TIMPUL, CA UN VIERME ROADE RĂDĂCINA VIEŢII-
Timpul, ca un vierme roade rădăcina vieţii
Şi paloare pune-n strălucirea tinereţii,
Perfidia lui ne facem ca să nu percepem
Când de fapt trecut-am peste pragul bătrâneţii.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce vierme te roade la inimă?

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade cireaşa –
ce ştie rădăcina
despre vierme?

haiku de Constantin Păun din Foşnet de stele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

invidie

O, invidia! Rădăcină a tuturor relelor şi vierme care roade virtuţile.

definiţie celebră de Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha (1605)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului invidios

Atunci când invidia te roade
Dacă vezi ceva de admirat,
Gândeşte-te că eşti ca mărul
De vierme cariat.

poezie de Cornelia Păun Heinzel din revista "Confluenţe literare" din Australia (21 august 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermele roade chiar şi în rădăcina de hrean.

aforism de George Budoi din Aforisme (3 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invidia şi sufletul omului

Pizma este pentru om
Ca un vierme pentru pom:
Roade, muşcă, sfredeleşte,
Până când îl prăpădeşte.

epigramă de George Budoi din Epigrame (18 iunie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilul seamănă cu aventura unui vierme, care pleacă din rădăcina unui hrean, cu speranţa că va ajunge într-o sfeclă.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul bătrâneţii

Trecut-au anii tinereţii
Şi nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrâneţea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeţii.

Când june eram odată
La arme plecam cu băieţii;
Trecut-au anii tinereţii
Şi nu se mai ivesc vreodată.

Eu n-am dat vreun curs tristeţii
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieţii.

Trecut-au anii tinereţii.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate

Vine iarna, ger şi viscol
Doarme rădăcina-n sol,

Frunzele ca un covor
Peste rădăcină mor.

Primăvara se arată
Rădăcina se deşteaptă,

Soare tare dogoreşte
Rădăcina încolţeşte.

Cântec cald sub soare
Rădăcina este-n floare,

Vară lungă de cuptor
Trupul rădăcine-i roditor.

Vine toamna ruginie
Rădăcina-i fumurie,

Roduri pline de lumini
Rădăcina naşte rădăcini.

poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hreanul şi viermele

Hreanul, cât e el de iute,
Cu virtuţi terapeute
Şi cu rădăcini tari, ferme,
Şi tot face câte-un vierme.
Viermelui, bătu-l-ar vina,
Dulce-i pare rădăcina.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici trufia, nici prostia

Pentru timpul, care trece,
Pentru lipsa mea de roade
Neputinţa veşnic roade
Căpăţânile zevzece

Nimenea nu-nfruntă timpul
Nici trufia, nici prostia
Oamenii de paie ni i-a
Arătat netrebnici ghimpul

Nu e cum ar fi să fie
După merit sau răsplată
Dacă ei prind să se bată
Pentru supa mea din farfurie

Lucru, mă supun şi tac
Ca un Robinson Crusoe
Numai ce mi se dă voie,
Ca să am un loc pe bac

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoinar

Hoinăream prin oraşul tinereţii
Purtat de amintirile trecute,
Despre iubiri încă ne-ncepute
Înflorite-n pragul bătrâneţii.

Pica pe frunte roua dimineţii,
Gândul mi-l scotea din vălmăşeală,
Îl arunca spre anii mei de şcoală
Ce mi-au dăruit noi sensuri vieţii.

Să nu rămân o victimă tristeţii
Mai hoinăresc pe vechea promenadă,
Dar e târziu... şi cine să mă vadă?
Nu-i ţipenie de om pe stradă...

Doar singuratici paşii mei răsună
Pe sub feeria clarului de lună...

sonet de Ioan Friciu (31 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

mânie (vezi şi furie)

Mânia este rădăcina uciderii; iar cel ce taie rădăcina, cu mult mai mult va tăia ramurile.

definiţie clasică de Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

El multe flori i-a adunat
Din câmpul cel îmbelşugat…
Ciudat, o întrebare-l roade:
De ce nu a ajuns la… roade?!

epigramă de Ioan Târziman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne roade ciuda când n-avem roade.

calambur aforistic de David Boia (22 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pendulul

Privesc pendulul: nici un semn
Că-i vie limba-n casa ei de lemn...
Ce-o fi cu el-mă-ntreb-de-a amuţit?
O fi bătrân? O fi bolnav?
Sau poate doar a obosit
De-atâta mers?
L-am întrebat şi mi-a răspuns:
- Aş vrea o pauză să fac...
La urma urmei, sunt şi eu
Un biet pendul, ce Dumnezeu!
Mă roade timpul cum pe voi vă roade...
Nu pot să fiu mereu pe baricade!

poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

într-un templu
romboidal
colţurile de emoţii se întâlnesc cu marea
mozolesc seninul cu griuri apoi
izbucnesc tâmple de tăceri
într-o roată a încercărilor pe care
omul
le transcende sau nu
după cum gândul voinţa credinţa sa
accesată sau nu
îi sporesc frica de a nu fi
şi mai puternic
de a fi
om

rombul se strânge încet într-un cerc
arcuirile se întind
ca nişte săgeţi
până când pătratul se aşterne mândru
sub mâna desenatorului orb

cine mai pictează deasupra desenului
glasurile?

cine mai poate fi creator de emoţii când
în plămânii umanităţii zace timpul
mort şi el în viul sinelui
şi roade fortăreţele
roade fundaţiile
roade verbul a iubi
până la ultima aşchie de stejar
nenăscut?

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoare şi evidenţă

Cu puţină măiestrie
Omul pune-n evidenţă,
Încă din copilărie
Valoare şi existenţă.
Iară, în adolescenţă,
Când viaţa are fregvenţă,
Urcă anii tinereţii
Şi atinge vârful vieţii.
Apoi e convins că poate
Trăi şi-n maturitate.
O maturitate lungă,
Ce-l pregăteşte s-ajungă
Şi în pragul bătrâneţii,
Perioada grea a vieţii.
Când a trecut viaţa toată
Existenţa e stopată.
Odată cu existenţa
Valoarea-şi pierde evidenţa.
Nu mai e copilărie,
Nu mai e adolescenţă,
Tinereţea nu te-îmbie,
Nimic nu are fregvenţă.
Iar după maturitate
Bătrâneţea îţi dă moarte.
Toate rămân în trecut,
Valoarea ţi-a dispărut.

poezie de Dumitru Delcă (10 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, poate că şi eu am vinovăţiile mele. Eu nu sunt decât un vierme. Şi asta... pentru că el aşa m-a creat. Poate fi vinovat un vierme pentru că se târăşte?!

citat din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truţă
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcina fricii e timpul.

Bujor Razvan Theodor
Adăugat de Bujor Razvan Theodor
Comentează! | Votează! | Copiază!