De primăvară
Pășește ușor. Rân-du-ne-le-lee... (!)
Rândunelele s-au încurcat
în părul vălurind
al călugărițelor.
Peste spinările orizonturilor
se despletesc culori abandonate
peste umăr.
E ora înaltă!
Se-așează nimb peste toate
și-n aer plutesc
lungi poduri zburătoare.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Riduri
O! Ridurile apei
peste piatra-nverzită
dilatându-se odată
cu înserarea aceasta
cuminte.
Dinspre maluri
chemarea străinului
peste zidul de apă,
mă-nfrigurează.
Azi, plutesc
în zborul lăstunilor,
în dulce amețire
peste punțile cerului.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această ploaie
Cu trupul ei muzical
această ploaie
te eliberează, precum
mersul femeii tinere
depărtându-se în extaz.
Ne ascundem de noi
în somnul adânc.
Clovnii ne vor călca zgomotos
peste tâmplă, speriindu-se
cât de mult ne-aseamănă.
Sub piatra rotundă
doar șarpele casei
îmi promitea adăpost sigur.
E prea târziu, să mai privesc
peste umăr.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poduri emotive
Peste provocări și manii
Peste obsesii și ostentații
Să stabilim intrinsec
Degrabă și afectiv
Poduri de comunicare
Între persoane și oameni
Între ființe și făpturi
În domeniul practic
În mod realist și destoinic
Pe traseul conștiinței
Relații pure și imaculate
Ca între sisteme simpatice
Și cele parasimpatice
Să făurim poduri durabile
Peste obstacole și sincope
Peste prăpăstii și hăuri
Între suflete și suflete.
poezie de David Boia (21 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Toboganul fosforescent
În pe umbră, siluete captive.
E rândul lor să-ncerc viața
pe toboganul ademenitor.
E o amorțeală vegetală
peste lentila amiezii.
Venele curcubeului
se deșiră
peste lume.
Memoria se-ntinde uniform,
ca o marmeladă vineție
pusă în grabă
peste felia cerșetorului
plescăind lasciv,
enervant,
în derâdere.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutându-te
Când trist voi privi către tine
dintr-o nefirească, albită cumințenie
alege între a fi
oglinda mișcătoare
sau pragul peste care
sfios voi păși.
Peste puntea amiezii
învață-mă să pășesc
asemeni victorioșilor,
numai tu,
îmi vii în toate ascuns,
nebănuind singurătatea ce m-a cuprins,
ades căutându-te.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare
Îngenuncheată-n oglinzile toamnei
m-adaug cu trup de lumină
clipei ce-mparte peste prag mirarea.
Fructe sticloase se rostogolesc
peste pervazul aducerii aminte.
Mai mult ca oricând
astăzi mi-e dor de liniștea
uitată-n cadrane
și-n migdala ochilor tăi
ce-o desenam cu grabă
peste ferestrele înzăpezite.
În ritm neștiut, alunec
spre inima timpului
ca pe-o spirală de melc
căutând obsedant linia dreaptă
a începutului.
Neînțeles îmi pare gestul de tandrețe
peste punțile fosforescente ale nopții
când în mine ochiul tristeții
rămâne cu încăpățânare întredeschis
refuzând somnul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecasem
Plecasem demult. Mai întâi peste ape
apoi peste câmpii, peste munți
peste aerul strâmb
peste cerc, peste îndepărtarea cercului
peste apropierea dintre noi
peste o mână pierdută
peste trei degete curbate
peste un sărut întâmplător
peste plăcut. Peste asta!
Plecasem demult
de mult
ce plecasem...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizită
Mă-ntămpini azi
cu mirarea dintâi
așezând mantie albă
peste povârnișul cuvintelor.
Bănuitor e doar pragul acela
peste care-au înflorit amăgitor
macii singurătății.
Ziua decupează-n ferestre
aripa liliecilor zăpăciți
de festinul anotimpului
ce mi-a lăsat trupul zdrențuit
somnambul.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste tot și nicăieri
Hoinărind peste tot și nicăieri
Așa e astăzi, așa a fost și ieri
Privesc în jos, privesc și-n sus
Pe cer planează un vultur pleșuv.
Un om uscat, pare-a fi viu
Pășește sub cerul cenușiu de întuneric,
Plimbându-se pe malul râului sângeriu
Unde peștii Piranha așteaptă flămânzi.
Și am fugit, m-am ascuns departe
De ploaia violentă cu picuri acizi
Topind în jur pe toți și toate
Am fugit, mă ascund, peste tot și nicăieri.
poezie de Edmond Ioan Siladie (14 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culori în calendar
de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit și murit într-un pământ numai al lor.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge într-o vreme
Ninge într-o vreme când n-ar trebui,
Ninge peste mine, peste toate cele,
Ninge peste case, peste morți și vii
Și mai ninge încă-n gândurile mele.
Ciorile de toamnă trec în cârduri grele
Croncănind de foame sau de altceva,
Și-n decorul sumbru ninge peste ele
Într-o vreme-n care în alți ani ploua.
Ori că plouă-ntr-una, ori că ninge greu,
Peste toate anii se grăbesc să treacă,
Până ce cu totul voi uita și eu
Moartea care vine, ciorile ce pleacă.
poezie de Mihail Mataringa (30 mai 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.O pleoapă peste lumea mea
Păstrează pleoapa-nchisă peste lumea mea,
nu vreau nicicum s-o văd cum moare,
aș vrea pe toate, eu, să ți le pot ierta,
chiar dacă știu, că sufletul, mă doare!
Închide ușa-ncet, s-acopere cărările spre tine,
n-aș vrea acum, în pribegie să pornesc,
nu vreau să văd cum înserearea vine,
ori cum lumina zilei, stelele-mi strivesc!
Din ploaie, picuri grei au început să cearnă
și-n ochi-mi triști, s-au strecurat ușor,
în timp ce genele timide, de dor se înfioară,
privesc visele mele și văd, cum ele mor!
Păstrează pleoapa-nchisă peste lumea mea
și poate, doar așa vor înflori iar nuferi
și-n albul pur, eu, să-mi sădesc o stea,
să nu mă văd, să nu te văd, cum suferi!
poezie de Rodica Cernea (30 august 2011)
Adăugat de Rodica Cernea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme-am pus în poturi
Roșul macilor din câmpuri
A rămas o amintire,
Despletesc trăiri în gânduri
Mă pitesc în credințire.
Arunc peste lume poduri
S-aduc omu-n cumințire,
Despletaesc trăiri în gânduri
Mă pitesc în credințire.
Crizanteme-am pus în poturi
Și le-am dus în cimitire,
Peste cele patru scânduri
Să dăinuie în psaltire
Roșul macilor din câmpuri.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruce cu sâni
Suflet în înserare
cărări în derivă
aripi alunecând
peste limbi de ceasornic.
Cine pricepe refugiul însinguratului
în catedrala de aer
savurând
porția de sentimentalism?
Rând pe rând
vom fi tot mai singuri.
Cruci cu sâni de pământ
clătindu-se pe zare.
Adu-mi cântec târziu
dimineți curate
neliniști de rouă.
Cer luminat
peste încețoșatul meu suflet...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tributar, focul verii își arunca sclipirile solare peste întregul pământ, peste câmpii de pojar, peste păduri de smarald, peste ape de cleștar însetate... Cu pensula înmuiată în culori aprinse și vii, smălțuise copacii tiviți cu aur și purpură, iar noi, la poale de umbre, poposisem să-i simțim miresmele dulci.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste care?...
Peste care zi din viață, te-am găsit și admirat
Pe ce față și prefață, cartea, rost și-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colț de viață, ne-a plăcut și ne-a durut!
Peste care colț de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, brațele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?
Peste care amintire, să te-așez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în șoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viață, ai împrăștiat blestem?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umanizarea Pământului
E mort Pământul!
De mult e mort și e-ngropat sub oameni.
Sub oameni care nasc alți oameni
fiindcă s-au rupt podurile Pământului
s-au lăsat oamenii
s-au așezat oamenii
peste umanitate.
Din om te-ai născut în om te vei întoarce
tu peste mine
peste altul eu
și întreaga divinitate
în
sub
în jurul
peste Dumnezeu.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treburi...
Ei tocmai terminară treaba
Și-n piele nu își mai încap,
Dar "peste cap s-au dat" degeaba,
Că treaba-i... "dată peste cap".
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2006)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am dus cu mine, oriunde
Peste piramidele brazilor
euforic început de litanii.
Te simt dureros de aproape.
Septembrie,
văzduh fluid
stoluri boreale
peste coloanele de purpură
ale speranței.
Grăbite, se deșiră în aer
vulpile flăcări.
Te-am dus cu mine fiindu-mi
dureros de aproape
cu fluturii moi
în dumbrăvile stelare
cu înfloriri
în cântec înalt
de aripă
și-alint.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ție
Vin azi spre tine
și nu știi
câte ferestre s-au deschis
adânc, în mine...
Cât freamăt dulce și ce înfloriri,
când sufletul prea plin
în sintonia albă
peste noi cuvântă.
Iubite,
care soare și ce cântec
ne încălzește
când ceasul, în blândă răsucire
a prins rădăcini în perete?
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!