
Totem
Îl voi tăia
de ce
să mai aștept
e
atât de înalt
atât de drept
un zeu al vieții
o să-mi fac
din cadravul
acestui copac.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Nu voi tăia copac lovit de trăsnet. Pedeapsa cerului n-am voie s-o sporesc.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi țigănești
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Neprevăzutul
Erai atât de al meu încât,
nimic nu mi te-ar fi putut răpi!
Ar fi fost ca si cum,
mi s-ar fi tăiat o mână.
Erai atât de al meu încât,
nimeni nu-mi putea scoate
ochiul pereche,
tăia piciorul drept sau tăia o ureche!
Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebun
mi te-a smuls din piept
căci te ascunsesem în inimă!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă chinuie o dilemă. Cum reușesc atât de ușor aleșii noștri să ne ia drept proști? Nu cumva suntem?
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiromanție. Cu cât muncești mai mult, cu atât mai clară ți-e linia vieții.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul vorbește cu același susur atât unui copac înalt, cât și ultimului fir de iarbă.
citat clasic din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulți ne-au călcat țara. Dar diversitatea genetică ameliorează. Românii sunt atât de rezistenți, iar româncele atât de frumoase.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2017)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoțul: Doamne, de ce mi-ai dat o profesiune atât de grea? Ce rost a avut să mă faci hoț într-o lume atât de sărmană? O să ajung să fur de la mine pentru a mă întreține.
replică din piesa de teatru Veșnicie provizorie (Hoțul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre Noul An, cu elan
Aștept cu bucurie Noul An,
în care toate-aș vrea precum au fost
și chiar de unii m-ar lua la rost,
mă-ndrept spre el cu noul meu elan,
Căci n-am găsit pe-aici nici ren, nici cal,
să-mi leg la sania cu care merg
(și nu-s atât de tânăr ca s-alerg)
spre noul an ca după cașcaval.
Aș merge înainte, dar sunt rac,
și mă tot uit napoi spre vechiul an,
să văd de nu i-am pus cumva capac.
Oi fi eu vesel, dar aș vrea să fac
elanul ăsta să o ia taman,
și drept, la cel mai lăudat... copac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Rătăcesc prin mine însămi. N-am știut că sunt atât de încăpătoare, atât de goală... Dar tu, iubirea mea?
Bărbatul: Mi-am găsit serviciu bun, la salubritate! Am multă mizerie în gestiune...
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape și departe
suntem împreună pe aceeași margine
a clipei,
împărțim aceleași nopți sub
acoperișul lumii,
aș putea să-ți ating visele,
aș putea fremăta în epoca ta,
aș putea să te port ca pe-o amforă
dar totuși ești atât de departe.
privirea ta e absentă,
soclul tău prea înalt,
nu ești altceva decât o statuie frumoasă
și rece
într-un templu
ce nu-mi aparține.
ești atât de străină
și eu atât de trecător,
ești atât de departe
și eu atât de aproape.
ești atât de tristă
în trupul tău de marmură,
eu sunt atât de singur
pe stânca mea de granit.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
Aștept mereu și nu știu ce aștept.
Aștept o fată să-mi vie la piept.
Aștept un blestem, ori un cântec aștept,
Și nu știu ce aștept.
Cu ochi aprinși aștept. Și tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morțile în mine.
Și renasc toate viețile.
Și tot nu vine.
Aștept, aștept. Și nu știu ce aștept.
Aștept, lumină ori noapte?
Aștept, viață ori moarte?
Aștept, aștept. Și de departe
Mă cheamă ale beznei șoapte...
poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata era un om concret. Prețuia diamantul pentru că tăia geamuri.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2010)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Să nu uitați! Totdeauna legea miroase mai frumos decât hoția! Acum însă v-am prins! V-am încercuit! Sunteți atât de plați, atât de mici, că nu puteți sări nici măcar peste o linie! Vânturi statornice am făcut din voi...
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
În aforismele scrise de Lec și Butulescu predomină poezia. Metafore scânteietoare sunt încrustate în căutate imagini poetice. Poate că de aceea aceste aforisme sunt atât de diferite de altele. Aforismele lui Lec, în majoritatea lor, sunt produsele sistemului totalitar. Același sistem a generat și aforismele lui Valeriu Butulescu. La baza lor se află ironia, grotescul, marasmul vieții de zi cu zi.
Tadeusz Nowak în Sand Oasis (martie 1989)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa. Cu cât e mai săracă, cu atât e mai limpede.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un suflet, cu cât este mai gol, cu atât e mai pur.
aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Capra
Atât împunge capra cât stă rău;
Atât cât ține, cari cu oala apă;
Atât cât fieru-i cald dă-l de ilău;
Atât dă-i cu barosul, până crapă;
Atât cinstește omul, după teapă;
Atât ți-l amintești: cât stă cu tine;
Atât e hoț, doar cât în ocnă sapă;
Atât îl chemi pe dracu', până vine.
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzele
Cu corpul meu
aleargă mii de muze,
atât de repede
în vârful degetelor
în grabă,
sunt foarte mărunte,
dar atât de capabile...
e imposibil de prins
această inspirație în mișcare...
Aștept și sper să vrea să se-odihnească
să ațipească...
să se răcească în timp...
dar atunci vor deveni
atât de simple,
că n-o să le mai vreau
poezie de Marzena Mackojc din Femeile și ciocolata (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
În acest copac
Coboară și dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruiește picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu ființă vie în acest copac.
poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor

Comentează! | Votează! | Copiază!

E un lux să fii nebun într-o lume atât de lucidă.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!