Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea

Grigore Moisil în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea I - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):

1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii româneşti şi colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil; 2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil şi unul din primii profesori de informatică; 3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români; 4. Dragoş Vaida: matematica şi informatica, în consonanţă; 5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un iniţiator şi dezvoltator de cercetări în simularea stochastic; 6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană ; 7. Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State; 8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii româneşti ; 9. Nicolae Ţăndăreanu, un pionier al informaticii româneşti; 10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician; 11. Ioan Tomescu, creator al şcolii româneşti de teoria grafurilor;

Marin Vlada în Volumul III, cap. 6, proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul 3 al progresului dat de Grigore Moisil

Omul îşi uită nevoile lui vechi pentru a simţi lipsuri noi, pe care i le poate împlini tehnica.

murphologie
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul 1 al progresului dat de Grigore Moisil

Omul nu progresează decât atunci când ştie că nu poate să facă ce vrea.

murphologie
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul 2 al progresului dat de Grigore Moisil

Omul nu poate găsi ceea ce caută. S-a învăţat să se mulţumească cu ce poate găsi.

murphologie
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea II - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii; 13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii româneşti; 14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician iniţiator al modelului de Membrane Computing: P systems; 15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuţii în teoria algoritmică a informaţiei şi calcul cuantic;
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor şi tehnicilor de programare; 17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale şi prelucrării limbajului natural; 18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy şi de teoria combinatorică; 19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale şi al structurilor matematice discrete; 20. Ileana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 21. Tudor Bălănescu, Şerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică şi formalizată a metodologiilor de programare;
22. Ioan Roşca, un matematician expert în metode numerice şi metoda elementului finit;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea III - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining şi Inteligenţa Articială; 24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică şi cercetări operaţionale; 25. Ştefan Ştefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi şi prelucrări de date; 26. Marin Popa, un matematician expert în reţele Petri şi reţele de calculatoare, formator al generaţiilor de informaticieni; 27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor şi al algebrelor universale; 28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligenţa artificială şi tehnologii e-Learning; 29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligenţa artificială şi în geometria computaţională; 30. Mihaela Maliţa, un informatician al inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor; 31. Monica Tătărâm, un formator al generaţiilor de informaticieni;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul 4 al progresului dat de Grigore Moisil

Mijlocul cel mai sigur ca să-l faci pe un om tânăr să nu reuşească să facă ceva e să-l întrebi mereu: "Ei, ţi-a reusit?"

murphologie
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei teoreme i se poate imputa că ar fi falsă, dar nu i se poate permite să fie sterilă.

Grigore Moisil în Gânduri speciale
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe.

citat celebru din Grigore Moisil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua naţională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naştere a acad. Gr. C. Moisil. Activitate finalizată în cadrul proiectului ROINFO, cu ocazia întâlnirii grupului "Moisil", la 10 ianuarie 2020, pentru omagierea acad. Grigore C. Moisil - Proiectul ROINFO.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (aprilie 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

om de ştiinţă

Omul de ştiinţă nu este pur şi simplu o fiinţă curioasă, redusă la un intelect care gândeşte. El este mai perfecţionat decât o maşină de calcul, este o fiinţă vie, iubeşte şi urăşte, are bucurii artistice, îşi pune probleme de etică etc. Toate duc la marea cultură generală, aşa cum ar trebui să fie înţeleasă de toată lumea.

definiţie celebră de Grigore Moisil în Gânduri despre anii de studenţie
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu progresează decât atunci când ştie că nu poate să facă ce vrea.

citat celebru din Grigore Moisil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare

Nu e al ratării semn,
Ci e pură logică;
Sapa poate fi de lemn,
Dar e ecologică.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1969 - demisia lui Gr. C. Moisil de la conducerea CCUB. În anul 1968 Guvernul României a început să dezvolte industria proprie de calculatoare. La începutul anului 1969 s-au cumpărat câteva calculatoare IRIS-50 împreună cu tehnologia corespunzătoare de la firma franceză CII=Companie Internationale d'Informatique. Atunci s-au înfiinţat multe Centre de calcul şi a început o activitate intensă de pregătire de cadre prin cursuri de informatică. Deşi CCUB nu avea suficient per­sonal, totuşi a organizat multe astfel de cursuri [2]. În vara anului 1969 Comisia Guvernamentală de Informatică (de fapt un organism politic!) a organizat o întâlnire cu toţi managerii Centrelor de calcul din ţară. La şedinţă (cred că pe nedrept) Moisil a fost aspru criticat pentru că nu folosea eficient calculatorul IBM. Cum Moisil era un om mândru, s-a supărat şi şi-a anunţat demisia de la CCUB. Probabil, el a sperat ca Decanul Facultăţii de Matematică, prietenul său de o viaţă, acad. Nicolae Teodorescu nu-i va accepta demisia, dar datorită presiunilor politice demisia i-a fost aprobată. După demisie Moisil a fost foarte afectat.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-au învăţat să credem că tot ceea ce este frumos nu trebuie să fie folositor şi că tot ceea ce este folositor nu poate să fie frumos. Vreau să arăt că tot ceea ce este folositor poate să fie şi frumos.

citat celebru din Mahatma Gandhi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu poate fi mai folositor decât Cuvântul Domnului, dar ca să devină cu adevărat folositor, trebuie folosit în adevăr aşa cum cere Autorul Lui!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Elis
Comentează! | Votează! | Copiază!