
Elena: Așa, mult stimate și iubite domnule Esculap! Te-am ușurat, psihic și nervos! Acum te ușurez și de parale! Nu-ți las nimic! Doar turma de porci din blazonul nobilei tale familii! (Pune punga de piele în poșetă.) Doctore, să nu uiți niciodată! Monarhia costă!
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Contabilul: La mulți ani să ne trăiți, mult iubite și stimate tovarășe Faraon!
Moisescu (Răsfoiește o carte roșie): Ai putea să repeți această frază ceva mai tare?
Contabilul (În picioare, foarte tare): La mulți ani să ne trăiți, mult iubite și stimate tovarășe Faraon! (Se așează și bea un pahar cu apă).
Moisescu: Mulțumesc. Sper că s-a auzit la toate nivelele.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

D-nei N. Titulescu care m-a rugat să-i aduc de la Paris o poșetă din piele de șarpe
În punga făurită din piele de balaur
Și care, mângâiată de degetul roz-pal,
Se cuvenea să fie într-însa numai aur,
Am pus numai arama acestui madrigal.
madrigal de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena (pune banii în poșetă): Nu te enerva, scumpule! Știu că e joacă de poet pentru tine să faci din taur minotaur și din balaur aur! (Tandră.) Ești bogat! Toate hergheliile de cai verzi sunt ale tale! Și ce puternic ești! (Declamă.) Căutător de avântate culmi! Mereu chemat de înălțimi albastre! Cățărătorule! (Îl trage peste ea.) Hai, urcă-te pe muntele lui Venus...
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxe bisericești. Bunătatea cerului costă ceva parale.
aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer (2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

În lungul periplu ce te-așteaptă, să nu-ți pierzi niciodată sufletul de copil, să nu-ți uiți niciodată visele, ele îți vor fi motorul existenței, vor alcătui gustul și mirosul dimineților tale.
Marc Levy în Și dacă e adevărat...
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Te-am invocat, doamnă a lumii vechi!
Elena: Foarte bine! Am venit! Acum sunt a ta! Ia-mă! Poți să mă invoci în orice poziție!
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Funcționarul: Dar bastonul, domnule Moisescu. De ce nu-l folosiți?
Moisescu: Bastonul? E numai bâtă, stimate coleg. Voi credeți că orice problemă se poate rezolva cu bâta?
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena: Ești nobil?
Tomas: Tata a fost crescător de porci! Dar eu cu siguranță sunt nobil. Porcii tatălui meu aveau sânge albastru!
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mult ...
Ce mult te-am iubit!
Nimic nu ți-am spus, niciodată,
Nimic nu ți-am spus, niciodată.
Ce mult te-am iubit!
În foc parcă ardeam, în foc,
În foc parcă ardeam, în foc.
Ce mult te-am iubit!
Sete mi-era de tine, sete,
Sete aprinsă-mi era de tine, sete.
Ce mult te-am iubit!
Foame adâncă de tine-mi era, foame adâncă,
Foame adâncă-mi era de tine, foame adâncă.
Ce mult te-am iubit!
Nimic nu ți-am spus, niciodată,
Nimic nu ți-am spus, niciodată.
Acum cad zăpezi peste mine,
Zăpezi și boabe de rouă,
Zăpezi și boabe de rouă.
Acum cad zăpezi peste mine,
Numai zăpezi cad peste mine,
Numai zăpezi, numai zăpezi...
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți cer bilet de călător pe ape
Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Un râu aprins în apele polare,
Să-nghețe-adâncul în frânturi de rai,
M-aș face țărm pe chip de așteptare.
De-ar fi să-mi dai oceanul tău de vise,
M-aș umple val pe unde-amețitoare,
Sărut tăcut pe nopțile închise
În ochi uitați pe semne de-ntrebare.
Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Romanțe vechi de fluvii infinite,
Voi adormi ades' cu florile de mai
Și-n vocea ta mă voi trezi, iubite.
Nu-i clipă mai sfințită-ntre regate
Decât cea strânsă-n alb de porumbei,
Biletul tău de călător pe ape
L-aș pune preț de veghe în scântei.
O, de mi-ai da și iarna noastră toată,
Ți-aș plămădi cu mâinile-mpăcarea,
Pe pânza serii, taina dezgropată
Va fi doar glas ce-și strigă depărtarea.
Nu-ți cer nimic, orașul nostru cântă
Chiar de-au plecat fântânile-nzecite,
Suntem doi munți de sare pe orbită
Și știi că n-am ce să-ți mai cer, iubite!
poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trautman: John, vreau să încerci să uiți de război. Să nu-ți uiți misiunea. Vechiul Vietnam nu mai e.
Rambo: Domnule, dacă eu sunt viu, și el e încă viu, nu-i așa?
replici din filmul artistic Rambo II, după Kevin Jarre
Adăugat de Nicoleta Mitrofan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia de sticlă
Acum știu femeie de sticlă
Te-am învins.
Mă atrăgea vinul coapselor tale,
Focul de sânge al cărnii,
Tainele frumuseții
ascunse sub piele,
Vibrația blând rotundă
a aerului din formele tale,
Mierea din păr.
Acum știu femeie de sticlă
E de ajuns
să pui toate acestea la loc,
E suficientă jertfa
acestor daruri către Dumnezeu
care te-a creat din foc,
vin și lapte
Aer și miere
Și-atunci rămîi goală,
goală de tot
În smalțul sticlos al formelor tale,
Femeie de sticlă
în care dansează acum
Jumătatea geamănă
a sufletului meu.
Abia azi
mă-ndrăgostesc cu adevărat!
Abia acum știu femeie de sticlă
Cine ești, cine sunt, cine am fost
La început de Lume
În sfera Paradisului...
poezie de Rodica Elena Lupu din Ferestre colorate
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre (visător): Tu, prima gândire a Divinității! Frumusețea ta, mai presus de spațiu și timp...
Elena (se uită la ceas): Timpul e bani! O noapte întreagă costă trei sute.
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul (disperat): Ajutați-mă, domnule ofițer! Vă implor! Ajutați-mă!...
Ofițerul (sare de pe scaun, apropiindu-se de Bărbat): Liniștiți-vă, domnule! Ce s-a întâmplat?
Bărbatul: Trei femei aleargă pe urmele mele! Spaima, Groaza și Teroarea!
Ofițerul: Vă rog să vă calmați! Păreți un bărbat echilibrat.
Bărbatul: Nu pot! Frica a devenit pentru mine un mod de viață!
Ofițerul: Tremurați în mod nejustificat, stimate domn!
Bărbatul: Tremur independent de voința mea!
Ofițerul: Nu trebuie să vă temeți! Trăiți într-o republică parlamentară!
replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am omorât ciobanul, i-am alungat câinii. Și acum ne mirăm că turma s-a rătăcit prin jungla globală.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2017)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia când am cunoscut-o pe șefa de salon, am înțeles ce reprezintă șarpele lui Esculap.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vor cumpăra pe nimic. Dacă în situații de criză un regat valorează cât un cal, vă dați seama câte parale face o republică?
aforism de Valeriu Butulescu din Discursuri politice (1992)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știam că viața e scumpă. La spital am aflat că moartea costă mai mult.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Familii și familii
Când căsnicii azi se destramă,
Cu răzbunări la-nalte cote,
Ne consolăm, că fără teamă,
Apar familii... mafiote!
epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Nu știi ce-i asta?
Ly: Nu. Nu știu... Ce este?
Lucian: E mult mai bine să nu știi, crede-mă... E o țigară, care n-ar trebui folosită, pentru că dăunează mult sănătății. De obicei, nu fumez, în general, dar acum nu știu ce mi-a venit, să-mi aprind țigara asta...
Ly: Dar ce-i ăla?! Dâra aia albă pe care o face?
Lucian: Fumul de la țigară... Nu-ți place cum miroase? Ascultă, dacă te deranjează, o arunc imediat. Și așa nu e bună de nimic, nu-mi folosește la nimic.
Ly: Parcă ar fi aerul de afară al planetei, așa arată dâra aia albă, dar miroase într-adevăr groaznic; aerul de afară nu miroase așa și ce bine că nu miroase atât de utât! Dar la ce-ți folosește această țigară?
Lucian: La nimic. Poate doar la distrugerea sănătății.
Ly: Păi, dacă nu e bună, după cum ai zis, de ce-ai mai aprins-o?
Lucian: Nu știu de ce; nu obișnuiesc să fumez. Se spune că are darul de a te calma când ești nervos, agitat sau neliniștit.
Ly: Iar tu ești acum nervos, agitat sau neliniștit?
Lucian: Da, puțin, dar nu chiar atât de mult încât să nu mă pot calma și fără această țigară. N-am nevoie de ea...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!