A prins culoare visul... în alte lumi mi-l zboară.

Eli Gîlcescu (12 noiembrie 2013)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alte lumi se joacă numele meu. Nu mai are loc nici pentru semnul crucii.

Eli Gîlcescu (23 februarie 2017)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul meu a început de la floarea căreia îi port numele; mi-l dăduse mama la naştere, şi de atunci s-a prins de mine visul.

Camelia Opriţa în literaturapentruminteinimasisuflet.wordpress.comPovestiri cu tâlc de copil
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce lumi de prea departe, uitând cu totul de noi!

Eli Gîlcescu (22 februarie 2014)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul fără noi

Şi azi şi mâine vom fi tot mai trişti
şi încă nu-i apus
nici grea visare în sărut
strivit în zori sub tălpi
rostit în alte lumi
de ce îmi taci
venind de nicăieri
alt timp şi-acela de prisos
mi-a împletit tristeţi
pustiuri fără drum
te pierd mă pierzi
mă sânger
tresărind de câte ori
murim
înainte de a înflori

poezie de Eli Gîlcescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureştiul este in­te­resant pentru că el cuprinde mai multe lumi pa­ralele, fiecare cu regulile ei. Lumile în care mă învârt eu sunt lumi pri­vate, în care lucrurile funcţionează, în care oamenii pun la punct lucruri interesante şi fru­moase, dar depar­te de sistem, fie că-i vorba de artă sau de alte domenii. De asta, poate, am o imagine idea­li­zată, dacă aş intra în contact cu alte lumi ale ora­şului, aş fi mai sceptic.

citat din Răzvan Popovici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu avem nevoie de alte lumi. Avem nevoie de oglinzi. Nu ştim ce să facem cu alte lumi. O singură lume, a noastră, ne este suficientă.

Stanislaw Lem în Solaris
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile inimii

Să prinzi culoarea din lavandă
De visul lebedei, ce zboară,
Să i le-aduci IUBIRII-ofrandă...
Ar fi pentru întâia oară?!

De ce să crezi că nu se poate,
Când ştii prea bine că iubind,
Din alte lumi le vezi pe toate,
Nimicul vieţii năruind?!

Cerul, atunci, îţi împrumută
Perechi de aripi îngereşti
Şi inima nu mai ascultă
De neputinţe omeneşti.

Colinzi tărâmuri de culori
Ieşite din tiparul firii,
În siderale aurori
Pictezi tabloul nemuririi.

Şi primeniţi în haină nouă,
Se logodesc, fără păcat,
Un El şi-o Ea, la ceas de rouă,
În Răsărit înflăcărat...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis pierdut

naluci aluneca in noapte
si-aud in gand atatea soapte
ce vin din departari!

esti visul meu venit pe unde
Si care inca-s nestiute
de cei ca noi!

incerc sa te adun din ploi
incerc cu gandul inapoi
sa te aduc!

traiesti si vii din alte lumi
prin nestiutele minuni
care vibreaza!

tresar..... ascult si te astept
imi bate inima in piept
esti visul meu pierdut!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum zboară inimile una spre alta, una după alta, se duc, se întorc, şi iarăşi...

Eli Gîlcescu (12 septembrie 2015)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă dăm drumul visurilor în realitate, s-ar putea să prindă culoare. Visurile tale au prins culoare? Dacă nu, ce ai de gând să faci pentru a le materializa?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa începutului

Îmi bat în geam ramuri cu flori de măr...
Cu fericirea timpul mi-l măsor.
E pajiştea covor de verde crud...
Când ciripitul păsării ascult,
Izvorul se frământă-n aşternut,
Strunind în vuiet albia de lut.
Şi plouă, plouă, plouă! Flori de măr
S-au prins în gând, în suflete, în păr.

Îmi bat în geam ramuri de flori de măr...
Sunt astăzi ca o aripă în zbor.
Cu sufletul ating nemărginitul,
Sunt şi apusul, sunt şi răsăritul.
Înmuguriţi în mine-s toţi atomii
Şi florile, şi zările, şi pomii.
Sunt însămi primăvară şi lumină?!
Copacii-au prins în mine rădăcină.

Cu fericirea timpul mi-l măsor.
În lumi de vis mă-nalţ şi mă cobor...
E măru-n floare – mare de lumină...
Mi-au înflorit şi caişii în grădină.
Mărgăritare-n salbe lucitoare
Grăbesc înspre căldură şi culoare.
Ce simfonie sfântă, ce miracol!
Întregul univers e un oracol.

E pajiştea covor de verde crud...
Adorm şi-n vis nuntirea i-o ascult.
O liră fermecată-i geana-n noapte,
Mă mângâie cu-ale tăcerii şoapte.
Sub ascuţişul lunii creşte-n tihnă
Şi se desface, mugur de lumină.
În evantai de stele se întoarce,
Descătuşat de timpuri şi de pace.

Când ciripitul păsării ascult,
Când dor de dor în vis şi mă ascund,
Sunt un pian cu trup – claviatură
Şi braţele-ncrustate în natură.
Am adormit – ecou sub flori de cais,
Spre a putea renaşte-acelaşi vis.
De-aceea primăvară,-mi ninge-n păr,
În fiecare an, cu flori de măr.

Izvorul se frământă-n aşternut,
E iureş oglindit în Duhul Sfânt,
Pământul tot e imn şi catedrală,
Catapeteasma Mariei Fecioară.
Un înger şi-a deschis spre începuturi
O aripă de stele şi de fluturi.
Atâta pace se arată-n toate,
Că parcă-n lume nu mai este noapte.

Strunind în vuiet albia de lut,
Fulgerul clipei s-a topit de mult.
Răcoarea dimineţilor se-adapă...
Ni-i sufletul în limpeziri de apă,
Roză spălându-şi tainica lumină,
Înmugurind de pace şi de tihnă.
Coboară-ţi fruntea! Primăvara lasă
Să fie-n tine ca la ea acasă.

Şi plouă, plouă, plouă! Flori de măr
Mi-au nins în suflet şi mi-au nins în păr.
De azi e iarăşi liliacu-n floare –
O lume de parfum şi de culoare.
Şi ramurile s-au brodat cus stele...
Se-apleacă ramuri iar, cu giuvaere,
În lanţuri de liane se răsfaţă.
O lume, lumea mea, va prinde viaţă.

S-au prins în gând, în suflete, în păr,
Frânturi de stea. Şi arde în pridvor,
În geamul spart, lucind ca o oglindă
O flacără, iar eu crestez în grindă,
În alte timpuri, altă primăvară,
Ce peste lume, ca un vis coboară.
Horă de flori, de cântec şi lumină,
Pe câmp de verde crud de muselină.

S-au prins în gând, în suflete, în păr,
Şi plouă, plouă, plouă, flori de măr.
Strunind în vuiet albia de lut,
Izvorul se frământă-n aşternut.
Când ciripitul păsării ascult
E pajiştea covor de verde crud.
Cu fericirea timpul mi-l măsor
Şi-mi bat în geam ramuri de flori de măr.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analizând serii mai complexe ale călătoriilor în alte lumi aparţinând unei aceleiaşi tradiţii, se pot trage concluzii tipologice. Astfel, de exemplu, rezultă că tradiţia evreiască prezintă un număr de trăsături constante, una dintre cele mai importante fiind aceea că personajul căruia i se arată alte lumi nu recurge la droguri şi nici la alte mijloace pentru a-şi provoca o viziune. Pur şi simplu, el zace adormit pe un pat, de regulă într-o stare de depresiune. Pe de altă parte, în tradiţia greacă vizitele în alte lumi survin în stări la limita morţii sau ca urmare a incubaţiei, iar în tradiţia iraniană consumul de halucinogene face parte din scenariu. Apocalipsele paleocreştine nu sunt decât o continuare a modelului evreiesc, în timp ce, în Evul Mediu târziu, viziunile altor lumi sunt mult mai adesea provocate de experienţe la limita morţii, trăsătură care a devenit caracteristica exemplară a apocalipselor din secolul al Xll-lea şi al XlII-lea.

citat din Ioan Petru Culianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ploile

Când încerc să te strig
alte ploi izvorând din pământ
dintre flori
mi-ar da tot
căutându-mă în zori
să le-ascult

poezie de Eli Gîlcescu (12 mai 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce zboară...

Musai nu-i că tot ce zboară,
Este porumbel sau cioară...
Zboară prin văzduh rachete,
Zboară gânduri după fete,

Zboară câte-un angajat,
Când e şefu supărat,
Zboară banii de pe card,
Când călcâiele îţi ard,

Zboară ţoale în neştire,
Când se pune de-o iubire,
Baba-Cloanţa pe la noi,
Zboară pe un măturoi,

Şi merţane, sute-mii,
Zboară spre a se ciocni,
Iar ades se spune încă:
Tot ce zboară se mănâncă...

Deci, defel nu-i de mirare,
Că zburând la întâmplare,
Se mai scriu poezioare,
Cu diverse... zburătoare...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visătorii

Visători şi învinşi? Niciodată.
Visul e nemuritor.
O poartă deschisă spre alt continent,
Spre alte lumi, spre alte visuri.
Ca şi cum ai arunca o undiţă
În apele Oceanului Universal,
Îţi răspunde un răpitor lacom,
Cum te-ai trezi într-un HOTEL AL DEFUNCŢILOR VESELI,
În spate oraşul urlă ca o hienă,
Fierul gândirii concrete e ruginit,
Cablurile nu mai există,
Graurele a tăcut, buha este uimită,
Ecoul latră în depărtări,
Your money, your life, nimic din toate acestea,
About and about, nimic mai mult.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tai,
De mic, au fost... cafeaua, uitată la prăjit,
Ferestre larg deschise în zarea de iubit;
.
Discuri furate din arborii de abanos
Cu privire grea si tare... cat de frumos!
.
Ochii tai,
Lava răcita de la un vulcan furios
Ce intre timp a devenit, mai prietenos;
.
Rar si fin negru, din catifeaua de noapte,
Ce te atrag, ca un magnet, chiar de esti departe;
.
Ochii tai,
Vorbesc, cânta şi mereu vor sa te alinte,
Sau inexpresivi, pregătiţi sa te şi minta;
.
Iar in alte daţi, goliciuni de mari trişori,
Sau tristete, ca- n ochii... calzi, de cerşetori;
.
Ochii tai,
Indiferent de culoare şi ce exprimau
Privindu-i pe-ai mei, mă hipnotizau, mă luau
.
Şi in lumi nevăzute, lumi neştiute, noi
Plecam in neant, spre nou, spre înalt, amândoi.

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi sărutul

Mă tem când mi-l apropii
să nu-i văd altă faţă
să nu-i desfir cuvântul
într-o lume la-ntâmplare
de auzit
de-a valma
de auzit
de chin
nu ştie ce aştept
când arde câmp de maci

poezie de Eli Gîlcescu (28 mai 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie... printre rânduri!

Bântuie-n mine mii de gânduri
La tot ce-a fost cândva, demult...
Citiţi-mă, doar printre rânduri:
Cât v-am iubit şi... nu de mult!

Prin alte lumi cutreierând
Mi-a fost alean de dumneavoastră...
Regret a fost la mine-n gând
Şi-n cugetu-mi... risipa noastră!

Adastă-n mine tot ce am strâns...
Tot ce v-am luat şi ce v-am dat,
Silfida-mi fiinţă mi-e nod de plâns
Şi-n dumneavoastră a evadat!

Cât timp avem să ne certăm...
Fără să ştim: cum şi... de ce?
Dar, printre rânduri... ne iertăm?
Urmaşii-or să ne judece?

Mai este timp de implicare
În spaţiul nostru-ngust, acerb?
Se-aude zumzet de-mpăcare?
"Iubeşte" - e proverb? Sau... verb?

Tot ce a fost cândva, demult,
Iţeşte-n mine nimb de gânduri...
Cred că v-aţi prins că, printre rânduri,
Vă mai iubesc... la fel de mult!

Prin alte lumi cutreierând
Mă-ntorc la unicul meu Soare
Din inimă-mi, subtil, pe rând,
Să vă dedic... micuţa-mi floare!

poezie de Iulia Mirancea (26 octombrie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantome

auzi cum tremură
vântul în bălţi
stuful cum plânge
tăvălit în nămol
ca un cântec
din lumi ce se nasc?

întoarce-ţi faţa spre mine
rătăcitoru-le din lumi dispărute

alte cărări nu sunt
nicicând nu vor fi
pe faţa brăzdată a lunii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre alte zări frumoase

Mă întreb dacă stelele sunt aprinse
pentru fiecare din noi,
pentru a fi lumină
şi să ne găsească într-o zi
cei de pe alte planete.
Apoi să zburăm deasupra tuturor
pe-un nor ce lin ne va purta,
spre alte zări frumoase,
iar cerul ar fi mai albastru,
mai pur şi plin de culoare.

poezie de Eugenia Calancea (9 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!