Biblioteca are viţă aristocratică.

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblioteca e cimitirul cărţilor...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul nu poartă biblioteca cu el...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblioteca e plină de cărţi, iar cărţile pline de cuvinte.

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În biblioteca sa, avea cărţi din colecţiile "Oameni de zeamă" şi "Biblioteca pentru tonţi".

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

bibliotecă

Biblioteca - definiţie

Biblioteca, loc bizar,
E, pentru unii, sfântă sală,
Dar, pentru cine e şcolar,
E o pedeapsă... capitală!

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o viţă de vie

Ca o viţă de vie sunt eu,
care iubesc Soarele!
Şi-mi voi întinde lianele
pe stejarul argintiu în razele dimineţii,
ca să fiu stăpâna infinitului...

poezie de Iulia Mirancea (31 iulie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui prieten, care are vie pe teren petrolifer

Ştim că orişice creştin
Pune viţă şi bea vin.
Numai Mişu - mai cu haz -
Pune viţă... şi bea gaz!

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza de viţă

Cititorule vremelnic,
Gustă viţa pătimaşă,
Care-n ceasul neprielnic
Fost-a cea dintâi cămaşă!

epigramă de Imperiu Matheescu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel la debutul toamnei

Strugurul se coace-n viţă
Şi-n bob nectarul clocoteşte;
În grădină o crăiţă
Plânge-ncet... se ofileşte.

Gâzele-s în răzmeriţă,
E semn că toamna se iveşte;
Strugurul se coace-n viţă
Şi-n bob nectarul clocoteşte.

Scurtă-i ziua, noaptea creşte,
În văzduh o porumbiţă
Tainic perechii îi şopteşte:
"Iau din strugur o bobiţă."

Strugurul se coace-n viţă.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o pomană aristocratică

Deşi am fost şi eu mişcat,
- Aşa e la jelanie -
O lacrimă nu am vărsat...
Din cupa de şampanie.

epigramă de Vasile Til Blidaru din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de viţă nobilă

Şi dacă ar plânge via mea,
Tot mi-ar veni în cap idei.
Aş sta mereu alături de ea
Şi-aş bea... din lacrimile ei.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurii care au "toate ţiglele pe casă" sunt oamenii de aristocratică rasă, adică iubitori, darnici, cărora de tine le pasă.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incendiul din bibliotecă

Nu mai e nevoie de cuvinte astăzi
Când biblioteca a căzut pe foc,
Ia-ţi calabalîcul că va fi incendiu,
Caută-ţi o casă, caută-ţi un loc.

Eu mă sting aicea, tu salvează-ţi viaţa,
Poţi să spui aceasta mâine tuturor
Că eu ard de voie în biblioteca
Unde învăţasem că-s nemuritor.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia blândă e ca o păpuşă rară de porţelan în rochie de contesă. Când o priveşti cu atenţie, delicateţea sa aristocratică îţi luminează chipul şi îţi încălzeşte sufletul.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara asta nu-i a voastră!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care luptă,
Sătui de burta lor suptă,
De foame, sete şi câte...
Of, destine amărâte!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care n-au,
Şansă la viaţă, şi stau,
Prin spitale, aşteptând,
Moartea, însă până când?

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care pleacă,
Şi haină de rob îmbracă,
Căci aici n-au nici o pâine,
Şi-i acră ziua de mâine.

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a pruncilor ce vin,
În urma noastră, şi ţin,
Mândri, steagul tricolor,
Vor viitor în ţara lor!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă...

E a celor care luptă!
E a celor care n-au!
E a celor care pleacă!
E a pruncilor ce vin!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbări de nume

Spui c-ai numele cam sec
Şi jinduieşti a fi de viţă
Dar, cu tz sau cu igrec,
Mariţa este tot Mariţă

epigramă de Corneliu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mobilă aristocratică: am luat masa cu soţia, am rupt patul cu amanta, râvnesc la scaunul de director, ca să mă bucur din plin de secretara, cu care nu voi lua masa...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ÎN CORZILE DE VIŢĂ SEVE DULCI PORNESC
În corzile de viţă seve dulci pornesc
Spre mugurii-nfrăţiţi în rod, ce cresc,
Eu văd şi simt cum soarele-i preface
În elixir de viaţă, dar dumnezeiesc.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cititori

Despre hidalgul smead şi stăpînit
De eroism şi gust de aventură
Se crede că - virtualitate pură -
Biblioteca nu şi-a părăsit.
Isprăvile fidelei povestiri,
Burlesc ori tragicomic încheiate,
De el, nu de Cervantes, sînt visate
Şi înţesate-s de închipuiri.
La fel mi-e soarta. Ştiu că esenţial
Şi fără moarte s-a pierdut ceva
În chiar biblioteca ce-ngropa
Povestea cu hidalgul exemplar.
Copilul fila-ntoarce grav cu-eresuri,
Visînd nedesluşite înţelesuri.

poezie de Jorge Luis Borges
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neam... de dinainte...

Am fost de viţă Burebişti,
De Decebali, nu securişti,
Din viţă nobilă de daci,
Primordială, nu săraci!...
Am pus curaj în adevăr
Căci nu ştiam de-al Evei măr,
Era în noi doar o fiinţă,
Spre nemurire o credinţă!...
Am fost şi ţepele lui Vlad,
Zăgazul unui neam de brad,
Am pus ca temelii Ştefani,
Am fost un zimbru printre ani!...
Nu ne-a ajuns şi-am spus – Pe cai!
Viteji ca nume într-un Mihai,
Dar nimeni n-a venit cu scuza
Şi n-au ştiut c-am fost şi Cuza!...
Am fost prin toate voievozi,
Oneşti, cuminţi dar nu nerozi,
N-am arătat c-am fi novici,
Prin gând am fost Eminovici!...

Am fost de viţă... cum am fost,
Obiect pierdut i-acum de rost?
Ni s-a borşit viţa... de vie?!
Eu totuşi sper că viţa-i vie!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!