Un catel (cantec pentru copii)
Un catel traia odata
La o casa de tarani
Si pazea ograda toata
Fara nici un fel de bani.
Fara nici un fel de bani.
Cand ii arunca stapana
Mamaliga sau vreun os,
El sarea sa-i pupe mana
Si ii multumea frumos.
Si ii multumea frumos.
De erai copil cuminte,
Trebuia numai sa-l strigi,
Ca venea la tine iute
Si din coada-ti da covrigi.
Si din coada-ti da covrigi.
Raii toti de pe pamant
Aveau teama de catel;
De nu crezi al meu cuvant,
Mergi si-ntreaba-l chiar pe el.
Mergi si-ntreba-l chiar pe el.
Dar pe-acolo pe la tara,
Eu nu cred ca-l mai gasesti,
Ca s-a angajat din vara
La un circ din Bucuresti.
La un circ din Bucuresti.
cântec, muzica de Marian Cioaca, versuri de Marian Cioacă (2006)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Balada daruirii
N-ar mai fi nici fluturi
N-ar mai fi nici flori
Fara nebunia
De fiori...
Nu e nici o punte
Intre ieri si azi,
Unde-ti lasi cocorii?
Unde cazi?
N-ar mai fi nici ploaie
N-ar mai fi nici vant
Fara inceputul
Si sfarsitul de cuvant
Care-ti vine-n minte
Fara nici un rost
Cand dai iubirii
Tot ce-a fost...
Totul este frunza-n vant,
De la soapta la cuvant,
De la buze pan' la cer
Numai ger, numai ger...
Tu esti insa viata mea
Si nu-mi pot imagina
Daca nu ar exista
Ochii taï, umbra ta.
N-ar mai fi nici pietre
N-ar mai fi nici cai
Fara indrazneala
De-a fugi prin rai...
Cand te-apuca pofta
Sau mai bine zis
Cand ajungi
La fructul interzis...
N-ar mai fi nici ape
N-ar mai fi nici munti
Fara nerabdarea si mirarea
Altei nunti.
Totul ti se pare
A fi fost facut
Numai cat cuprinde
Un sarut...
cântec interpretat de Ștefan Hrușcă, muzica de Ștefan Hrușcă, versuri de Ștefan Hrușcă din Balade speciale
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilarie
Imi amintesc copilaria mea,
Cum ne jucam, copiii-n cartier,
Pe fete bucuria, stralucea
Si doar in noapte joaca se oprea,
Tarziu, cand stele, luminau albastrul cer.
Eram lipsiti de telefoane
Deci nu stiam de text, de "like... facebook,
Puneam in tenisi cuie, sa avem crampoane
Visam la Duckadam, Dudu Georgescu, la... stadioane
Si spectatori aveam... porumb, un dud si-un nuc!
N-aveam nici internet, nici celular
Dar totdeauna cand unul din noi striga
Il auzeam din coltul strazii, foarte clar
Fara conectie, "wi-fi", fara..."signal bar"
Si cat de simplu ne-ntalneam asa!
Televizor aveam... dar ce folos
N-aveam curent, nici... ce vedea
Noi ne jucam in strada "lapte gros"
Si cat radeam, cand, toti eram pe jos,
Putinul ce-l aveam, ne multumea!
Ne faceam temele, la lumanare
Si baie uneori, cu apa... "ca de pita"
Dar toata vara ne jucam in soare
Inot, ne intreceam la "scaldatoare"
Eram copii voiosi, cu viata fericita!
Iarna ne incalzeam cu lemne si carbuni sau... rumegus,
Si uneori in casa... "dardaiam"
Dar noi, mai mult eram la derdelus
De dimineata, toata ziua, dusi
Acasa, doar spre seara "rupti de foame" apaream.
Mancam, paine prajita cu unsoare
Si inghetati, ne incalzeam pe rand la foc
Noi ne rugam, chiar inainte de culcare,
Apoi mai fedonam cate-o cantare,
Intram in pat si adormeam, pe loc.
Acum... sunt alte vremi, si poate alta bucurie,
Copiii nostri au... povestea lor,
Si pentru ei o vreme o sa vie,
Cand vor privi spre-a lor Copilarie,
Cu nostalgie, dragoste si dor.
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte - Poezii
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea copiilor
Din cauza problemelor adultilor
Ziua Copiilor se amana iar
la un termen la care
copiii, crescand mari, puternici, si tari
Ziua Copiilor este, asa,
un tablou
pictat
de exemplu
de una din ei,
in care
intre doua taramuri
insorite
si verzi
intre care se-ntinde un curcubeu
nu vezi
nici cu felinarul submarinelor lentilelor tale umane
un om
mai de vreun dumnezeu -
nici chiar unul nu vezi!
doar
o corabie
pe care
niste umbre de pescari
de departe
arunca
in
apa dintre cele doua taramuri
atat de albastra, intensa, deasupra,
murdara, parca, de atata cerneala
spre neagra,
o plasa
in cristalul afundelor ape
in care
se prind
micii pesti
dar
nu ca sa-i ridice
sa moara
in dintii
celor
absenti
de pe tarmuri
hamesiti de mancare -
ci doar sa ii apere
de marile
rapitoarele -
dihanii
marine
din stratul de sus, cel inchis...
din josul, atat de deschis...
In plasa
ideilor
numai
au fost prinsi
pestii
care
nu s-au mancat
ei,
pe ei -
niciodata -
harjonitu-s-au in betia bucuriei de apa -
sus,
lacustra,
Insula Fericitilor
si-a ei umbra pe ape,
hraneste
nevazutii ei oameni
cu soaptele
pestilor
mici, mici, mici
din adancul cel fara de frici
Sigur!
Ar merita
toata Marea!
Ar merita
chiar si cerul!
Ar merita
si taramurile
verzi!
Unite!
Intr-o singura copilarie-nteleapta!
Dar,
cine-o sa poata?
Sa ii salveze?
O mare a
Universului
Timpului Lumii,
Intreaga?
Numai tu,
Tata!
Numai tu,
mama!
Asculta in gradinile ei,
cand se joaca,
Copilaria
care striga,
si rade,
si creste,
si care va cheama!
Fara sa stie -
fara chiar sa se teama -
fara nicio umbra de durere, intristare, sau spaima!
poezie de Liviu-Florian Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubi
Iubi, iubi... ne-a topit pe toti orasul
A fugit chiar si arcasul
Nimeni nu mai vrea nimic
Iubi... Iubiiiiii
Hai la mare sa fugim! Sa-i fentam pe toti poetii
Sa ne facem ca vaslim
Iubi... iubiii
I-a tampit pe toti caldura, sta primarul - casca gura
Fara balta nu-i la fel
Iubi... Iubi... ia cu tine numai slipul.
Hai sa numaram nisipul
Restul totul e topit
Iubi.. iubi..
Judy, neagro! Ca de-aia nu te ia nimeni
Iubi, iubi.. ai ai ai ai ai ai instinct de gospodina
Simt ca vine luna plina.. daca nu plec ma transform
Iubi, iubi, nu cred ca ai vrea sa stii ce se-ntampla cand e noapte
Cand trotuarele e vii
Iubi se mira toti arhitectii ca se prabusesc peretii
Adu' berea ca lesin
Iubi.. taica-tu te vrea mireasa, zice ca sa-ti faca casa
Fug la mare ma salvez!
Iubi.. urato, judy neagro.. ca de-aia nu te ia nimeni
Iubï, ma transform!
cântec interpretat de Florin Chilian, muzica de Florin Chilian, versuri de Florin Chilian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puiul fara mama
Cocosul si gaina lui
S-au hotarat sa fac-un pui,
Si l-au facut minune mare,
Frumos de parca rupt din soare.
Gaina nu se multumea,
De-o vreme cu ograda sa,
Si-a vizitat curtea cealalta,
Sa vada si alta poiata.
A inceput sa faca oua,
Intr-o zi sapte, alta noua,
Sa-l multumeasca pe taran,
S-o mute poate-n paravan.
N-a fost mutata si gaina
S-a pus la vorba cu vecina,
Si a aflat ca-s multe turte
Si paravan in alta curte.
Asa gaina si-a luat zborul,
Dar ce-a facut cu puisorul?
Iata! cocosu-ndurerat,
Drept closca el a fost lasat.
Acum puicuta se numea,
Si la cocos mai trimitea,
Graunte sa-i mai treaca dorul,
Si pentru-ai creste puisorul.
De la o vreme gainusa
Uita... sa mai deschida usa,
La curtea care-a parasit-o,
Si de cocosul ce-a iubit-o.
Cocosul na-ncetat vreodata
Sa fie si mama si tata,
Si-a cautat o alinare,
In puiul lui, acum mai mare.
Intr-un final si-a amintit,
Gaina oul ce-a clocit,
Si c-a lasat acol-un pui,
Doar cu iubirea tatalui.
Si-a pus la spionat o curca,
Sa vada cum se mai descurca,
Uimita a fost foarte tare,
S-auda ca puiutu-i mare,
Si e cocos la casa lui,
Si are chiar si el un pui.
Are si o gaina buna,
Mereu ii vezi doar impreuna.
Cocosul cel batran era
Cu puiul sau alaturea,
Sa nu bage vreodata-n seama
Ca a crescut fara de mama.
Si l-a -nvatat sa fie tare,
Sa treaca orice incercare,
Sa lase-n urma orice-i rau,
Sa lupte pentru puiul sau.
Gaina auzind acestea,
A deranjat-o putin vestea,
Ca puiul ei frumos, de seama,
Nu stie ca ea-i este mama.
Curaj in pene, cioc in fata,
Pornit-a intr-odimineata,
Spre curtea care a lasat-o,
Si casa care a uitat-o.
De-acolo i s-a dat de veste,
Ca cel batran cocos nu este,
Si c-a murit de-o saptamana,
Si puiul n-a vrut sa ramana..
S-a dus la el in departare,
Caci mort era de supare,
Si cum avea si dans-un pui,
Mereu statea cu grija lui.
Si cu gaina-n dreapta sa,
Si puiul sau alaturea,
C-un Cucurigu! e mereu
Multumitor lui Dumnezeu...
Gaina noastra mai batrana
Na! l-a gasit dar ce sa-i spuna?
-Buna copile, stai asa!
Sa ma prezint, sunt mama ta!
-Posibil sa imi fii, nu spun,
Insa momentul nu-i chiar bun,
Nu rascolim acum poiata,
Ca l-am pierdut recent pe tata.
-Daca oi fi din oul tau,
Sincer iti spun ca-mi pare rau,
Mama puteai sa-mi fii odata,
Dar eu ma stiu numai cu tata.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet pentru Ion cel fara de mormant
Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.
Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.
Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.
Dar undee mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.
In fata mortii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lacrimat si i-ai zambit
Ca si la nunta ta.
Dusmanii tai si azi se tem
De-ngrozitoarea zi
Cand vom iesi de sub blestem
Si tte vom regasi.
Ioane, fara de mormant,
Cuvant fara coperti,
Din locul tragic un` te-au frant
Incearca sa ne ierti.
Asa, a fost, va fi mereu,
Te cautam cu dor
Ion esti tu, Ion sunt eu,
Ion e un popor.
poezie celebră de Adrian Păunescu (1 septembrie 1988)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Meditatie in ritm de maree
Numai tacand si gandidu-te singur la toate,
ajungi sa-ntelegi ca din tot ce-ai fi vrut prea putine raman langa tine,
numai vazand cum se-aprind si se sting noaptea
toate cararile tale gresite numai lasand
sa te-nvaluie pulberea lor vei ajunge sa stii
ca regretul e sarpele galben pe care-ntr-un vis
il auzeai ca pe-un rau adormind la picioarele tale,
adormind si trezindu-se iar. Fara cuvant, fara strigat:
drumul pe care-ai umblat, ori ca-l strigi, ori ca-l fluieri,
nu se va-ntoarce la tine; ghemul lui negru si brun
cineva l-a zvarlit in ocean. Decat orice parere de rau
e mai buna tacerea. Numai tacand si gandindu-te singur
ajungi sa-ntelegi ca trecutul e-o casa pustie,
pentru toate
pacatele tale izbavirea e numai in timp, e numai in rosu,
e numai in oameni, in faptele lor. Liniste-n urma!
Totul e numai acolo-nainte, totul e-n fata. Alearga uitand,
ceea ce nu vei uita va veni dupa tine o data cu turma
de cerbi stravezii, care sunt poate visele tale.
Totul e doar inainte, totul sunt anii
care ard si te-ntampina-n cale.
poezie de A.E. Baconsky
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Biserica neagra. Echinoxul nebunilor si alte povestiri" de A.E. Baconsky este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar In agonii necunoscute
azi am fost la scoala
dar scoala nu a fost la mine,
nici ea, nici eu, nici Dumnezeu,
azi am fost la crasma fara nume,
la crasma fara numele tau scris pe
toate mesele la care ar fi trebuit
sa stam vreodata impreuna
si fara sa ne cunoastem,
fara sa ne trimitem la origini
sau in agonii pe care
jumatate daca nu mai mult
din planeta aceasta nici nu le cunosc.
azi am fost pe lumea ailalta,
lumea fara tine in calendar,
calendarul fara tine si fara caesar,
azi am fost pe stadionul unde
inca se joaca meciul vietii noastre,
totul fair-play, fara blaturi,
fara capete in cosul plin
cu bunatati dumnezeiesti,
fara picioare in ghips si
stele verzi pe cer.
azi am fost in toata romania,
pe harta cu maro si verde,
orasul tau era suprapus cu al meu,
orasul meu nu mai era nicaieri,
dar visele,... visele vor ramane intotdeauna
ca si circul la margini de oras,
ca si oficiul postal,
ca si statuia lui eminescu in parc,
ca si radio alfa
si ceilalti colegi de presa.
poezie de Florin Deroxas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Daca" traducere libera a poemului " If" by Rudyard Kipling
De poti sa nu-ti pierzi capul
Cand toti in jur si-l pierd
Si pentru asta pe tine vina dau.
De poti sa crezi in tine
Cand se-ndoiesc chiar toti
Si a lor indoiala sa le-o asculti,... de poti.
De poti in asteptare
Sa nu fii obosit
Sa nu raspunzi minciunii
Atunci cand esti mintit.
De poti cand esti urat
Sa nu raspunzi cu ura.
Sa nu te crezi prea "sfant",
Prea multa-nvatatura -.
De poti visa, dar visul sa nu te stapaneasca
De poti gandi, dar gandul sa nu te copleseasca.
De poti trai triumful si pierderea la fel.
Sau... sa-ti auzi cuvantul rostit in adevar
Rastalmacit de altii doar spre folosul lor.
Tot ce-ai facut in viata, de poti vedea pierdut
Si-apoi de dimineata s-o iei de la-nceput.
De poti pune gramada castigurile tale
Si-apoi mizand pe-o carte, chiar tot sa pierzi, asa...
Sa-ncepi iar de la capat urmand aceeasi cale
Fara sa sufli-o vorba de neizbanda ta.
De-ti poti forta chiar muschii si nervii,... inima
Sa te slujeasca-n taina mult dupa ce-s slabite
Doar prin vointa-ti tare ce striga "Inainte"!
De poti vorbind prin lume virtutea a-ti trai,
Si chiar umbland cu Regii sa nu-ti pierzi bunul simt
Nici prieteni, nici dusmanii de nu te pot rani,
Pe toti sa-i vezi deasupra dar pe niciunii "sfinti".
De poti umplea minutul ce zboara azi rebel
Cu saizeci de secunde traite-n vesnicii,
Al tau este Pamantul cu tot ce e pe el
Si mai presus de toate, OM, fiule, vei fi.
poezie de Rudyard Kipling / Marius Alexandru (22 ianuarie 2013), traducere de Marius Alexandru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea
Intr-o seara, sus in cer
Dumnezeu chemá un inger,
Sa-l trimita ce -mister -!
Pe Pamant de,, mesager"
Vrea sa stie daca omul
Rade, cand e fericit,
Daca tot el, pe Domnul
Dumnezeu, l-a necajit.
Ingerul colinda lumea,
Si pe oameni intreband,
Fiecare avea masura
Fericirii, pe Pamant.
Unul spune ca munceste
Si nu-i fericit deloc,
In cer nici nu priveste,
N-are timp si chef de joc.
Altii spun cum ca, banii
Au cuvant, dau putere,
De Dumnezeu nu vorbesc
EL traieste-n alte sfere.
Altul, cu avutie multa,
Doar copii nu a primit
Dumnezeu nu-l asculta,
Nu-i dă fiul mult dorit.
Altul striga ca nebunul
Cá-n afara de copii,
N-are nici o avutie
Sí mai bine ar muri.
Altul imparateste,
Are bani, tot ce vrea,
Sanatatea-i subrezeste
Nu se poate bucura.
Intreband asa lumea
Ingerul ofteaza trist:
Toti ajung pe Golgota,
Niciunul in Paradis!
Mái face o incercare,
Opreste alt drumet,
Omule, o intrebare:
De fericit, pribegesti?
Eu, sunt fericit deplin,
N-am bani, sau palate
Am o casa de crestin,
La masa mea se poate
Aseza orice strain,
Mangaiere am munca,
Sufletul, curat, divin
Dimineata pup fruntea
Ultimului meu copil,
Dumnezeu a auzit ruga,
Am cerut sanatos sa fiu,
Sa-mi dea putere multa,
In viata, nici un suspin.
Copiii-s averea toata,
Familia, un dar divin.
Fericirea, nu e-n lume
Ea sta in Dumnezeu,
De ma-ntrebi maine
Tot asa-ti raspund eu,
Fericit is mereu, mereu.
Mereu, mereu...
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, Eva draga
Tu ai plecat pentru vecie
Noi am ramas, dar pana cand?
Caci firul vieti-i mai subtire
Cu fiecare zi trecand!
Erai o vesela faptura
Atunci cand noi ne-am cunoscut
Dar drumul sinuos al vietii
Ne-a indepartat, poate prea mult.
Acum tu ai plecat pe un drum
Pe care toti il vom urma
Dar nimeni nu va sti nici cand
Nici unde trupul ii va cadea.
E trista aceasta despartire
Fara speranta revederii
Dar toti suntem sortiti pieirii
Caci asta-i mersul reinoirii
poezie de Lia Dumitrescu (27 noiembrie 2011)
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia de dragoste
Am vrut sa-ti scriu o poezie,
Dar m-ai ranit atat de mult,
Si chiar de-ar fi sa-mi canti iubirea,
N-as mai dori sa o ascult.
C-un centimetru mai inalta,
Erai, dar mie nu-mi pasa,
Pentru destui o simpla fata,
Dar pentru mine dragostea.
Multi imi spuneau ca o sa vina,
Si clipe grele pentru noi,
Ca dupa cer senin si soare,
Vor fi la fel de multe ploi.
In jurul nostru-am fost atent,
Sperand ca totul va fi bine,
N-as fi crezut ca supararea
Va fi adusa chiar de tine.
Incet, incet te-ai departat,
N-ai spus nimic, nici un cuvant,
Nu ne vedeam, nici nu vorbeam,
Parca intrasei in pamant.
Ne-am intalnit tarziu odata,
Si-am intrebat ce sa-ntamplat,
Mi-ai spus cu o voce ciudata:
"-Gresesti! Nimic nu s-a schimbat."
Credeam c-a fost o perioada,
O proba pentru amandoi,
De unde-aveam sa stiu ca viata
Imi pregatea un alt razboi?
Spuneai ca totul e la fel,
Ca nu este nimic schimbat,
Dar dupa acel "noapte buna",
Povestea noastra sa-ncheiat.
Fara motive, fara certuri,
Fara cuvinte, fara noi,
Te-ai izolat complet de mine,
Si peste soare-ai adus ploi.
Nu am stiut, n-am inteles,
Ce se-ntamplase cu noi doi,
Dar si tacerea-i un raspuns,
Ai decis tu pentru-amandoi.
Si in legatura cu poezia de dragoste...
Poate nu stii, lumea e cruda,
Daca o mint am sa regret,
Sunt sigur ca nu vrea s-auda
Inc-o minciuna de poet.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ingaduie-mi sa plutesc departe, acolo unde-mi zboara visul.
Este un loc, niciunde, unde totul se sfarseste;
Fara sperante, fara vorbe, fara voce, fara sunet,
Fara calatori osteniti, pe o carare goala, fara nasteri, fara moarte,
Fara trup, fara noapte, fara zi si fara zori in acelasi vid.
poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mister
Ai trecut prin toata viata
fara sa iubesti o fata
fara sa ii simti dulceata
nici macar, macar o data.
Print puteai tu sa fi fost
sa nu vezi prin tot ce ai
aur, bani dar fara rost
cu cine le imparteai?
De nu aflu ce-i iubirea
am sa gust si voi gasi
ca in viata fericirea
e oriunde ai pasi.
Am vazut prin chip de raza
si prin pas de dulce fata
ca iubirea-i ca o fraza
ce ramane ne-ncheiata.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus de viata
Viata?
Aceasta mare amagire
Uitata in timpul nostru
De catre Dumnezeu.
Nu ascult si nu vad.
Merg inainte
Precum ultimul om
De pe Pamant.
Iubire?
Inexistenta trecuta
Din mana in mana
Pana la epuizare.
Da-mi trecerea
Sa pot asculta inima.
Batai scartaite
In vartejuri
De aer.
Durere fara chemare,
Fara caldura,
Fara lacrimi.
Durere uscata.
poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Pâine și circ" în campania electorală
Cât campania mai ține,
Circ e mult și pâini puține
Și primim, nu-mi place treaba,
Pâini pe bani, și circ degeaba.
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2006)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
O veste
Telefonul plange, parc-ar vrea sa-mi spuna
Ca sarmana Tanti a patit ceva,
C-a venit pe lume ca o veste buna
Si-a plecat din lume ca o veste rea.
Din aceasta clipa, ea nu mai exista,
De pamant e floarea trupului plapand,
A murit femeia singura si trista
Ce ne invatase a trai tacand.
Se apleaca-n berna la feresti lumina,
Toata vestea buna e o veste rea,
A murit sarmana, blanda Tanti Tina,
Noapte buna, Tanti, obosita mea.
Telefonul cade singur de pe masa
De atata sunet fara nici un rost,
Vestea rea sa vina, si din el sa iasa
Depre sora tatii care doar a fost.
Neamul meu incepe, tragic, sa-si plateasca
Fara opozitii, fara de cuvant,
Marea datorie, vama pamanteasca,
Prin batranii nostri ce devin pamant.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta de-a invinge
Sa stii sa taci cand ai dreptate
Si-apoi sa razi cand inima te doare,
Sa-ti fie mersul plin de demnitate,
Si sufletul sa poti sa-l lasi sa zboare.
Sa poti zambi cand toata lumea plange
Chiar cand speranta, cea din urma... moare,
Cand tot ce ai si esti, incet, incet se frange
Sa poti sa te ridici si sa privesti spre Soare.
Cand prietenii, cu toti, pe rand, te-au parasit
Si intristarea te apasa zilnic, greu
Cand esti uitat si singur... necajit
Sa poti pastra Credinta vie-n Dumnezeu.
E-o alta sfanta, "arta de-a invinge"
Puterea fara margini ce-ai primit in dar,
Prin Cruce, Dragoste... prin Sange,
Prin Inviere, Viata si prin... Har!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea unui copil catre parintii plecati
O, draga mea mama te rog sa te-ntorci
Fara tine sunt pustiu ca un lan,
La scoala sunt batjocorit ca nu am parinti,
Si invatatoarea ma face orfan.
Dragul meu tata te rog sa revii
Ca banii nu sunt importanti,
Ai plecat cu mama printre straini
Si pentru averi tu te zbati.
Eu nu vreau jucarii nici haine mai scumpe
Nici telefoane de fite, nici casa,
Doresc sa am o copilarie frumoasa
Si parintii sa imi fie acasa.
Cand ma pun in pat seara sa dorm
Eu cer intelepciune si minte,
Parintii mei dragi da nu aveti griji
Ca eu sunt destept si cuminte.
Mama, la televizor cand vad accidente
Mi-e frica si ma trec fiori,
Ca pot sa raman de mic fara tine
Si mi-e teama ca poate tu mori.
De ce ati plecat dragii nostri parinti?
Ne-ati lasat acasa de mici,
Sa va ducem lipsa, dragul si dorul
Sa ne creasca matusi si bunici.
Mama, sunt voinic si nu m-ai vazut
Tu nu stii ca deja imi cad dintii?
La serbari nu ai fost si imi este rusine
Ca ai lipsit de la sedinte cu parintii.
Tata, sa stii ca am note bune
Si la fotbal sa stii ca sunt bun,
Abia astept sa te vad pe "facebook"
Si dupa program sa ma suni.
Tata, eu tie iti duc foarte mult lipsa
In suflet te port tot mereu,
Nu are cine sa ma apere tata
Si cu cine sa inalt eu un zmeu.
Parintii mei dragi veniti iar acasa
Ca nimeni nu ma mai baga in seama,
Degeaba imi trimiteti bani si pachete
Cand deja bunica-i bolnava.
Copilarie eu n-am dar nici sarbatori
De zile, de luni, si de ani,
Din cauza saraciei si a unor corupti
Am crescut ca un semi-orfan.
poezie de Boros Otto (22 mai 2019)
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!