Altruismul este diamantul mintii umane şi a conştiinţei noastre, este conştiinţa Cristică, Sfântul Graal, o balanţă a conştiinţei umane echilibrata perfect sau cum scria în Biblie, piatra din vârful unghiului care susţine toată greutatea unei bolti de piatra, în catedrale sau biserici pe care a fost lepădată de către zidari.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome III
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uimirea izbucneşte din clipa în care descoperim îmbrăţişarea conştiinţei noastre de către conştiinţa divină.

citat din Alphonse Goettmann
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă leşul persoanei iubite nu au luat naştere doar ştiinţa sufletului, credinţa în nemurire şi o puternică rădăcină a conştiinţei vinovăţiei umane, ci şi primele sale porunci etice. Prima şi cea mai importantă interdicţie a conştiinţei trezite este: Să nu ucizi. Ea a fost dobândită ca reacţie la satisfacerea urii ascunse în spatele doliului după morţii iubiţi şi a fost în final extinsă asupra străinilor neiubiţi şi asupra duşmanului.

Sigmund Freud în Opere IV, Consideraţii actuale despre război şi moarte, Studii despre societate şi religie (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultaţi intuiţia altruistă care este soarele luminii conştiinţei tale şi vei salva mulţi oameni de la necaz.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome X
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea inteligenţei umane pe cea a calculatorului este o transformare a conştiinţei colective.

citat din Anatol Basarab (2012)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un discernământ altruist reliefează propria ta Conştiinţă Cristică, care te va face să trăieşti în cuvântul lui Dumnezeu. Iubirea este cea care va sal.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome X
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul fundamental al conştiinţei umane este acesta: "Eu sunt viaţa care vrea să trăiască în cadrul vieţii care vrea să trăiască. Un om care gândeşte, se simte obligat să abordeze toate vieţile cu acelaşi respect profund ca pe a sa proprie.

citat din Albert Schweitzer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul fundamental al conştiinţei umane este acesta: "Eu sunt viaţa care vrea să trăiască în cadrul vieţii care vrea să trăiască". Un om care gândeşte, se simte obligat să abordeze toate vieţile cu acelaşi respect profund ca pe a sa proprie.

citat din Albert Schweitzer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţia sociologică este forma cea mai fertilă a conştiinţei de sine. Ea este o calitate intelectuală ce pare să dea speranţe nelimitate procesului de comprehensiune a realităţii umane intime în legătură cu realităţi sociale mai largi.

C. Wright Mills în Imaginaţia sociologică (1975)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiectul este "instituit" (creat, produs) de către conştiinţa însăşi ca deposedare şi înstrăinare a ei. Principalul este că obiectul conştiinţei nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine, sau cu alte cuvinte, obiectul nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine obiectualizată, conştiinţa de sine ca obiect.. Deci, obiectul este, potrivit existenţei sale, simplă negativitate, neant, simplu obiect al gândirii abstracte. Negativitatea coincide cu durerea, suferinţa, necazul, răul.

citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să asculţi Universul, şi propria ta voce interioara altruistă, care nu este altceva decât propria ta conştiinţă Cristică, sau Dumnezeu care îţi vorbeşte prin iubirea din tine.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome V
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi, în Turnul de fildeş au stat şi unii dintre Paznicii de far ai conştiinţei umane.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim aici viaţa noastră separată şi viaţa unei alte fiinţe, mult mai cuprinzătoare, care include fiinţările noastre separate aşa cum corpul nostru include toate celulele separate care îl alcătuiesc. Şi de aceea activitatea noastră spre binele acelui Întreg nu se iroseşte, aşa cum nu se iroseşte activitatea celulelor pentru întregul organism. Poate de aceea moartea este doar un transfer al conştiinţei dintr-o persoană separată într-o fiinţă mai cuprinzătoare, care include persoanele separate. Şi asta probabil fiindcă întreaga viaţă omenească este numai sporirea continuă a conştiinţei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A păstra nestrămutat credinţa în dreptate şi adevăr, în afara oricărei alte credinţe, a oricărei speranţe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conştiinţei umane.

citat din Antonio Fogazzaro
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa fără gânduri este starea de meditaţie, căci meditaţia nu este ceva de înfăptuit, ci o stare de bucurie, de eliberare, o stare profundă de linişte a conştiinţei noastre.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altruismul este imperativ în viaţă.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome V
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există conştiinţa de sine a esenţei spirituale şi conştiinţa limitelor, care la începutul vieţii este privită ca "eu". Această a doua conştiinţă, a limitelor, îngrădeşte, ascunde prima conştiinţă, cea a spiritualităţii. Pare că această conştiinţă a limitelor este conştiinţa de sine. Întreaga viaţă e limpezirea conştiinţei esenţei spirituale, eliberarea de înşelăciunea recunoaşterii limitelor. Pentru cel care are conştiinţa deplină a esenţei sale spirituale, moartea e eliberarea de limitele care o constrâng.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina vieţii noastre, esenţa ei, se află în transferul conştiinţei de sine ca fiinţă separată spre conştiinţa de sine ca Întreg, fiinţă indivizibilă, unica, liberă, atotputernică, Dumnezeu. Viaţa ni se pare o eliberare treptată a conştiinţei divine în noi. Viaţa e asta, numai asta. Cei care încă mai cred în vechiul concept al lui Dumnezeu, pot spune că Dumnezeu a dat oamenilor binele de a-L cunoaşte în sinea lor. Dar e o ipoteza arbitrară. Există şi este corect numai faptul că viaţa omului este eliberare în sine (a principiului imaterial, imobil, nonspaţial şi atemporal) din starea de delimitare şi condiţiile ei ineluctabile. Condiţiile delimitării sunt materia în spaţiu şi mişcarea în timp.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dat fiind faptul că, cel mai adesea, "frumuseţea este în ochii privitorului", am mai putea adăuga că, pentru acela care este capabil să o descopere, frumuseţea iradiază un inefabil câmp de bunătate şi tocmai aceasta o face să fie demnă de dorit. Bunătatea manifestată adeseori este o garanţie sigură a calităţii frumuseţii unei fiinţe umane. Adevărata frumuseţe depăşeşte aparenţa. Nu există frumuseţe mai reală decât înţelepciunea pe care o vedem că este plenar trezită în unele fiinţe umane rare. Frumuseţea este adevăr şi adevărul este frumuseţe. Pentru cel care este capabil să se minuneze şi să o contemple în toată splendoarea ei tainică, frumuseţea se dezvăluie ca fiind ceva suprem, care ni-l revelează pe Dumnezeu.

citat din Gregorian Bivolaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezia nu este delir
nici piatra din capul unghiului
poezia este
mângâierea dintre noi
oamenii.

gogyohka de Ion Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt goală

cotropită sfârtecată de cei şapte
ochi
care cutrieră pământul
unde mă voi ascunde

când bucătăriile buncărelor ticsite cu de toate mi-au ajuns
diamante şlefuite montate în
coarnele viţelului de aur la poalele muntelui horeb

oare mă voi înfăşura cu ghirlande de crăciun
sau foi de viţă pentru sărmăluţe
ornate cu leru-i ler

nici întreg muntele athos nu mă va acoperi dacă
nu-mi găsesc punctul de sprijin în
piatra ajunsă în capul unghiului (fără mână de om)
cea aruncată de zidari

poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Comentează! | Votează! | Copiază!