Tihnă

Larma liniştii
e ticăitul şoptit
al pendulei,
pustiu
ca reverberarea
unor paşi noptatici
pe caldarâm de burg
transilvan
şi nu e spartă
decât, arar,
de implacabila izbire
a unui iluzoriu cimbal
din orchestra
- îndeobşte, mută -
a drămuitorului
de nădejdi.

poezie de Andrei Gădălean (14 februarie 2024)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi în pustiu

trăim în bordeie
mâini însângerate
capete plecate
în suflet port ruşinea unui neam
ce a bântuit aici
şi a trecut
prea repede
apoi a venit tăcerea
somnul etern
cuvintele se agăţau
apoi piereau plângând
privesc spre zările deşarte
aici, nu în altă parte
ale unui suflet
păşind prin pustiu
ce pot să fac
decât să pier
în sumbra linişte a unui gând
trecut odată pe aici

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actriţei Adriana Gădălean

Mult mai blondă şi frumoasă,
Cântă şi dansează twist,
Ar fi fost mai ministreasă,
Decât Elena... la turism.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

tăcere

Tăcerea este un dirijor la orchestra liniştii.

definiţie aforistică de David Boia (7 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

blând dusă iarnă
din mizericordia primăverii,
mărţişor.

haiku de Andrei Gădălean (1 martie 2017)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spui un neadevăr, zicând: "niciodată nu m-am simţit mai tânăr!", fiindcă - sigur! - şi ieri te-ai simţit, după cum şi mâine te vei simţi mult mai tânăr decât azi!

perlă de Andrei Gădălean (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai înfricoşatoare speranţă
a omului
ar trebui să fie
aceea că
nu va îmbătrâni niciodată.

Andrei Gădălean (7 iunie 2021)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba durezi o catedrală pe Pământ, dacă în inimă îţi construieşti o trezorerie!

Andrei Gădălean (15 iulie 2015)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă tot ce depinde de tine, ca să nu regreţi, mâine, că nu ţi-ai făcut vreme, azi, să vezi cât de bine ţi-a fost ieri!

calambur de Andrei Gădălean (8 martie 2023)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balansoarul valsează c-o umbră de om,
Veranda visează galopuri de cai,
Apusul dă foc tristei urme de pom
Şi vântu-nteţeşte-o târâre de scai.

catren de Andrei Gădălean (8 august 2023)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise

"Nu clipi!", sardonic îmi zise nisiparniţa cu spulber de vise.

monostih de Andrei Gădălean (8 noiembrie 2023)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caldarâm…

mozaic pustiu de paşi,
sentimente-anagramate,
alunecă fluid din privire,
strivindu-se de pietre mute…

Amărăciunea cerului
îmbracă mantie de ploaie.
Întind mâna şerpuitoare de ape
către suflet
sa-i şterg urmele sărate
cu dunele de nisip ale timpului.

Strig ploii să adune norii
pe cale de valuri,
şi trimit inima
să picteze chip de apă
pentru atunci când
lacrimile vor arde cu flacără
aprinsă din jarul amintirilor…

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (mai 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doine sub caldarâm

Merg pe caldarâm în nor de fum
Şi aud sub el flori ce şoptesc
Cu iarba să răsară acum
Închise-n bitume ce-nlăţuiesc

Cu lanturi de beton turme
De asini de cauciuc cu fum
Ce ni se pare că ne fug
Mai repede prin astă lume

Să-nselăm timpul în viteză
Când de fapt el înaintează
Cu cât mai repede noi fugim
Să încercăm să-l păcălim

Invârtindu-i în fum acele
Spre ce nu dorim, cafalcele
Ce le-am pus roţi de dorinţi
Să ajungem in clipe prinţi

Cu o secundă mai repede
Să o trăim in plus prea efemer
Când nisipul ne fuge ager
Cu noi oricând, oriunde

In era vitezei malefice
In scriie de metal carapace
A unor melci mult prea lenţi
Să întrecem in fugă neglijenţi

Timpul ce nu se stă decât
Când privesti ce e dedesubt
În umbra florii ce va înflorii
Atunci când noi nu vom mai fi

Prin crăpături de caldarâm
Unde aud doine de flori acum

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi iubesc toţi prietenii: cei care mă preţuiesc îmi fac o mare onoare, iar cei care mă ignoră îmi fac un mare serviciu.

Andrei Gădălean (8 noiembrie 2021)
Adăugat de Andrei Gădălean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzia logică pe care o pot trage cei ce au profitat "la greu" de faptul că eşti prost de bun este aceea că eşti bun de prost.

citat din Andrei Gădălean (3 ianuarie 2024)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în burg

Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle,
Măsoară zilele ce curg
În sacul vremii ce se umple.

Din foişoare, cu vechi surle
Oştenii la vestiri recurg;
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle.

În zorii zilei şi-n amurg
Sfinţenie este şi în gherle,
Căci a venit un demiurg,
Ca să prefacă piatra-n perle,
Se lasă seara peste burg.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor pedofili din România

De eşti un pedofil notoriu
Şi eşti încarcerat,
Să nu crezi că este iluzoriu,
Să scrii o carte... şi ai scăpat.

epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Aud sunând pe caldarâm
cu paşi de lună ziua coborând
şi-n marea trecere răsună,
ziuă şi lună, ziuă şi lună.
Memorii scurte dorm în locuri nule
eternităţi în ziduri şi în nume
se-nalţă rar pe mapamond,
multe coboară-n veşnic somn.
Parada timpului se-ntinde,
ca un ţesut nedefinit
nu e direcţie să n-aibă
fractali nemărginiţi în infinit.
Cât veşnicia este clipa
când groaza bate a vieţii porţi,
îndoaie gândul infinitul
ca pe simbolul prins în cărţi.
Cu paşi mei am scris o vreme
povestea unui mic destin
ce s-a pierdut în uraganul
Istoriei în mers divin.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze coapte

Durerea frunei care moare
Şi se desprinde-n cercuri line
Formând covoare natule,
Nime nu ştie s-o aline...

Şi nu contează zi ori noapte,
Se-aud foşnind în dulce şoapte...

Purtate de o adiere,
Plutes alean, ca o părere,
În implacabila cădere...

Frunzele ţipă sub picioare,
Cerând parcă îndurare,
Schiţând o mută imputare,
Se pregătesc de înhumare!

poezie de Viorel Truşcă din Gânduri tiparite (2005)
Adăugat de Dorina Golea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icar

Dacă acel soare
nu te-a topit,
până acum,
este pentru că
Dumnezeu
m-a turnat,
plumb
în aripile tale.
Dar tu continui să zbori
spre văpaie
şi... cât să reziste
şi plumbul ăsta,
că doară nu-i
visare, ci
om?

poezie de Andrei Gădălean (19 septembrie 2023)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apăsarea timpului

Cât este ceasul, să-mi spună cineva
De limba mică noaptea o indică
Dacă limba mare e pe undeva
De nu se poticneşte şi-ncă riscă

Prin geam nu văd decât prin întuneric
Nu văd limbile cum trec după program
Aud vântul, îl aud trântind puternic
Frunzele cum se lovesc de caldarâm

Să-mi spună cineva doar cât e ceasul
De este miezul ceasului robotic
De ticăitul lui îmi e opusul
Vremurilor ce s-au scurs haotic

E oare rotunjimea jumătate
Jumătate din cadranul lui zbătut
Să-mi spună cineva cât va mai bate
Apăsarea limbilor cât m-au pierdut

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!