Deznădejdea nu-l lasă pe cel căzut să se scoale, iar trândăvia îl culcă la pământ pe cel în picioare. Una ne lipseşte de bunătăţile ce le putem avea; cealaltă nu ne lasă să scăpăm de păcatele ce ne apasă. Trândăvia ne aruncă jos, chiar de-am fi în cer; deznădejdea ne pogoară în adâncul păcatului; dar îndepărtarea deznădejdii ne face să ne ridicăm repede din adâncul acela... Pavel a hulit, a prigonit, a ocărât; dar pentru că s-a sârguit şi nu a deznădăjduit, s-a ridicat şi a ajuns egal cu îngerii; Iuda a fost apostol; dar şi pentru că s-a trândăvit, a ajuns vânzător.

Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilii despre pocăinţă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cel care a căzut în păcat deznădejdea nu-l lasă să se ridice, iar pe cel care este în picioare nepăsarea îl face să cadă.

citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai cumplită este deznădejdea decât păcatul. Cel care şi-a pierdut speranţa a pierdut totul. Şi Iuda şi Petru au păcătuit; cel dintâi a căzut în deznădejde, curmându-şi viaţa, cel de-al doilea a căzut în deznădejde, dar s-a ridicat prin speranţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui Dumnezeu.

citat din Ioan Carpatinul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântul Apostol Pavel a plâns trei ani zi şi noapte îndreptând lipsurile altora, iar noi nu plângem nici pentru ale noastre.

citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu s-o ierte.Amin!

În adâncul întuneric
mama sub pământ suspină.
Acolo-i ceva himeric,
nu e licăr de lumină.
Pământul greu o apasă.
De plâns, nu poate să plângă.
Moartea hâdă nu o lasă
la copiii ei s-ajungă.
Se simte neputincioasă.
Zbaterea e în zadar.
Întunericul n-o lasă
să vadă lumina iar.
Speranţa îi e deşartă.
Rămâne ca la-început.
Din pământ a fost creată,
va deveni iarăşi lut.
Chiar dacă acolo n-are
lumină şi cer senin,
Lumina eternităţii are.
Dumnezeu s-o ierte. Amin!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum meşterul aruncă aurul în topitorie şi-l lasă a se cerne şi a se curăţi prin foc până ce vede că străluceşte, tot aşa şi Dumnezeu lasă sufletele omeneşti a fi cercetate de necazuri, până se curăţă şi se limpezesc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet.

citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smerenia covârşeşte păcatele noastre şi ne ridică, iar mândria ne apasă sufletele spre pământ şi ne coboară.

citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smerenia covârşeşte păcatele noastre şi ne ridică, iar mândria ne apasă sufletele spre pământ şi ne coboară.

citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoiala şi deznădejdea sunt viermii ce se nasc din ţesătura necontenită a păcatului.

Sfântul Nicolae Velimirovici în Proloagele de a Ohrida
Adăugat de Stela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu, nu doar că nu lasă să fim ispitiţi peste puterile noastre, dar ne şi ajută, chiar în ispită, ne sprijină şi ne întăreşte, dacă noi facem ce se cuvine din partea noastră şi nu ne lipseşte bunăvoinţa, nădejdea în El şi răbdarea.

citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a te mântui, e de ajuns să vrei.

citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

familie

Familie - caracatiţă îndrăgită, din ale cărei tentacule nu putem să scăpăm niciodată şi în adâncul inimii noastre, nici nu vrem să scăpăm de ele, să ni se petreacă lucrul ăsta.

definiţie de Dodie Smith
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci, dacă vrei să fii egal cu apostolii, nimic nu te împiedică! E de ajuns numai să săvârşeşti virtutea dragostei şi nu eşti cu nimic mai mic decât apostolii.

Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilii la Matei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor îngerii să-mi dea copilăria

În casa-mi din pădurile virgine
Ades coboară îngerii tiptil,
Cerându-mi să devin iar un copil
Să am deschise porţile divine.

Vor îngerii să-mi dea copilăria
Pierdută undeva-ntr-un anotimp,
Când nu ştiam ce e acela timp,
Crezându-mă egal cu veşnicia.

Şi vor cu ei spre stele să mă poarte,
Să ne jucăm, să fiu copil din nou,
Dar Domnul le răspunde cu ecou
Că pot visa la stele doar din carte.

Şi-atunci mă lasă îngerii-n tăcere
Şi se întorc la Tatăl lor din Cer
Şi îi aud, din casa mea, cum cer,
Să-mi dea copilăria la-nviere!

poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trândăvia şi trufia apasă asupra noastră.

Benjamin Franklin în scrisoare (11 iulie 1765)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul păcatului

S-a ivit din senin riscul de moarte,
timpul trece nepăsător,
izolaţi în case aşteptăm,
să plece de unde a venit.
Viaţa se teme,
totul ne separă înclusiv aerul,
nu trebuie să ne atingem,
cerul, pământul şi ruga
singurele ce ne aduc lumina
ne lasă să o privim pe fereastră.

Doamne, mă întreb,
cine aruncă peste omenire molima?
Sigur nu tu, cred că tot oamenii
risipesc virusul păcatului
când unii au ajuns în culmea orgoliului.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să birui întristarea, nu te necăji. Şi chiar dacă eşti lovit, ocărât, sau prigonit, nu te supăra, ci mai mult bucură-te! Şi numai atunci să-ţi pară rău, când greşeşti. Însă şi atunci cu măsură, pentru ca să nu cazi în deznădejde.

citat din Sfântul Efrem Sirul
Adăugat de Laura Stifter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul nu-i ca trecutul. Chiar de-am vrea, în seamă a nu-l băga sau a nu-l accepta, pentru că nu-l cunoaştem, de el nu ne putem debarasa.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinţii vor fi pedepsiţi nu numai pentru păcatele lor, ci şi pentru ale copiilor lor, dacă nu-i cresc în duhul evlaviei.

citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul vieţii este... de a trăi, pur şi simplu. Şi nu putem trăi decât ţesând nişte legături cu toate existenţele care populează universul: spiritele naturii, dar şi îngerii, arhanghelii, toate divinităţile, până la Creatorul Însuşi care şi-a pus viaţa în fiecare fiinţă şi fiecare lucru. Tot ce este în noi şi în jurul nostru ne vorbeşte fără încetare de prezenţa divină. Este extraordinar, dar pentru oameni nu este de ajuns; ei ar vrea ca Dumnezeu să li se arate în persoană! Deşi, pentru mulţi nici aceasta nu le-ar fi de ajuns: ei s-ar preface că nu văd nimic, nu aud nimic, nu simt nimic. Ar trebui ca Dumnezeu să li se arate în mijlocul tunetelor şi al fulgerelor ca să le înlăture neîncrederea. Dar, El nu o face. El îi lasă pe oameni să caute în ei înşişi mijloacele de a-L descoperi.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e de ajuns

Nu e de ajuns să te naşti,
Pentru a spune că exişti
Cum nu e de ajuns să trăieşti,
Pentru a spune că eşti om.

E de ajuns că ai apărut pe pământ,
Sub formă bipedă zis evoluată
Dar,
S-ar putea să fi fost chiar animal,
Sau plantă,
Sau piatră,
Sau absurd,
Sau neant,
Sau,
Orice,
Dar,
Mai puţin un om.

Scrisori amoroase,
Iubiri neîmplinite
Şi robi tremurând pentru coaja de pită,
Maşini monopoluri somptuoase şi scumpe,
Şi blănuri,
Şi voaluri,
Şi intrigi,
Divorţuri,
Milioane aruncate în bucle sătule,
Ruletă riscantă,
Valoare de bursă nebună,
Şi totul se-nvârte,
Se-nvârte,
Se-nvârte!

O mână uscată,
O mână umană,
Cu gheare ascuţite de foame,
Pelagră,
Şi ciumă,
Holeră,
Copil ce se zbate în chinuri de sete,
Femei ce se vând pentru o sumă abjectă,
Bărbat fără gânduri se plimbă pe stradă,
Vitrină se sparge cu zgomot de rangă,
O mie de oameni dispar într-o clipă,
Lipseşte o biată bucată de pâine,
Un nonsens e totul!

Nu e de ajuns să te naşti,
Pentru a spune că trăieşti,
În viaţă fiind tu poate eşti,
Un biet cadavru solitar!

poezie de Mircea Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!