Unde-ai plecat, Românie?!
Unde-ai plecat, Românie?!
Te caut de-o viață, cu ochiul meu mut,
Trecutul mocnește sub glie
și pare că totu-i pierdut.
Unde se află urmașii,
acestui popor daco-get?
Popor mai străvechi ca incașii,
ce suflă pierdut și incert.
Unde să caut, să îl regăsesc
al tău interior de tezaur?
El, azi, e pierdut în lumesc
și tace, ascuns, într-un corp de centaur.
poezie de Liviu Reti (12 iunie 2020)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre tezaur, poezii despre ochi sau poezii despre corp
Citate similare
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre noapte, poezii despre nebunie, poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
Te caut
Oare unde ai plecat
De nu pot să te găsesc
Și te caut neîncetat...
Oare unde ai plecat?
Poate te-ai ascuns în nori
Că sunt albi și maiestuoși,
Și plutesc nepăsători...
Poate te-ai ascuns în nori.
Poate te-ai ascuns în munți
Prin prăpăstii de coșmar
Frigul aspru să-l înfrunți...
Poate te-ai ascuns în munți.
Poate te-ai ascuns în mări
Printre alge și corali
Undeva în alte zări...
Poate te-ai ascuns în mări.
Oare unde ai plecat
De nu pot să te găsesc
Și te caut neîncetat...
Oare unde ai plecat?
poezie de Octavian Cocoș (1 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre nori, poezii despre munți, poezii despre coșmaruri sau poezii despre alb
Pierdut zeci
de ani fără rost într-un cotidian
din ce în ce mai ciudat
îi caut într-un univers paralel
care ar trebui să aibă
mirosul tragediei
caut cu deznădejde o iubire
împins de aceeași teamă
de a rămâne holtei
pentru încă un secol
și
și simt dezamăgirea cum curge-n
venele îngroșate prematur
dar
dar tăiate la timp într-un timp
pierdut pentru totdeauna
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre tragedie, poezii despre iubire, poezii despre frică sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Unde să Te caut...
Unde să Te caut Domnul meu,
Fruntea mea s-a aplecat să moară,
Și-un ascuns de vreme curcubeu
Cu durere trupul mi-l măsoară.
Unde să Te caut, mire sfânt-
Luna-mi stă pe deget și mă strânge-
Stelele mi-s toate la pământ,
Ochiul mi s-a-mpovărat de sânge.
Unde să Te caut, Tată bun?-
Ceru-mi stă pe umeri și-o să cadă,
Rătăcind de gânduri un nebun
M-a încins la mijloc cu zăpadă.
Unde să Te caut, Tată drag,
M-a-nghițit durerea jumătate,
Ușa mi-e deschisa fără prag
Și la ușă nimenea nu-mi bate.
Unde să Te caut? Unde ești-
Prabușită plâng cu disperare-
Nu mai am lumină la ferești
Plânsul meu s-a înnecat în mare.
Și-a rămas doar scâncetul și eu-
Bol de apă limpede și tină-
Unde ești, răspunde-mi, Domnul meu,
Vino-n viața mea și mă alină...
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre durere, poezii despre zăpadă, poezii despre tată, poezii despre sânge, poezii despre stele sau poezii despre nuntă

Poem rătăcit
Am pierdut un poem, nu știu unde l-am pus,
Era dragoste-n el dar acum s-a ascuns,
Îl tot caut de zor, de-l găsești, să mi-l dai
Aș fi vrut să-l recit, lângă mine să stai.
Hai... adu-mi-l te rog, am uitat tot ce-am scris,
Ce e-n el nu mai știu, le aștern ca prin vis
Și de n-am să-l găsesc părți, din viață-am pierdut,
Ascunsesem în el doar iubiri din trecut.
Nu aș vrea să le pierd chiar de altele vin,
Cele care au fost, n-au contat mai puțin,
Amintiri ce-am avut nu mai am fără el,
Îmi dispare trecutul, nu rămâne la fel.
Am pierdut un poem, poate-un alt am să scriu,
Tu ce faci? L-ai găsit? Știu că este târziu...
Chiar nu vrei să te lași până nu-l vei găsi?
Înțeleg... dacă-l ai... poți la mine veni.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre amintiri
Demult pierdut
Demult un suflet pierdut în adânc
Oamenii i-au și făcut mormânt
Nu se aude nimic, e doar vânt
S-a pierdut un om în adânc
Printre crengi se abate o trist-adiere
În aer se pierde o altă suflare
Tu porți în suflet mare durere
Te pierzi și tu în marea tăcere
Unde e amintirea
Unde s-a pierdut iubirea
De ce oameni-au uitat
De toți cei care-au plecat
Când pleacă unii dintre noi
Chiar dacă nu sunt eroi
Amintiți-vă c-au fost cu noi
Aprindeți o lumânare și voi
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre lumânări, poezii despre eroism sau poezii despre crengi

Nu-mi lua...
nu-mi lua iubirea
tăcerile mele în schimb de monedă
singurătatea fără iubire
doare atroce
o dau
nu lua fără să știu
în neat sunt aruncat
am pierdut firul minutului
ora ceasului aleargă nebună
zilele dau năvală
unde ești?
te caut destin
alături de mine nici sunet
aerul este un vacum
am aspirat prea multă durere
senzația inutilului mă doboară
regretul întâmplării
caut arcușul și pianul tace
am o cărare pustnică pe clape albe
sunt sufocat în corpul lemnului
am pierdut firul veții
îți cer să-l găsești pentru mine
nu-mi lua nimic din iubire
nu-mi lua...
te rog
poezie de Viorel Muha (5 aprilie 2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sunet, poezii despre singurătate, poezii despre schimbare, poezii despre pian sau poezii despre numismatică
Dac-ai pierdut
Dac-ai pierdut apa,
scotocește norul.
Dac-ai pierdut dorul,
încearcă zborul.
Dac-ai pierdut frumosul,
caută-l în floare.
Dac-ai pierdut focul,
caută-l în soare.
Dac-ai pierdut zâmbetul,
nu mai ai culoare.
Dac-ai pierdut speranța,
e lungă așteptarea.
De nu ai cutezanța,
în zadar e încercarea.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre frumusețe, poezii despre foc, poezii despre flori, poezii despre dor sau poezii despre Soare
Nu-i totul pierdut
Doamne, când semenu-mi pleacă la Tine,
M-aș vârî ca-n-tr-o grotă-n lăuntru-mi durut...!
Mi-e, oare, oprit să-l mai văd?
E totul pierdut?...
Dar firea-mi vrăjmașă mi-aduce-n priviri,
O piatră-azvârlită de el, într-un suflet...
Și-un geamăt... de miel...!
Și totu-i pierdut...!
Căci, singurul lucru ce-l dor c-a pierit
E, că n-a grăbit să-mi ofere-un "n-am vrut"!
O, iartă-l Tu, Doamne, și-atunci...
Nu-i totul pierdut!!
poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi
Românie, unde ești?
Este sărăcie-n țară.
Este greu să mai trăiești.
Românii pleacă afară.
Românie, nu-i oprești?
Românii plecați din tine,
Românie, i-ai pierdut.
Rămân pe plaiuri străine.
La occident i-ai vândut.
Nu mai ești o bună mamă.
Fiii tăi nu-i mai iubești.
Trecutul nu-l iei în seamă.
La viitor nu gândești.
O durere sufletească
Îi roade-n fiece zi.
Oare glia românească,
Dacă mor, îi va primi?
O, voi munți și voi izvoare,
Și voi plaiuri strămoșești
Cu câmpii scăldate-n soare!
Românie, unde ești?
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre viitor, poezii despre mamă sau poezii despre durerea sufletească

Unde...?
Unde se sting iubirile?
Când se șterg cuvintele?
Unde se termină timpul?
În care anotimp le vine rândul?
Unde te voi regăsi, în care zi?
Din calendar, din Galaxii?
Ș-atunci ce voi mai fi?
Ce-mi vei... mai fi?
În care toamnă am să știu?
Că-s mort sau că sunt viu?
Că pământul ce m-acoperă,
Nu-i cerul luminat de stele!
Unde să te mai caut?
Prin ce cuvinte?
Ce unghere?
În ce lume fără Soare?
Cum de te-am pierdut?
Încă de la-nceput?
Când îmi erai doar răsărit,
Și-o viață de-mplinit!
Cum să... te uit?
Sau poate nici nu ai vrut!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre toamnă, poezii despre moarte sau poezii despre calendar

Mă caut...
Mă caut și nu mă găsesc,
m-am uitat în trecut.
dar nu mai eram,
tocmai plecasem...
mă uit în prezent
dar nu mă găsesc...
unde sunt?
cred că m-am ascuns
în mine...
sper, însă, să mă regăsesc...
voi încerca și... mâine...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Viorel Vintila despre viitor, citate de Viorel Vintila despre trecut, poezii despre prezent sau citate de Viorel Vintila despre prezent
Unde?
Auzi cum șuieră prin frunze
Îngălbenite nostalgii
Plutind spre undeva, confuze?
Tu unde pleci? De unde vii?
A vieții toată frumusețe
E undeva, mai spre apus...,
Când toamnei eu îi dau binețe,
Tu unde ești? Unde te-ai dus?
Când vântu-n ramuri mai foșnește
Spunând povestea lui, șoptit,
Și frunza-n pom iar ruginește,
Tu unde ești? Unde-ai pornit?
E liniște și se aude
Doar frunza care s-a uscat,
Te caut, dar nu ești niciunde...,
Unde te-ai dus? Unde-ai plecat?
Sunt străzile tot mai pustii
Și vânturile tot mai reci,
În nopțile lungi și târzii
N-am să te-aștept, dacă mai pleci...
poezie de Florentina Mitrică (16 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze sau poezii despre galben
O, Românie...
O, Românie zbuciumată!
Unde îți e aleasa menire?
Pe fața ta citesc mâhnire,
Tu nu mai ești ca altădată!
Tu nu mai ai armură,
Nici brațele vânjoase,
Și ți-ai pierdut acea aură,
Cu care cerul te-nzestrase!
Românii tăi sunt dezbinați,
Prin crize grave trece țara,
Cu toții suntem condamnați,
Să suportăm povara!
O, Românie, fii iar măreață,
Adună-ți fiii risipiți și dă-le o speranță,
Unește-i pe români în vrednicul popor,
Așa cum păsările călătoare se înțeleg în zbor!
Acum în vremurile tulburi,
Când soarta-ți este grea,
Tu să răsari din nou, frumoasă stea,
Să strălucești pe orizonturi!
poezie de Gheorghe Alionte (24 noiembrie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre tristețe, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păsări, poezii despre lectură sau poezii despre criză
La tine femeie
La tine femeie, mereu îmi e gândul
Și pagini de cărți răsfoi-vom o mie,
Pocalul de viață ne-a prinde sorbindu-l,
Când stele răsar, către cer dinspre glie.
Puterea în rod să te țină cuprinsă,
Cu zile și nopți peste corp neîntinat,
Miresme de floare gingaș neatinsă,
Pășească vremelnic într-un corp de-admirat.
Aruncăte-n valul ce trece mereu,
Cu al tau sân trufaș, dezinvolt.
El străpunge și ochiul de zeu,
Ce privește răpus, chiar de-i mort.
București... 8 martie 2020
poezie de Liviu Reti (8 martie 2020)
Adăugat de Liviu Reti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul pierdut
o sticla goala,
dand pe dinafara,
de unde atata ura?
de unde sange pe mainile mele?
de unde atata sare
pe ochii tai albastri?
un ceas,
un minut,
cat a trecut
de cand trenul am pierdut?
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre minute sau poezii despre ceas

În care mac
Unde să te caut, începând de mâine
În ce ochi de apă s-a cufundat cerul
Lăsând coasta verii frântă pe coline
Și rănind în albe aripi porumbelul?
Unde să te caut, începând de mâine
În ce basm fantastic s-a ascuns cuvântul
Lăsând vag să latre-n gânduri, ca un câine,
Ba tăcerea castă, ba haotic, vântul?
Unde să te caut, începând de mâine
Pe ce plai divin tălpile-ți apasă,
Lăsând fuga vremii între două șine,
Sub un ultim tren ce n-ajunge-acasă?
Unde să te caut, începând de mâine
Cântul cărei mierle glasul îți ascunde,
Lăsând depărtarea nopților s-anine
De baiera sorții nedrepte osânde?
Unde să te caut, începând de mâine
În ce legi nescrise firea ta s-a-nchis,
Lăsând de mâncare, nu un miez de pâine,
Ci un lan de stele dospind înadins?
Unde să te caut, începând de mâine?
Pe miriști de torțe-n care mac te-ai stins?
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre pâine sau poezii despre porumbei
Veșnic pierdut
Parcă veșnic pierdut prin ținuturi străine,
Blestemat să tot sper la un veșnic peisaj:
Unde nori colorați îmi cântă despre tine,
Folosindu-ți surâsul pe post de mixaj...
Unde soarele veșnic e alături de lună,
Unde stelele toate dansează-n jurul lor,
Unde natura toată nu te crede nebună
Pentru că te grăbești s-ajungi în viitor...
Unde bezna există doar în basmele lunii,
Unde sufletul lumii nu face pe nebunul,
Unde dragostea ta nu depinde de unii,
Unde dragostea ta depinde doar de Unul...
Unde eu sunt acelea ce îți urmează pașii,
Când pășim împreună pe aceeași cărare!
Unde timpul, nebunu', nu își păstrează așii
Pentru-al nostru final lipsit de apărare...
Unde lumea și pacea se-nțeleg de minune,
Unde nimeni nu știe să trăiască-n trecut,
Unde tu și cu mine trăim totul pe bune,
Unde nici eu nu sunt veșnic pierdut...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (26 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre peisaje sau poezii despre pace

Lupta cu trecutul nu este o lupta corp la corp. Viitorul învinge prin aceea ca înghite trecutul în întregime. Dacă lasă ceva pe dinafară, este pierdut.
Jose Ortega y Gasset în Revolta maselor
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viitor, citate despre victorie, citate despre trecut sau citate despre corp

Printre pulberi de gânduri
trăiesc în spectacolul nefiresc al întunericului
pe ăst pământ pârjolit
unde piere iubirea și viața se stinge
în lacrimi și sânge
uneori ascult glasul anotimpurilor
în oglinda fisurată de valuri a mării
îmi caut sufletul pierdut
regăsesc doar răspunsuri eșuate
din cer curg lacrimi
prea puține, pentru astă tristă dramă
numită retoric omenire
un nor trecător a trecut întâmplător, prea departe
pescărușii au să mai vină la țărm
unii au plecat, spre alte zări, departe
îngenunchez în pulberea stelară
privesc către cer
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre vinovăție