Unei foste...
Declar acuma, când tu ești plecată
Că nu mă arde dorul pentru tine;
Te-ntrebi "de ce?"și poate ești mirată...
Dar ai uitat că eu mai am... vecine!
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Atenționare pentru bărbați (anapest)
Când în mâinile unor vecine
Evantai ai ajuns, din păcate,
Să observi, chiar de sunt măritate,
Cum se dau toate-n vânt după tine!
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când dorul de tine...
Când dorul de tine mă doare, întind o mână spre un vis,
Dar numai vântul îmi răspunde, să te ting nu mi-e permis,
Eu te alint, atunci, cu gândul, ești numai dor, ești stigăt mut,
S-a stins în taină soarele meu și nu mai luminează ca la-nceput.
Când dorul de tine mă arde iar sufletul îmi este pârjolit,
Te caut printre stele căzătoare, să readuc la viață ce-am iubit,
Dar ce e stea ca steaua piere, se stinge pirdută în depărtata zare,
Eu o privesc neputincioasă, cu ochii plini de lacrimi și inima mă doare.
Când dorul de tine mă strigă ca un ecou de gals sfâșietor,
Eu mă arunc în valuri să te caut și nu mi-e teamă c-am să mor,
Pe brațul tău m-aș odihni și nu m-aș sătura, în veșnicie, să te privesc,
Nici infinitul nu mi-ar fi de-ajuns, de-ar trebui să-ți spun cât te iubesc.
Când dorul de tine mă poartă, de mână, prin amintirile vii,
Eu vreau să cred, c-ai fost plecat pentru o vreme și-ai să revii
Și iarăși vom trăi clipe de fericire, în casa noastră, pe-acest pământ,
Dar înțeleg, târziu, că nu se mai poate și-adorm plângând, cu tine-n gând.
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea în vremea virusului
Chiar acum, dar
chiar acuma, mi-au luat călcâiele foc după tine!
Musai acuma, în învelișul din nu știu ce polimeri izolatori să ard eu cu flacăra genezei,
iar, tu, rece aidoma vremurilor de ciumă,
oh, când nici pur ca o piatră vulcanică,
nu m-ai atins!
Neapărat acum,
dar obligatoriu acum,
chiar eu să mă îndrăgostesc,
numai eu sa iubesc muntele de sare,
când pentru altul ai respirat virusul!
No, numai!
Nu ești tu, cea plecată prin Gomorele
sodomiților!
Tu nici măcar ciumă nu mai ești!
Eu sunt cu eterna Mea în vremea noastră!
Doamne,
Întrucât
Chiar acum sa mă îndrăgostesc eu,
musai acuma de cea care
poartă pe un blid de lemn
retezarea unui cap,
fără să știe
că buzele lui nu vor amuți niciodată,
în vremea dragostei
pe timp de virus!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fila-mi sicriu...
Fluirașul mie izvoraș
Când dorul mă arde nărăvaș
Frunza-mi este ie
In gerul fără a ta privire...
Codrul mie dragă casă
De când numai ești acasă...
Fânul de pe câmpie-mi pat de seară
Când soapta ta din lună nu coboară...
Muntele-mi tăcere
Pentru al meu dor și durere...
Prutul mie scăldătoare
Când inima după tine moare...
Fila-mi sicriu
Când dorul mi-l scriu...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești
pentru tine suflet frumos și drag, Vasile
Tu ești zâmbet.
Tu ești frumusețe.
Tu ești bunătate.
Tu ești o poezie apetisantă.
Tu ești roua dimineții.
Tu ești un Făt-Frumos pe un cal albastru.
Tu ești un înger dulce pe pământ,
datorită ție sunt fericită.
poezie de Monika Toth
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești ceea ce faci, nu ești numai "ceea ce mănânci". Ești ceea ce gândești, ceea ce simți. Ești ceea ce gândești despre tine tu, nu ești numai ceea ce gândesc alții despre tine. Pentru că le poți manipula percepțiile. Nu ești nici măcar ceea ce ascund că gândesc alții despre tine. Pentru că ei pot ascunde admirație sau invidie. Ești gândurile tale ascunse despre lucruri, despre oameni, despre tine. Ești în cele mai ascunse rugăciuni, pe care îți e teamă să le mărturisești. Poate, îți e teamă de judecata altora sau îți e rușine de tine însuți. Altfel, nu ai mai avea niciun gând nerostit. Ești ceea ce lași în urma ta.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul de casă...
Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.
Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o să-mi fie de greu.
Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva să realizez.
De părinți, mi se face dor
Și atunci simt că mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...
Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.
Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,
Totul în urmă, am lăsat.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe ești, bunico...
Am venit aici la tine,
Tare mult îmi lipsești
Ceva s-a rupt din mine
La mormânt, azi mă primești.
Am sosit cu flori
Plânsă, suparătă tare
N-am uitat de lumânări
Și vreau o îmbrățișare...
Dar nu se mai poate
Ești acum în Rai.
Ai plecat departe,
Nu poți să îmi dai...
Astăzi, te sărbătoream
Era fericire mare,
Din păcate, nu te am...
Știi cât îți duc dorul, oare?
poezie de Alina-Georgiana Drosu (17 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când arde dorul...
Când arde dorul poți să spui,
Cât ți-e de greu? Aștepți,
Dar n-ai cui spune, nimănui
Nu-i pasă. Nu-i pasă tot repeți.
Timpul trece foarte greu.
Te uiți la poza din album,
Întrebi, de ce doar eu,
Mai iubesc? Nu sunt nebun?
Cu toate astea, încă speri,
Să fie totul foarte bine,
Că ființa care o preferi,
Va fi vreodată lângă tine.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Parlamentar mincinos (anapestic)
Cocoțat pe-al Senatului dâmb,
I-a uitat și pe cei ce-au votat,
Căci acuma el judecă strâmb
Și încalcă mereu ce-a jurat.
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Parlamentar mincinos (anapest)
Cocoțat pe-al Senatului dâmb,
I-a uitat și pe cei ce-au votat,
Căci acuma el judecă strâmb
Și încalcă mereu ce-a jurat!
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te doresc cum ești
Eu te doresc cum ești, te văd ca pe-o copilă,
Și mă-nfior de tine... dorința îmi stă trează...
Îmi este lutul copt, mi-e timpul de argilă
Și spre-ale fericirii, doar trupul tău rimează.
*
Eu te doresc cum ești, te văd ca pe dorința
Ce m-a urmat ca umbra... prin nopțile târzii.
Iubesc dumnezeirea, dar... tu îmi ești credința
Și-mi pui lumină-n suflet... lumina celor vii.
*
Eu te doresc cum ești, îmi ești ca o fecioară,
E dreptul meu să fii... cum brațele-mi te vor.
Ești amfora din lutu-mi, ce s-a umplut de vară,
Ești vinul ce mă-mbată... de dragoste și dor.
*
Eu te doresc cum ești și-mi ești cum te doresc,
Timpul nu poate șterge ce inima-mi păstrează!
Culeg plăceri din tine... și-ți dau tot ce-i firesc
Și mă-nfior de tine, când trupu-ți îmi rimează.
poezie de Ion Apostu (21 septembrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ești pentru mine
(dedicație pentru Vica Iovan)
Vezi?! Poate pentru unii ești o floare,
Dar pentru mine ești și cer și câmp,
Mă umpli cu lumini strălucitoare
În sufletu-ți, când poposesc și plâng.
Când ești un "X" pentru acei din juru-ți
Ce nu te-au cunoscut cu-adevărat,
Ești pentru mine dragostea divină
Și lumea ei cea fără de păcat.
Acum, când universu-ți aparține,
Vica, nu pot decât să-ți mulțumesc.
De-aceea tu ești totul pentru mine,
De-aceea, ca pe-un înger te privesc.
Ți-aș oferi din timpul meu puțin,
M-aș face pute între zi și noapte...
Tu ești paharul de lumină plin
Și-mi ești clipă de clipă, mai aproape.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramist începător
Că ești cu poantele, cumva-nrudit
Ca cititor onest, eu pot admite,
În schimb, CU PROZODIA, spun cinstit
Ești, fără niciun dubiu, LA CUȚITE.
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Opal
Ești gheață și foc,
Atingerea ta îmi arde mâinile ca zăpada.
Ești rece și fierbinte.
Ești purpuriul florilor de amarilis,
Argintul petalei de magnolie atinsă de lună.
Când sunt cu tine
Inima mea este un iezer înghețat
Peste care scânteiază torțe agitate.
poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru uitații mei colegi...
Unde sunteți voi dragi colegi,
Din anii când eram la școală?
Și așteptam cu inimile reci,
Pe doamna profesoară.
Voi poate nu vă amintiți,
Când de o palmă doar eram,
Iar învățătoarea zicea, citiți:
Prima literă din abecedar.
Acuma poate ați uitat,
Atunci erați de-o șchioapă,
Și vă chemam să vă scăldați,
La Ciofu-n vechea troacă.
Acum sunteți la liceu,
În școli profesionale,
Și cunoașteți că e greu,
Ca la prispa casei tale.
Voi ați uitat c-am fost colegi,
Dar n-ați uitat cred școala,
Priviți-mă cu ochii reci,
Cum ne privea și profesoara.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai uitat
Ai uitat să privești cerul,
Să vezi dimineața-n zori,
Cum dispare tot misterul
Nopților cu șezători.
Ai uitat trandafiriul
Zorilor în dimineață.
Ai uitat să scoți chipiul,
Cu rouă să-ți dai pe față.
Ai uitat să privești soare
Când este deasupra ta.
Să stai în amiaza mare
La umbră cu dragostea.
Ai uitat chiar și apusul
Când e ziua în amurg.
Mie mi-ai uitat surâsul.
În zadar lacrimi îți curg.
Ai uitat să-mi dai iubirea
După care eu tânjeam.
Ai uitat că fericirea
Era tot ce îmi doream.
Acum e târziu băiete
De mine să-ți amintești.
În zadar exprimi regrete.
La inimă nu-mi mai ești.
Ai uitat că viața trece,
Că ce-a fost numai revine.
Lumea tot așa petrece
Când rămâne fără tine.
Trebuia să știi că viața
E făcută s-o trăiești,
Ziua, noaptea, dimineața,
Cât timp pe pământ mai ești.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ma intelegi
În ochii mei acuma nimic nu are preț
Ca taina ce ascunde a tale frumuseți;
Căci pentru care altă minune decât tine
Mi-aș risipi o viață de cugetări senine
Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind,
Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind,
În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec,
Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec.
......................
Și azi când a mea minte, a farmecului roabă,
Din orișice durere îți face o podoabă,
Și când răsai nainte-mi ca marmura de clară,
Când ochiul tău cel mândru străluce în afară,
Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă
Ce-adânc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă,
Azi când a mea iubire e-atâta de curată
Ca farmecul de care tu ești împresurată,
Ca setea cea eternă ce-o au dupăolaltă
Lumina de-ntunerec și marmura de daltă,
Când dorul meu e-atâta de-adânc și-atât de sfânt
Cum nu mai e nimica în cer și pe pământ,
Când e o-namorare de tot ce e al tău,
De-un zâmbet, de-un cutremur, de bine și de rău,
Când ești enigma însăși a vieții mele-ntregi
Azi văd din a ta vorbă că nu mă înțelegi!
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde ești?!
Pe unde ești când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde ești când ceru-i plin de stele,
Când ți-as zidi din ele-n cer castele?!
Pe unde ești în nopți cu lună plină,
Când mă îmbrățișai ca o glicină?!
Pe unde ești când rupt de oboseală,
Mi-aș pune capul lin în a ta poală?!
Pe unde ești când mor de dor și jale
Și leac mi-ar fi să-ți strâng coapsele tale?!
Pe unde ești când gândul mi-e la tine
Și-s bântuit de îndoieli haine?!
Pe unde ești când sufletul mi-e frânt
Și-alerg ca un nebun și mă frământ?!
Pe unde ești când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!
Pe unde ești, c-aș bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde ești când viața mea-i o luptă
Și timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești lângă mine
Ești lângă mine atunci când eu mă simt pierdută
Ești lângă mine atunci și asta mă ajută
Ești lângă mine atunci când plouă și când ninge
Ești lângă mine atunci când dorul mă învinge
Ești lângă mine atunci când rana rău mă doare
Ești lângă mine atunci când caut alinare
Ești lângă mine atunci, ca îngerul ceresc
Și mă veghezi mereu, mă-nveți cum să iubesc.
poezie de Angela Guo, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!