cu piua
dacă vrei poţi şi să zbori

Pui cuvinte şi cresc nori
ape trec piatra rămâne
hora noastră-n trei culori
să dăm mâna iar române

E un fel de-a spune hai
dincolo de iad şi rai

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Geo Olteanu

Pe insul ăsta cam bondoc,
Ce virulent în mine trage,
L-asemăn mult c-un boloboc
Ce-a mai rămas în patru doage.

epigramă de Gheorghe Penciu şi Geo Olteanu
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Animale uimind

Mă uimeşte fizionomia
şarpelui
cu ea şi cu el
târâş. Mă uimeşte
fizionomia câinelui
cu ea şi cu el
mirosind. Mă uimeşte
fizionomia calului
cu ea şi cu el
cosind. Mă uimeşte
fizionomia
găinii
cu ea şi cu el
sărind. Mă uimeşte fizionomia ei
cu mine
şi cu ea
visând ce-i
uimirea.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O chinui

Îţi vine să te-opreşti,
Nu ai cum s-o continui,
E clar că o iubeşti,
Dar şi mai clar c-o chinui.

Ea nu te mai iubeşte,
Şi chiar de ar pleca,
De mult timp îţi lipseşte,
Nimic nu s-ar schimba.

Cu trupul e acasă,
Cu mintea tot la el,
O scenă dureroasă,
Nu va mai fi la fel.

În pat când e cu tine,
Ai vrea să o dezbraci,
O simţi că s-ar abţine,
Şi ce-ţi vine să faci?

Îţi vine să te-opreşti,
Nu ai cum s-o continui,
E clar că o iubeşti,
Dar şi mai clar c-o chinui...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piua novăcească

A fost odată...

Jos în vale la Novaci
Piua lui moş Ion e vraci.
Nu stă locului, de loc
Prin sălbaticul Gilort.

Apa lui se zbate tare
Spumegă de nerăbdare
Şi cu ură răbufneşte...
Roata pivei învârteşte.

Şi vine, vine cu furie
În cupele-i cătrănie
Cu iuţeală o învârteşte
Şi la viaţă o trezeşte.

Badea, harnic pune mâna
Când pe bardă, când pe pene,
Şi tot răscoleşte întruna
Covoraşele oltene.

În coliba cu dichisuri
E mereu cuprins de visuri
Şi priveşte făbricuţa
Cum îi bate dimiuţa.

Alteori intră-n gânduri
Cugetă la ce-o să fie
Şi presimte cu ale simţuri
Cum sfârşitul o să-i vie.

Cu optzeci şi cinci de ierni pe frunte
Mulţi nepoţi şi strănepoate
Lasă-n urmă fapte multe
Pentru ai lui şi mai de toate.

Că ce a fost e amintire
Cu destinu-i trecător
Piua lui rămâne vie
Şi-al lui suflet călător.

poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic voluminos, căruia îi displace lectura

Nici o carte nu citeşte
Omul ăsta colosal;
Dumnealui se mulţumeşte
Cu volumu-i personal.

epigramă de Ion I. Mioc din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi lipseşte mama

Când îţi lipseşte mama
şi soarele se ascunde.
Se adânceşte rana
şi în suflet îţi pătrunde.

Când îţi lipseşte mama
florile-n grădină mor.
Rău le ofleşte mana,
ajungi să plângi de mila lor.

Când îţi lipseşte mama
cu tine plânge şi cerul.
Îţi doreşti chiar să treci vama,
să-i dezlegi şi lui misterul.

Din înalt te cheamă mama
în braţe vrea să te strângă.
Să îţi potolească rana,
ochii tăi să nu mai plângă.

poezie de Dumitru Delcă (29 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Votul

Cred că ăsta e folosul
Când votează masele:
Cei aleşi se-aleg cu osul,
Iar cei mulţi cu... oasele!

epigramă de Geo Olteanu din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua bună

Chiar de ninge, chiar de plouă,
Chiar de fulgeră sau tună,
Chiar de-i ger de crapă piatra,
Când te văd, ziua mi-i bună.

Chiar de mor stelele toate
În sistemul meu solar,
Chiar de sufletul mă doare,
De zâmbeşti ziua-i ca dar.

Chiar de frunzele în toamnă
Nechează în frâu de joc,
Tu îmi faci ziua senină
Dacă mă săruţi cu foc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teminta gerului în simbioză cu pământul

Tărâmul îngheţat este chiar în faţă ta
În el fără să crezi se adăpostesc mii de suflete reci
Poate chiar sufletul meu se îndreaptă într-a colo.. chiar acum
Poate chiar şi al tău

Fără să ştim, fără să găsim răspuns
Suntem din ce în ce mai reci
Suntem doar nişte suflete învăluite de gheaţă
Ce se sbat în clar de luna pentru a dovedii adevărul crunt
Al omenirii

poezie de Ionuţ Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se exprimă clar când este stăpânit de un gând, dar o face şi mai clar, atunci când el însuşi stăpâneşte gândul.

citat clasic din Vissarion Belinski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făcătorului de nimic

Evitând pe cei cu sapa
Are grijă toată ziua
Ba să nu se verse apa,
Ba să nu-i ia altul piua.

epigramă de Sorin Pavel din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua Fericirii

Fericit vei fi tu întotdeauna
Când strângi la piept ce iubeşti,
Când inima-ţi bate ca nebuna
Chiar ai motive să zâmbeşti.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua muncii

Românii-s la grătare-n iarba luncii
Şi mă întreb, ca unul din popor:
De ce serbează, oare, Ziua Muncii,
Când este clar că nu e ziua lor?!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui deputat

Are tot ce-i trebuieşte,
Nu-i lipseşte mai nimic,
Numai minte dumnealui,
I-a dat Domnu câte-umpic.

epigramă de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi lipseşte nimic. Mulţumesc lui Dumnezeu, mereu am avut un înger păzitor lângă mine.

citat din Draga Olteanu Matei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Poate aveţi dreptate. Voi încerca să...
To Kuny: Nu poate; sigur am dreptate! Şi nu încerca doar! Fă aşa cum ţi-am spus!
Lucian: Nu ştiu dacă voi reuşi...
To Kuny: Sigur vei reuşi, comandante! Mai ales tu, un băiat isteţ. Poţi, dacă vrei. Nu există "nu ştiu" sau "nu pot", ci doar "nu vreau". Dar asta e cu totul altceva.
Lucian: Aşa-i, aveţi dreptate. Şi dom' director m-a avertizat clar, cu seriozitate, înainte de plecarea în misiune, că, fiind comandantul, nu trebuie să mă las pradă sentimentelor, că trebuie să le ţin sub control, că nu-mi pot lăsa judecata întunecată de asemenea gânduri şi că va fi foarte, foarte dificil.
To Kuny: Inteligent acest domn director.
Lucian: Desigur, foarte.
To Kuny: Şi ţinea cu adevărat la tine.
Lucian: Într-adevăr, ţinea. Mă considera preferatul dumnealui... Uneori acest lucru mă stânjenea, dar, orice aş fi spus, în sinea mea eram mândru de faptul că acest domn mă considera într-un fel, nu doar elevul dumnealui preferat, ci chiar un prieten adevărat, cum deseori mi-a dovedit. Şi întotdeauna mă sfătuia numai de bine în momentele mai dificile, îmi era alături, necondiţionat.
To Kuny: Îţi lipseşte acest domn?
Lucian: Recunosc, uneori, da, chiar îmi lipseşte, destul de mult. Sfaturile dumnealui, faptul că-l ştiam mereu dispus să mă ajute, un punct de sprijin pe care mă bazam în caz de nevoie... Singur e prea dificil. Uneori cedez presiunii.
To Kuny: Dacă-mi permiţi, comandante, m-aş oferi eu să-i ţin locul acestui distins domn, atât cât s-ar putea...
Lucian: Poftim?!
To Kuny: Ai auzit bine, comandante! Dacă doreşti, mă poţi considera prietenul tău, sprijinul de care uneori ai nevoie, când te simţi depăşit de situaţie; eu mă ofer voluntar... Cred că oricând îţi pot da un sfat util.
Lucian: Desigur, domnule. Mi-ar prinde bine, într-adevăr.
To Kuny: Atunci, ne-am înţeles. Aşa rămâne, comandante! Voi fi prietenul tău, în momentele mai dificile şi nu numai, aşa cum acel domn director îţi era pe Terra.
Lucian: Păi... Nu ştiu ce să zic. Mă surprinde, dar, sincer, vă mulţumesc, domnule.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. George O'Malley: Pot să-i văd faţa?
Callie: Sunt în plină operaţie.
Dr. George O'Malley: Ştiu. Băiatul ăsta e pacientul tău? Ştiu că fotografia e pe jumătate pătată şi e greu să îţi dai seama dar - te rog să-mi spui că e el. Spune-mi că a fost chiar aici, sub nasul meu, deschis toată ziua pe masa ta şi că nu a plutit pe fundul oceanului. Te rog să-mi spui lucrul ăsta.
Callie: Ţine fotografia la lumină ca să văd mai bine. Da, da, ăsta e puştiul meu. Pot să recunosc ochii ăia fraieri oriunde.
Dr. George O'Malley: Chiar aşa?
Callie: Da.
Dr. George O'Malley: Callie O'Malley. Nu pot să te sărut chiar acum pentru că eşti în operaţie dar diseară, când vei ajunge acasă, o să...
Callie: Bine, bine, oameni buni haideţi să ne concentrăm. George, eu lucrez aici. Lucrez, deci... da.... pa.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quod erat...

Recent abia savanţii-au constatat
Că omul e cu porcul compatibil!
Eu nu ştiu ce era de demonstrat
Când totul era clar! Ba chiar vizibil!

epigramă de Mihai Bădulescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

omul comunist

Omul comunist, "proletarul", dizolvat în colectivitate, este bun, conştient, cinstit, devotat, altruist, emoţionant chiar, în prezentarea pe care i-o face Marx (apud Benedetto Croce), dar... lipseşte cu desăvârşire.

definiţie de Cristian Tudor Popescu în Copiii fiarei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!