Inima mea e o clepsidră

Mi-e dor de acel foşnet diafan
al trupurilor noastre
când ne trezeam
în palmele dimineţii
şi îngerii treceau peste noi
fluierând
ne hraneau cu pâine şi miere:
"copiii lui Dumnezeu!"
aşa ne alintau la plecare

iarba mirosea a poeme
scrise cu buze încărcate
de sărutări
îmi spuneai că putem locui oriunde
şi ea ne poate fi casă

mi-e dor să despletesc ploi
cât tu
poate îţi vinzi zâmbetul
pe o privire străină

ştii că inima mea
e o clepsidră
şi toate bătăile ei
se fac ancoră luminii
trimise către tine?

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înger o să-mi coase rana

Îmi plâng zăpezile sub tălpi
şi inima mi-e ca un miel
în calea lupilor
ce urlă a pustiu şi frig...
Unde îmi e cărarea
cu iarba care mă-ndemna
să scriu poeme?

Zadarnic rup cu mâna
ţurţurii din noapte,
mi-e tot mai greu să te zăresc
şi-mi pare că lumina
nu ajunge până la mine.

Chiar dacă carnea
îmi va fi brăzdată,
un înger o să-mi coase rana
si zâmbetul pe buze
îmi va încolţi din nou
la prima liturghie a dimineţii.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e prea mult foşnet de îngeri în vis, înseamnă că mi-e dor de noi!

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-e atât de dor
de iarba copilăriei mele,
mi-e atât de sete de roua ei
că fulgeră cerul prin mine
şi simt cum îmi scârţâie o uşă în suflet:
Dumnezeu privindu-mă din ea...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigătul mut

Între tot şi nimic
curg cântec abia desluşit,
mi-e sete şi dor
de iarba ce-ar vrea să muşte din noi...

Tremură noaptea
sau luna ne arde pe glezne?

Mărul din mâini,
poartă amprenta buzelor noastre...
ah, ce-mi place
strigătul mut al trupurilor noastre
şi toată beţia din ele,
jocul acesta nebun
ce pare o talpă de cer
sub care ne vrem striviţi...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înger sărută piroanele

Rana din tălpi nu mai doare,
au răsărit în ea poeme
scrise cu mâinile ce au cules fluturi în copilărie.

Sunt femeia în ie cu maci.
O cicatrice uscată...
De câte ori a crescut iarba în mine,
timpul nu m-a privit în ochi, mi-a sărutat fruntea
şi în loc de riduri, o cruce mi-a răsărit.
De atunci am ştiut că am o aripă în sânge,
că lumina e cea care cânta în păsări,
la fiecare liturghie a dimineţii, când un înger sărută piroanele
ca să nu ruginească...

De atunci nesomnul mi-e ca un rug aprins,
o forfota de zei ţinând apele în pumni, îmblânzindu-le.

Am înflorit auzind din gura ta
că moartea nu mai are pâine pe masă...
Cât de frumoasă sunt
în braţele tale făcute cuib protector!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii, cum treci în fiecare zi prin inima mea, mi-e sfântă cărarea.

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete

Tânjesc pe-ndelete.
Mi-e foame, mi-e sete,
Dar n-aş putea, poate să-i spui
Orişicui
Ce hrană
Mă poate nutri şi ce mână.
Am pâine, merinde şi vin,
Pătulul mi-e plin.
Am poame-n livadă
Lăsate să cadă
Din pomi, din belşug,
Cirezile mug
De ugerii grei:
Mulgi câte ciubere şi doniţe vrei.
Nici vechea prisacă
Nu-mi este săracă.
Şi am în cămară
Şi miere amară.
Pe lângă bucate,
Mi-e silă de toate.
De rău şi de bine...
Mi-e foame şi sete de tine.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie când mi-e dor, mi-e dor rău... şi asta doare.

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi şi ploi,
Să-ţi umplu gura cu poeme
Şi braţele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Şi mi-e aşa de dor de noi...

Mi-e dor de mine iarăşi, doamnă,
Şi ti-e aşa de dor de noi!
Ne-ngheaţă frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai ştii ce vară... nesfârşită,
Strângeam in braţe printre ploi?
E-atâta viaţă, atâta viaţă
Şi ţi-e aşa de dor de noi...

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi
Şi ne-aş salva în mii de versuri
Ş-aş pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert şi gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Şi mi-e aşa de dor de noi...

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Aşa, ca de ziua dorului!

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi şi ploi,
Să-ţi umplu gura cu poeme
Şi braţele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Şi mi-e aşa de dor de noi!

Mi-e dor de mine iarăşi, doamnă,
Şi ti-e aşa de dor de noi!
Ne-ngheaţă frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai ştii ce vară nesfârşită
Strângeam in braţe printre ploi?
E-atâta viaţă, atâta viaţă
Şi ţi-e aşa de dor de noi!

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi
Şi ne-aş salva în mii de versuri
Ş-aş pune strunele-napoi
In pieptul tău, rămas orfan,
Căzut inert şi gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Şi mi-e aşa de dor de noi...

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor să ne iubim

Albastre-s dimineţile
în streaşina de cer
când mâna ta m-atinge
ca un poem în faşă
ce vrea să crească odată
cu iarba de pe tălpi,
tăiată apoi în cruci,
ascunse în lacrimă...

Mi-e dor să te iubesc,
să ne iubim ca două păsări
rotindu-se-n bătaia puştii
şi să nu le pese!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teamă

Mi-e teamă, ştii?
Paşii greşiţi şchiopătează azi,
Îi vezi?
Au urma ta pe talpă
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi strivesc chipul
Când păşesc...

Mi-e teamă, ştii?
Mâinile mele au degete triste,
Le vezi?
Au mirosul tău pe vârfuri;
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi uit parfumul
Când le strâng....

Mi-e teamă, ştii?
Ochii mici au genele răsfirate,
Le vezi?
Au suflul tău pe pleoape
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi şterg urma
Când clipesc....

Mi-e teamă, ştii?
Vocea are urma ta pe buze,
O auzi?
Are praf de dor pe nuanţe
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi uit melodia
Când o gâtui...

Mi-e teamă, ştii?
Sufletul meu are goluri din tine,
Îl vezi?
Are vis şi distanţă pe margini
Şi mi-e teamă
Să nu te-alung
Când mi-l caut...

Mi-e teamă.
Ştii?

poezie de Gabriela Chişcari (14 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spaţii aprinse

Ştiu că ne vom iubi
prin toate încăperile dimineţii
vor plesni mugurii
sub torţa trupurilor noastre,
iar de pe colţul streşinii
ne va imita
acea minunată pereche de turturele.

Ştiu că ne vom iubi,
de aceea mă pregătesc
să-ţi scriu un poem
pe lobul urechii.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii au suflet de înger

Copiii au suflet de înger,
Când dorm în patul lor
Somn dulce şi uşor.
Când se roagă lui Dumnezeu
Să fie sănătoşi şi pacea să dăinuiască pe pământ mereu.
Copiii au suflet de înger când spun o poezie,
Despre un ghiocel, despre un puf de păpădie
Copiii au suflet de înger, noi asta bine o ştim,
Mai ales când ne cer iubirea şi noi nu putem s-o dăruim.
Copiii au suflet de înger când cerşesc pe stradă o bucată de pâine,
Dar noi trecem pe lângă ei fără să ne gândim la ziua de mâine!
Copiii au suflet de înger, dar poate şi îngerii au suflet de copii.
Cine ştie asta, poate tu, Doamne, ştii?

poezie de Vladimir Potlog (21 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am poftit dragostea

Cu vin şi pâine ne-am ospătat,
apoi am lăsat iarba să crească în voie
pe buzele noastre
aprinse de sărutări setoase.

După ce ne-am înfăşat trupurile
într-un cearşaf de cântec fluid,
am poftit dragostea
să guste din carnea noastră
cu iz de primăveri nebunatice.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica e inima lui Dumnezeu ce bate cu toţi îngerii în ea...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o privire dumnezeiască e iarba atunci când creşte!

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, poemul meu

Tu, poemul meu, îmi creşti sub piele
şi îmi cânţi în fiecare dimineaţă
la ora când Dumnezeu
trece prin ochii mei desculţ...
Îmi beau cafeaua cu tine
până la ultima înghiţitură,
apoi, îmi iei inima în palme
şi eu îti sărut buzele,
simţind cum sângele îmi musteşte-n cuvinte
ca rugăciunea în călugări,
îmi trezeşti teii de sub tâmple
într-un râs limpede de copil
şi mă înveţi cum să dansez pe apele
din care îngerii culeg luna.

Tu, poemul meu,
mă înfiori la fiecare foşnet prin carne,
iar de când timpul nu-şi mai trece coasa
prin iarba ta înaltă
nu mai dezbrac rochia de mireasă,
în care mă descompun în păsări.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor, Doamne, mi-e dor să mai pot merge! Încă îmi mai caut urmele de altădată...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O limpede fântână...

Eu mă privesc în albele poeme
cum luna în palmele de ape reci
şi simt cum arde-n sânge-o cruce,
ce sfarmă zidul gândurilor seci.

Mi-e iarna asta ca o rugăciune
în care sunt ca un copil plăpând,
săpând în cer o limpede fântână...
Apoi, mi-apare Dumnezeu râzând.

Te văd cum mă aştepţi îngenuncheat
lângă un colţ ce liniştea îngână:
şi-ţi jur, decât să nu te scriu,
mai bine-mi bat piroane în mână!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!