La barul din sat

Trei amici, voinici, intrară.
Zi de vară, până-n seară,
Minunat ei s-au distrat.
Unul doar... fu-njunghiat.

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstignirea textului roz

Ay frumoaso ce te-aş...
zi de vară până-n seară
într-un du-te-vino-du-te
doar plăcerea să ne doară

Zi de vară până-n seară
aş schimba numai poziţii
şi te-ai face foc şi pară
de-aş opri să schimb muniţii

Aş schimba numai poziţii
într-un du-te-vino-du-te
echinoxuri şi solstiţii
ay frumoaso ce ne-am...

Zi de vară până-n seară
de ciudă moartea să moară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţul cel distrat

El n-o vedea deloc săracu'
Nici când o trimitea la dracu',
Că de cu seară până-n zori,
Era mereu "cu capu-n nori"!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu din O epigramistă printre... floretişti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece negri mititei

Zece negri mititei au ieşit la masă
Unul s-a înecat şi nouă s-au întors acasă.
Nouă negri mititei noaptea s-au culcat
Unul a dormit prea mult, opt s-au deşteptat.
Opt negri mititei la Devon plecară
Unul a rămas acolo, şapte nu-l urmară.
Şapte negri mititei ciopleau beţe groase
Unul s-a tăiat în două şi-au rămas doar şase.
Şase negri mititei la stup s-au jucat
Pe-unul l-a înţepat albina, cinci însă-au scăpat.
Cinci negri mititei sunt duşi la tribunal
Patru-s puşi în libertate, unu' a fost penal.
Patru negri mititei pe mare-au plecat
Unu' a fost mâncat de-un peşte, trei doar s-au speriat.
Trei negri mititei la zoo-au plătit
Ursu' a îmbrăţişat pe unul, iar doi au fugit.
Doi negri mititei se-ncălzeau la soare
Unul s-a ferit, dar altul s-a prăjit prea tare.
Un negru mititel, burlac, ca nebunul
S-a însurat şi-n felu-acesta n-a rămas niciunul.

poezie de Frank Green, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unei scrisori

În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici,
Trăit-au vrednici mucenici
Ce dăltuit-au limbii soartă,

Dovadă clară că pe-aici
N-a existat o limbă moartă,
În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici.

Iar, unu', Neacşu – minte brici –
A scris de otomani cu artă
Scrisoarea despre-nalta Poartă
Ce-a fost trimisă la amici,

(D)in citadela de pe hartă.

rondel de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârsta femeilor

Şi la vârstă-naintată
Ne va demonstra femeia,
Cum că ea, la vârsta-a treia
Nu ajunge niciodată.

epigramă de Teodor Portărescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda

Coborat-a coborat,
Ziurel de ziua
Maica sfanta pe Pamant,
Ziurel de ziua
S-a-ntalnit cu trei voinici,
-Buna ziua trei voinici.
N-ati vazut un fiu pe-aici?
-Dar noi si de l-am vazut,
Ca noi nu l-am cunoscut.
-Foarte lesne a-l cunoaste,
C-avea haine cu petele,
Si-n degete cu inele,
La guler si la ciotori,
Avea scrise sarbatori,
Soarele si razele,
Ba luna si stelele.

folclor românesc
Adăugat de vanghelis007
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Apă Gri

S-au întâlnit doi oameni, s-au întâlnit doi oameni
Care poate nu se vor mai întâlni niciodată –
Două firişoare de nisip, două fire de iarbă,
Două iţe trecute prin aceeaşi spată –
Lângă Marea Apă Gri.

Două mâini s-au strâns, două inimi s-au atins;
Iar noi, adunaţi aici în această seară
Nu vom uita, poate nu vom uita,
Unde ne-am întâlnit toţi trei ultima oară –
Dincolo de Marea Apă Gri.

Două pahare pline, două pipe cu tutun –
"Înălţăm pentru norocul nostru, frate, cupa!"
Şi, după ce ciocnim, noi bem
Urându-ne voiaj bun şi vânt din pupa
Pentru a traversa Marea Apă Gri.

Trei oameni au plecat, unul a rămas pe mare,
Păcatele lui şi-ale noastre-s acum cu el,
Dumnezeu să-i odihnească sufletul!
Cinci oceane şi-l revendică-n salinul lor castel.
O, Doamne! A Ta-i Marea Apă Gri!

Dar eu sunt încă viu, şi tu eşti încă viu,
Şi destinul ne-a aruncat aici pe amândoi
Tovarăşi adevăraţi, dar odinioară... am fost trei,
Iar unul nu mai este azi cu noi
Lângă Marea Apă Gri.

Un spaţiu pentru respirat, un pat pentru odihnă,
Lumini blânde, potir plin de dus la buze;
Apoi, iarăşi şi iarăşi,
Fără griji şi fără călăuze
Pornim pe Marea Apă Gri.

S-au întâlnit doar doi acolo unde se-ntâlneau trei
Cu înjurături şi râsete răsunătoare;
Şi trece, trece Ziua noastră,
Urmată apoi de Noaptea mare –
Dar, oh, oh, Marea Apă Gri.

poezie de Edwin James Brady, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazda, după noaptea de revelion

Iar s-a îmbâcsit covorul,
Iarăşi trebuie s-aspir.
Hai să pun aspiratorul,
Că e "praf"... un musafir.

epigramă de Teodor Portărescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistul

Este-un fel de Cupidon
Ins, ce-observă în tăcere
Şi c-un pix ori un creion,
Săgetează caractere!

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Becherul

Cică el, s-a despărţit
De frumoasa sa soţie,
Ei, fiindu-i depăşit
Termenul de garanţie!

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălăriei mele

Ai salutat cohorte de "amici",
Femei frumoase, rude fără har,
Ai salutat pe firavi şi voinici,
Dar oameni cumsecade-atât de rar!

epigramă de Mircea Enescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

El despre ea

Iubita mea cu ochi căprui
Frumoasă e cum alta nu-i.
C-o guriţă de Veneră,
De zici că-i… mitralieră.

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La spovedanie

- Spune, fiule, te-ascult.
- V-aş fi spus eu, mai demult,
Dar fiindu-mi greu păcatul...
Vreau să-mi chem şi avocatul.

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se învoiră şi intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia. Chemă şi împăratul cel nou pe Galben-de-soare. Şi astfel amândoi caii se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său, şi mai nimerit de încropită. După ce s-au îmbăiat, a doua zi s-au şi cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăţiei. Trei săptămâni ţinură veseliile, şi toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat aşa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. Iară el domni cu dreptate şi cu frica lui Dumnezeu, ocrotind pe săraci şi neasuprind pe nimeni, şi domnesc şi în ziua de astăzi de n-or fi murit.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În depărtata antichitate, spun unii erudiţi, nu se ştia să fie decât trei muze: Mneme (Memoria), Melete (Gândirea) şi Aoide (Cântarea). Cum s-au ridicat ele la pătrat de au ajuns nouă? Se zice că odinioară într-un oraş din Pelopones trebuiau, pentru un templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-şi dreptul să aleagă pe cele mai reuşite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artişti celebri au venit la termen cu câte trei muze, dar fiecare dintre ei le reprezentase în deosebite feluri, cu deosebite atribute. Fiindcă toate erau minunat executate, au fost primite toate şi aşezate în templu... De trei ori trei, nouă.

începutul de la A zecea muză de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărând din trei în trei

Greierii s-au strâns pe seară
Şi fac ample repetiţii,
Lungi acorduri de chitară
Se aud în competiţii.

Liliacul rotofei
N-are linişte şi pace:
Numără din trei în trei
Petalele cu noroace.

Le aşează, le alege
Ca în prag de dimineaţă
Fetele ce vor culege
Să aibă noroc în viaţă.

Sus pe bolta înstelată,
Luna-n drumu-i de cleştar
Se uită în jos mirată,
Zăboveşte-o clipă doar.

Tril fermecător se-aude
Lin ca apa de izvor,
Legănat uşor de unde
În al valurilor dor.

Plânge-n cânt privighetoarea,
De pe frunte-i curg sudori,
În potir adună floarea
Roua ce se scurge-n zori.

Şi îmi dezmiardă-n al ei glas
Iubire, dragoste şi patimi,
Dispare într-un bun rămas
Lăsându-mă cu ochii-n lacrimi.

poezie de Nicolae Matei din Linişor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Observaţia lui Adam

- Doamne, mă lipsişi de-o coastă
Şi-mi făcuşi din ea nevastă.
De-mi lăsai o variantă…
Dădeam două pe-o amantă.

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am să te-aştept

Am să te-aştept în plină vară
Pe coama unui val spumat
Ascunşi în alge, până-n seară
Să reclădim ce am stricat...

Şi pasii-i spală valuri multe
Furtunile s-au răzvrătit
Stă buciumul pe deal s-asculte
Cum plânge dorul ne-mplinit,

Uimiţi că şoapta ne pătrunde
Plutind pe coama unui val,
Lăsăm iubirea să inunde
Nisipul ce s-a strâns la mal,

Apoi tăcuţi ca două umbre
Păşim sfioşi prin poarta nopţii,
Lăsăm în urmă vise sumbre
Şi ne iubim, cât vor vrea sorţii.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne numărăm

iubito ştii că unul nu se numără
niciodată nu a existat în ecuaţia noastră
şi
că unul l-a făcut pe doi în taoism
la noi unul nu l-a născut pe doi
ci doi l-a născut pe trei
în taoism doi a făcut toate celelalte
este echivalent cu unul plus unul
dar unul simplu unul nu se numără
este un fel de zero peste care suflă vântul
şi
ne numărăm de la doi
doi face pe trei, trei s-a născut după nouă luni
şi
doi face pe patru
deja e kafka, lumea se ascunde de lume

ce trece de patru, iubito
e familie numeroa
să mai numărăm odată
până la doi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinicii

De voinici cu mâna lungă,
Ţara-i arhisăturată.
Sunt voinici când dau la pungă,
Dar betegi la judecată.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!