Optimism

Că lumea merge spre dreptate
Speranţe sunt şi optimism:
În drumul spre fraternitate
Suntem deja la nepotism.

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul toamnei merge spre cruce, spre moarte, în timp ce drumul postului de primăvară va merge spre înviere. Moartea nu este la Paşti, ea este acum, la sfârşitul toamnei, când începe iarna şi toate vor muri. Pe drumul morţii se merge sprijiniţi bine de cruce.

Ion Buga în Evanghelie şi liturghie
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

optimism

Optimismul - definiţie epigramatică

Oftalmologic, e o boală,
Paharul cel golit de vin,
Prin prisma lui se vede plin;
Femeia, chiar plinuţă... goală!

definiţie epigramatică de Corneliu Berbente din Definiţii epigramatice - dicţionar culegere (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

optimism

Optimism. Călăuză feerică spre tărâmul împlinirii.

definiţie aforistică de David Boia (20 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa

O combinaţie secretă
Din părţi mai bune şi mai rele,
Un scurt răgaz pe o planetă,
În zborul omului spre stele.

definiţie epigramatică de Corneliu Berbente din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt... suntem

Sunt poem... suntem noi,
Poeme de vânt
Împărţite la doi,
Poeme de vânt
Coborând pe pământ
În tornade şi ploi.
Sunt tornadă – acoladă
Deschisă spre plus infinit...
Sunt ecoul fugit
Din mine, spre a te căuta
În poeme virgine
Sunt... sunt a ta.
Sunt tăcere şi sunt tic-tac-ul sângelui
Ce clocoteşte
În inima mea...
Sunt, eşti... goana spre stele
Sunt – ultima stea ce apune
În inima ta.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea dintre noi

Se-ntinde ca o umbră iubirea dintre noi
Iar noi suntem un nour de tainică pedeapsă,
Niciunde-n lumea asta nu suntem amândoi,
Niciunde, împreună, nu ne simţim acasă.

Cu lacrima, cuvântul, îl scriem repetat...
Iubirea noastră este un semn de exclamare...
Se toarce în fuioare un suflet vinovat
Şi drumul către mâine, de-acum e tot mai mare.

Se toarce în fuioare, ucis de depărtări
Un suflet de femeie, de mamă, de iubită...
Sunt între noi castele de lacrimi şi de ploi,
De-aceea sunt, copile, aşa nefericită.

Mă-ntrebi de ce sub pleoape sunt lacrimi de mărgean
Şi mă-nfioară vântul cuvintelor nespuse?!
Ştii?! Eu în lumea asta, pe tine te mai am,
În rest, iubiri, speranţe în alte lumi sunt duse...

Iubirea nu se-nvaţă în şcoli, în suflet e,
Odată cu speranţa se-nalţă către mâine
Ea ne învaţă simplu, să fim, prin dragoste,
Lumina ce arzătoare spre sferele divine.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă suntem pe drumul care ne duce spre bine e obligatoriu să aruncăm o privire şi spre rău.

citat din Thomas Hardy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-lui Adrian Maniu cu prilejul apariţiei volumului său Drumul spre stele

Când am citit Drumul spre stele,
Mi-am spus la cea din urmă stanţă:
De... drumul poate-o fi spre ele;
Dar pân' la stele - ce distanţă!

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drumul vieţii

Desculţ şi fără de păcat,
Pe drumul vieţii-nsingurat,
Aleargă sufletul şi plânge...
Din el cad picuri albi de sânge...

Din el curg râuri de lumină...
Dar viaţa nu-i o zi senină!
Se pierde în mătăsuri fine,
Spre lumi visate şi virgine.

Pe valul cast, transcendentale
Poteci urcând, spre neuitare,
Suntem spirala ruptă-n mii
De suflete, spre-a ne hrăni...

Suntem vulcan ce clocoteşte
Şi ca un val în noapte creşte...
Maree măturând destinul,
Plaja de roze şi seninul...
...........................................

În inimile-nsângerate,
Acum, de creştineasca noapte,
Sunt drumul mântuirii mele...
Altar de vise, cânt de stele...

Şi-n pastorala uniune,
Când trup şi suflet ne unim,
Sunt plânsul de îngropăciune
Şi crucea lui Hristos. AMIN!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politician acuzat de nepotism

Când de nepotism i-au spus
A răspuns că-i neadevăr,
Fiindcă şef, cel ce-a fost pus,
Nu-i nepot, ci-i este… văr!?

epigramă de Petre Gigea-Gorun din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

de ceva timp încoace
o tulpină de trandafir
plină de ţepi
creşte în interiorul meu

cred că a depăşit deja
faza de floare
pentru că i-am simţit
parfumul
de câte ori am iubit
sau am suferit din dragoste

acum deja merge spre
maturitatea deplină şi
apoi spre declin

la sfârşitul vegetaţiei lui
mă voi prezenta în faţa
Lui Dumnezeu cu seminţele
şi cu un butaş –

poate îi vor fi necesare
pentru viaţa viitoare a
unui nou trandafir

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Progresul

Progresul este un tărâm
Spre care nu putem străbate,
Decât călcând pe-un caldarâm
Durat din capete pătrate!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre noi trăim în lumea exterioară şi ne identificăm (o facem de la trei ani) cu imaginea noastră din oglindă. Suntem cei care suntem. Când spunem "eu" ducem arătătorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea largă. De obicei n-avem timp de introspecţie şi, dacă ne căutăm conştient propria noastră fiinţă, o facem nu către interior, ci spre suprafaţa mereu schimbătoare şi colorată a vieţii, ca un alergător care ar porni o cursă ţâşnind invers din startere.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Englezii, olandezii şi francezii aveau cărţi-pilot pentru apele lor, dar pe restul apelor din lume navigaseră doar căpitani din Portugalia şi Spania, iar aceste două ţări şi le ţineau secrete. Cărţile-pilot care dezvăluiau drumul pe apă spre Lumea Nouă, sau destăinuia tainele Strâmtorii Magellan şi Capului Bunei Speranţe – ambele descoperiri portugheze – şi, deci, drumurile spre Asia, erau păzite de portughezi şi spanioli, ca un adevărat tezaur naţional şi căutate cu aceeaşi ardoare de către duşmanii lor englezi şi olandezi.

James Clavell în Shogun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sie însuşi, epigramist şi profesor universitar

Face la banchet, Berbente,
Madrigale la studente.
La studenţi, în varii game,
Face numai epigrame.

epigramă de Corneliu Berbente din ziarul "Viaţa Buzăului" (6 august 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiect virtual
Implementat cu spirit
Drumul spre eden
Un program fascinant
Cu speranţe în vogă

tanka de David Boia (24 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam

aici printre gloanţe s-au născut speranţe
treizeci de ani de lupte pentru democraţie
revoluţia română are ciudate nuanţe
totuşi drumurile duc spre măreţie.

comemorăm cu onoare eroii pierduţi
azi florile plâng pe mormântul lor
în lupta libertăţii toţi suntem recruţi
zburăm spre stele în ciuda norilor.

salve de tun se mai aud în ecou
izvoarele transferă doine în memorii
aşteptăm cu speranţe să vină anul nou
pe frontispiciul gliei se scriu glorii.

poporul român luptă ca un erou
scrie cu sânge pagini de istorii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepotism

Ca să reuşeşti la greu,
Nu e, zău, nici un mister!
Trebuie să ai tupeu
Şi un unchi la minister!

epigramă de Ştefan Lipca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai grijă cum te porţi cu lumea în drumul tău spre înălţimi, pentru că tot aceeaşi oameni îi vei întâlni şi pe drumul tău în jos.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre unii oameni îmi pot scurta cât vreau drumul, spre alţii drumul e nesfârşit.

citat celebru din Charlotte Bronte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!