Suspensie

Cele tari de urechi
Ridicate la putere
Plutesc ades pe unde
În varianta dus-întors
Până în aula veche
Specializate de mult
În arte plastice
Aproape de reflector
Unde se pierd în labirint
Cât să nu scape nimic
Din specificul evoluţiei
În perioada de suspensie.

poezie de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am un regret e că nu am făcut pictură. Tata, în momentul în care am intrat în liceu, m-a determinat să dau admiterea la «Caragiale» şi nu la Liceul de Arte Plastice, unde fusesem până în clasa a VIII-a. Urmându-mi şi pasiunea pentru artele plastice, am ajuns arhitect.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familia este aula unde se predă şcoala vieţii.

aforism de David Boia (5 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde

Da de unde scot
Eu deliberat
Cele patruzeci şi patru
De însemnări
Cumulative şi persistente
Ca să asigur permanenţa
Motivată de stăruinţă
Din cuvine asezonate
Şi gândul devine stringent
Şi astea-s aici
Numai un minim
Imaginar dar şi viral
Mă înfioră iarăşi
Gândul persistent
De a multiplica
Acel minim proteic
Până devine maxim
Benevol dar viabil
Sub presiunea
Egoului dezlănţuit
Patruzeci şi patru
Ar putea deveni
Răspicat optzeci şi opt
Şi aşa mai departe
Din aproape în aproape.

poezie de David Boia (23 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pierd...

Se pierd miresmele de toamnă
Uşor se-aşterne un vis uitat
Tu nu mai eşti ce până ieri erai
Eram doar noi... o lume fermecată
Azi în aer plutesc doar amintiri
Dacă ar trebui să pun visul deoparte
Aş striga de multe ori: plutesc?...
N-aş vrea o lumea mea, ci una doar cu el
Acel bărbat ce mă-nţelege şi ştie să mă iubească
Acela ce dăruieşte o stare fericită
Şi ne uneşte minţile în mii de fluturi zburători
De-aş muri... Aş vrea să mă renasc în acel mirific loc
Unde florile-mi vorbesc şi mă privesc în zare
Unde lacrimile se pierd cu fiecare răsărit de soare
Buzele şoptesc în cel mai frumos mod....
Cuvintele ne lovesc minţile în dimineţile senine
Eu şi cu tine ne luptăm să păstrăm aceleaşi fărâmi de iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accept varianta nu regreta nimicul, dar nu pot admite varianta nu regreta nimic.

aforism de David Boia (8 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până unde nu mai pot

motto: "Doamne, spune-mi până unde să merg?"... iar Dumnezeu i-a răspuns cu glas senin: "Mergi până unde poţi!"
"E prea puţin, Doamne! Cere-mi mai mult!", s-a îndârjit omul. Dumnezeu i-a răspuns cu glas la fel de senin: "Mergi până unde nu mai poţi"...
(Nikos Kazantzakis)

Şi-am mers. Şi am ajuns. În faţa mea.
Nimic, nimic, nimic nu se mişca
Întregul Univers era un punct
Pe lama unui fir de păr cărunt
În jurul meu nici spaţiu şi nici timp
Nici lume şi nici zei şi nici Olimp
Nimic, nimic, nimc şi numai eu
Şi neputinţa mea.
Şi Dumnezeu...

poezie de Iurie Osoianu (25 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crâmpeie de febră

Până unde înţelegem?
Până unde mărginim?
Până unde iertăm?
Până unde iubim?

Unde sunt lanţurile ce-odată primite
Podoabe ni s-au părut,
Unde sunt revoltele ce odată deşteptate
Peste noi au căzut?

Aparţinem acestei epuizabile întâmplări
Acestor cinice fobii,
Acestui labirint de spaime şi profeţii...
Acestei memorii, capitonate cu trădari,
Care cu fiecare gest ne răneşte,
Acestui pas rezemat într-un haos lucid
Pe care nici unul dintre noi nu-l porneşte...

"A fi sau a nu fi" rămâne
Convalescent răspuns zădărniciei,
Când totul ni se dă pe datorie
Iar viaţa nu-i de cât o cacialma - a veşniciei...

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1985)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde începe începutul

De unde începe începutul?
unde fuge Dunărea în grabă
de ce magnoliile înfloresc de două ori pe an
iar fluturii trăiesc doar o zi de pământean,
de ce sunt brazii verzi tot anul
iar florile de mac îşi pierd elanul
în miez de vară când îşi scutură magia
petale muribunde sublim sărută iar câmpia,
vântul amorezat dansează cu ele
mă ia şi pe mine să zbor spre stele;

De unde începe dragostea şi cât va ţine?
de unde ştiu că mă iubeşti tu doar pe mine
de unde ştiu că sufletu-ţi mă cheamă?
mi-e frică să clipesc să nu te pierd de teamă
că nu se va-mplini ce e deja acolo scris
că nu-i nimic real ce simt, e doar un vis,
de unde ştiu că tu exişti, că nu eşti doar o-nchipuire
un dans al minţii, chinuit de-o dulce plăsmuire
un joc retoric copleşit de prea mult dor,
de întrebări şi nenţelesuri, de strigăte de ajutor,
De unde începe începutul?

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rigoletto este pentru mine una dintre cele mai importante opere, alături de Othello şi Traviata. Sunt cele trei mari capodopere ale lui Verdi. Ceea ce găsesc fascinant la Rigoletto, spre deosebire de Othello sau Traviata, care sunt amândouă tragice, dar au un final luminos, cathartic, în această operă nu există catharsis. Este o lume sumbră, amară şi imorală, unde nu există câştigători. Toţi pierd, într-un anume mod, pierd, cu excepţia ducelui. Este rar în poveste, ca personajul negativ, să scape pedepsei. Dar în Rigoletto, el supravieţuieşte. Este cu adevărat fascinant. Acesta a fost unul dintre aspectele care m-a determinat cum să abordez opera, unde s-o situez.

citat din Stephen Barlow
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii

Primăvara,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Speranţa.
Şi mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Şi mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Şi mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.

poezie de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crouching tiger, hidden dragon

plutesc în aer fulgi ca în filmele asiatice cu arte marţiale,
cele care au un buget suficient de mare
ca să se poată alinta în arta culorilor şi detaliilor,
înaintăm aşa cum sar maeştrii peste acoperişuri
după ani lungi de antrenamente şi singurătate,
perfecţionându-ne stilul de luptă până devenim înţelepţi,
uşori ca iubirea care ne menţine în rolurile
la capătul cărora ne vom aşeza undeva într-un loc retras,
lângă o întindere mare de apă, sub copaci bătrâni,
sau mai bine undeva la înălţime, unde priveliştea largă
ne va permite să interiorizăm frumuseţea ultima oară şi
să ne convingem astfel că am făcut ceva bun,
dar în realitate ştii şi tu la fel de bine ca mine
că se va termina cu o suferinţă ce ne va găsi nepregătiţi
şi ne va face mult, mult mai uşori

poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logos

Locul în care
Se pune preţ
Pe carte
Unde arde
Flacăra cunoaşterii
Şi se întreţine
Arderea
Pe altarul ştiinţei
Cu ardoare
Şi cu răspundere
Nelimitată
Până la răspântii
Unde se adapă
Cei însetaţi
De cultură vie
Şi dau dovadă
De preţuire
Acolo se naşte
Viaţa de apoi
În termeni ascendenţi
Până de ziua
Recunoştinţei.

poezie de David Boia (4 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terapie

Acolo unde cădem
Pe gânduri
Şi gândurile cad pe noi
Aşa ca o ceaţă deasă
Acolo e depresiune
Acolo unde gânduri negre
Năvălesc peste noi
Ca popoarele migratoare
Şi nu le putem controla
Şi ne bagă la idei
Acolo e depresie
Undeva tot pe acolo
Trebuie să fie
O ieşire ingenuă
Care ne scoate din labirint
Care ne duce la liman
Şi care trebuie găsită.

poezie de David Boia (9 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dragoste pentru frumos au apărut cele şapte arte şi posibil să mai apară şi altele.

aforism de David Boia (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procesele invizibile produc cele mai tari efecte.

aforism de David Boia (1 decembrie 2023)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidul

Cere iute la putere
Unde se face avere,
Nu vrea-n opoziţie
Să facă inaniţie!

epigramă de David Boia (21 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde dragoste nu e, nimic nu persistă.

aforism de David Boia (24 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde dispar bani, apar cele mai grave bănuieli.

aforism de David Boia (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te inimă!

m-aş fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe unde calătoare să vibrez uşor...
dar a pluti, înseamnă rătăcire
şi m-am trezit, alungând din dor.

m-aş fi lăsat purtată de iubire,
dar unde e iubire... nu poţi şti.
mai mult eu mi-am dorit o regăsire
a sinelui de-a exista şi de a fi.

şi luptă aprigă în mine...
te-aş fi iubit până la stele...!
tu te-ai iubit mai mult pe tine,
iar eu, rămasă-n firi rebele.

ce trist când cineva iubeste
şi numai el e în poveste!...
şi inima se-mbolnăveşte
şi raţiunea te orbeşte!

m-aş fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe straturi de visări şi cărări noi...
dar, am ales în schimb o despărţire,
decât s-ajung cumva-n noroi!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot fi acolo unde doresc, închid ochii şi plec cu gândul, zbor, plutesc acolo unde mi-aş dori să rămână. Nimic nu ţine un sentiment, o afecţiune, un gând. Mâinile pot rămâne despărţite, îmbrăţişările nu se pot întâmpla, dar nimic nu are puterea să ţină un suflet, nimic, niciun zid, nicio închisoare nu mă poate face să nu-mi imaginez, să nu gândesc, să nu doresc ceea ce vreau!

Ioana Creţu în Şoapte (23 martie 2024)
Adăugat de Ioana Creţu
Comentează! | Votează! | Copiază!