noaptea dragostei -
stelele zburătoare
cuprinzând luna

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre
stelele
de pe cer
luna este
Regina nopţii

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc
pe umerii mei
soarele şi luna
ca să împac
ziua cu noaptea

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

noaptea la mare -
printre valuri delfinii
jonglând cu luna

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

În nopţi sclipeşte Luna
Pe Cer se aprinde noaptea
Înalţă-te la Ceruri
Învingând şi moartea.

Răsfaţă-te-n putere
Din umilinţă învie
Creând din moarte viaţa
Supusă la magie.

Crează-te din gânduri
Nu simţuri pământeşti!
Învinge-n tine noaptea
Lumina s-o primeşti.

Şi dacă vrei vreodată
Să simţi că ai existat
Întreabă, Luna, noaptea:
Cine sunt eu de fapt?

Şi un răspuns de-ndată
S-a prins în tine acum
Tot ce a fost odată
Tu vei afla de-acum.

Se ascunde în ziuă Luna
Lumina nu o vedem,
Doar când se lasă noaptea
Şi stelele pe Cer.

Deschide-ţi Cerul Lună
Transformă noaptea-n zi
Zeii îţi dau lumina
Prin stele mii şi mii.

Şi dacă ar fi vreodată
Să cânt la geamul meu
E pentru tine Lună
Ţi-aprind lumina eu.

poezie de Nicoleta Petre (28 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste în vis

Soţul, pe la miez de noapte,
Cuprinzând nevasta-a zis:
- Deşi vreai reale fapte,
Hai să ne iubim… în vis!

epigramă de Ion Cuzuioc din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vin păsările zburătoare
din ţările calde
şi doar băştinaşii noştri
nu se încumetă să se întoarcă
la vatra părintească

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până când stelele vor apărea

Ţine-mă în braţele tale
Înconjoară-mă cu iubirea ta
Mai rămâi cu mine o vreme
Până când stelele vor apărea.
Lasă luna să se oglindească
În ochii tăi iubitori şi oneşti
Căci noaptea asta eu am nevoie
Să simt cât de mult mă iubeşti.

poezie de Philipa James, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murit-a luna

Murit-a luna de singurătate,

Căci stele toate câte-s sus pe cer,

Le-am adunat, în dar să ţi le-ofer,

În semn de culpeşă complicitate,

La o iubire cum n-a fost vre-odată,

Şi nu va fi pe-al dragostei ogor,

Cât stele fi-vor, libere în zbor,

Să-şi facă luna plină aliată,

La viclenita taină a iubirii,

Ce-n lanţuri leagă pe îndrăgostiţi,

Spre-ai face pe vecie fericiţi,

După străvechi cutume ale firii...

Ţi-am pardosit, cu generozitate,

Bordeiul dragostei cu mii de stele,

Şi singură pe boltă, fără ele,

Murit-a luna... de singurătate...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea stelele pălesc pe cer, şi lupii urla la Luna sângerie, dar cu venirea dimineţii razele de lumină rup întunericul şi urletele lupilor, aducând ciripitul păsărilor.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome V
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

ierbar cu bujori -
amintirea dragostei
în flori uscate

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

flori scuturate –
petalele dragostei
îşi i-au rămas bun

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vreau
un sclav
al dragostei
şi bunătăţii
pentru lume.

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vrăbiuţă
ciuguleşte
stelele din
apa sclipitoare
a izvorului

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noapte, sentimentele încep să zburde în notele fascinante ale dragostei noastre! Putem cuprinde stelele speranţelor în optimismul şi romantismul fiinţelor iubitoare. Alergăm după speranţele dragostei noastre sfidând vârtejurile artificialităţii umane.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Vuiet de petale albastre;
Albu-n cer ce se ridica
Lacul dragostei noastre;
E o mare, mititica!
Nu-ti închipui? Bucurie
Taci te rog; şi ma asculta;
Inima, ce crezi: ca ştie?
Noaptea vede luna plină
Al tău chip, făcut din tină!

poezie de Mihai Mocanu din Viaţa ca o poezie
Adăugat de Mihai Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către Sfântul Nicolae...

Te rog, Sfinte Nicolae,
dă-le altora ce vor,
eu atât vreau pentru mine,
să-mi dai nopţi cu somn uşor...

Să nu mă trezesc mereu,
tocmai când e noaptea deasă,
să rămân captivă-n gând,
că... nu pot ieşi din casă...

Cum să plec ca şi nebuna,
noaptea, singură pe stradă,
când din nori n-a ieşit Luna,
nici stelele, să mă vadă?

Altă rugăminte n-am,
dă-le altora ce vor,
mie să-mi dai toată noaptea,
s-o petrec în somn uşor!

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sonata lunii –
înmiresmând stelele
regina nopţii

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apucături zburătoare

Acest aer apăsător peste respiraţii apăsătoare
Acest încetinitor în lucrurile grăbite
Aceste păsări cu apucături zburătoare
Aceste încântătoare privelişti aerisite.
Toate acestea la prima vedere
par că se schimbă... dispar
într-o limbă nevorbită
apăsătoare!
Inspirăm din aer... cuvintele călătoare,!
Expirăm în aer... apucături zburătoare!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele

sunt stele pe bolta înaltă
ce semănă cu diamante
care în noaptea învoalată
se oglindesc fascinate

stele ca acestea şi pe pământ
noapte şi zi mereu strălucesc
încărcate de mister ziua sunt
iar noaptea - de iubiri povestesc.

şi stelele fermecătoare
luminează în seninul pur
cu îndrăzneală în culoare
ca şi-n imensul cer de-azur...

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea rece, geroasă ( în variantă scurtă )

În noaptea rece, geroasă
când somnul era boier,
Luna cobora în casă
părăsind albastrul cer.
Stelele i-au urmat calea
căzând una câte una.
Întunecată e valea,
omul nu-şi mai vede umbra.
Pe tot drumul presărat
cu făpturi nedefinite,
Un om, sufletul şi-a dat
şi a plecat la cele sfinte.
Dumnezeu l-a aşezat
în frumoasa Lui grădină.
De păcate l-a iertat
şi i-a dăruit lumină.

poezie de Dumitru Delcă
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!