Când eram eu șmecher, tu nici fraier nu erai!
citat din Claudiu Emancipatu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Eram timid, erai o divă
Eram timid, erai o divă
Și te priveam cu jind, cu dor...
Lucram la cooperativă,
Tu pe merțan, eu pe tractor.
Ne mai vedeam pe coridor,
La sediu, când treceai, lascivă;
Eram timid, erai o divă
Și te priveam cu jind, cu dor.
Odată m-am drogat cu clor
Și am făcut o tentativă,
Dar ai rămas inexpresivă
Și-am încercat să mă omor...
Eram timid, erai o divă.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine se dă șmecher riscă să pice de fraier.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Schimb de experiență
Erai tu Venus, eu Adonis,
Ne-am întâlnit așa de-odată,
Iar delegația la Tomis
Am prelungit-o vara toată;
Erai frumoasă și nebună,
Erai a mea și-aveam noroc,
Zburdam pe plajă împreună -
Doi cai sălbatici, plini de foc,
Prin valuri ziua și prin soare,
N-aveam nici griji și nici urgențe,
Iar noaptea ne-o doream mai mare,
Să tot schimbăm experiențe.
Erai o iapă lată-n crupă,
Eram un tânăr armăsar,
Și ne-am iubit atunci, dar după,
Ai dispărut c-un marinar...
Ne-am întâlnit acum, vezi bine,
Când devenim sexagenari
Și suntem două cabaline
Ce fac... doar schimb de ochelari.
poezie de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu existam când te-ai născut
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Regreți că m-am născut târziu,
Regret ca te-ai născut devreme.
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Mi-am dorit să fi fost născuți în aceeași zi,
Ne-am fi petrecut toată viața împreună.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Eram atât de departe de tine,
Era atâta distanță între noi.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Aș fi devenit o floare îmbrățișându-și fluturele,
Adormind în iarba înmiresmată noapte de noapte.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel care știe este un fraier. Cel care reușește fără să știe este un șmecher.
Giuseppe Prezzolini în Codul vieții italiene: Despre șmecheri și despre fraieri
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost și am rămas un om altruist. Când eram copil, lumea îmi spunea că sunt cuminte, acuma îmi spune că sunt fraier.
citat din Massimo Troisi
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram
Eram și tineri și nătângi
Dar nu era ieșit din fire
Să râzi, apoi iute să plângi,
Nepricepând ce e iubire.
Eram frumoși, cu ochi senini
Și vise ce zburau departe
Dar cui puteai să te închini
Să-ți dea și aripi să te poarte?
Stângaci eram noi mai mereu,
Ne mai rupeam iubirea-n coate,
Spuneam că tu, spuneai că eu
N-aveam într-un nimic dreptate
Dar eram noi, oricum eram
În toată lumea asta plată,
Îți eram trunchi, îmi erai ram,
Ne înflorea iubirea toată.
Nu-nțelegeai că nu pricep
Că școala vieții nu se gată,
Când am trecut, iar s-o încep,
Al meu ar fi cuvântul "iartă".
Amar acum acest "eram"
În gura ce rostea odată
Același "te iubesc" balsam
Ce n-a fost dat să se mai poată.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis efemer
Erai îmbrăcată în negru
Îngerul meu cu chip de gheață,
Erai ca o taină...
Învăluită toată în ceață.
Era într-o zi de toamnă
Și eu eram cam stingher
Când te-am văzut pe tine, frumoasă doamnă,
Visul meu efemer.
poezie de Vladimir Potlog (27 octombrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiam în paradis
cel puțin așa spunea freud
sau jung și ploua cu lacrimi
până s-a umflat moldova
care pom care floare
noi eram într-un vis
unde jucam romeo și julieta
teatru de amatori plini de datorii
care în pom care în floare
tu erai vânt de vară
eu eram speranța ta
șopteai dulce că suntem fericiți
zburam în pom zburai în floare
am creat o lume a noastră
încăpeam numai noi doi
și dragostea noastră
eu eram pom tu erai floare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu, Milen, te implor încă o dată să te gândești la altă posibilitate prin care aș putea să-ți scriu. Nu trebuie să te duci la poștă, nici chiar poștașul nu trebuie să facă asta cine e? nici chiar șefii de la poștă n-ar trebui deranjați pe degeaba. Dacă nu poți găsi altă soluție, vor trebui să îndure scrisorile. Aseară te-am visat. Nu îmi amintesc detaliile, tot ce știu e că ne topeam unul în celălalt. Eu eram tu, tu erai eu. Cumva, tu ai luat foc. Îmi amintesc că am stins focul cu hainele, am luat o manta veche și te-am bătut cu ea. Dar transmutația se petrecu și era atât de intensă, că tu nici măcar nu mai erai acolo, în schimb acum eu eram cel care luase foc, și tot eu eram cel care a încercat să stingă focul cu mantaua. Dar mantaua nu a stins focul și nu a făcut decât să-mi confirme o frică mai veche de-a mea, cum că asemenea lucruri nu pot stinge focul. Între timp, au ajuns și pompierii și cumva, tu ai fost salvată. Dar tu erai diferită de la început, spectrală, ca și cum erai desenată cu creta în întuneric și ai căzut în brațele mele, fără viață sau poate ai leșinat de fericirea că ai fost salvată. Dar și aici apăru incertitudinea transmutației, poate că eu am căzut în brațele altcuiva.
Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu existam când te-ai născut
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Regreți că m-am născut târziu,
Regret ca te-ai născut devreme.
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Mi-am dorit să fi fost născuți în aceeași zi,
Ne-am fi petrecut toată viața împreună.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Eram atât de departe de tine,
Era atâta distanță între noi.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Aș fi devenit o floare îmbrățișându-și fluturele,
Adormind în iarba înmiresmată noapte de noapte.
Poezia a fost scrisă in jurul anului 1075, când poetul Su Shi își visa soția moartă. S-a căsătorit cu ea in 1054, cand ea avea cinsprezece ani. Din nefericire, a murit 11 ani mai târziu. Anul următor, a reînmormântat-o în cimitirul familiei din ținutul Sichuan și a plantat câțiva pini in jurul criptei.
poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu erai...să mă alini
De nu erai... să mă alini
Când seri stinghere mă loveau
Și-n taină vise-mi sfâșâiau
Prin lacrimi și cuvinte-spini
Prea-spintecat de ochi străini
Răstălmăceam a lunii corn
Ca în uitare să mă-ntorn...
De nu erai... să mă alini
De nu erai... Dar nu erai
Decât a gândurilor rază
Ce-n așteptare stă de pază
Scurgând a clipelor alai.
Și-un văl-tăcere fluturai
Din "tu și eu" mijea un "nu"
Cu înveliș de-un "el și tu".
Tu nu erai... doar mă uitai.
poezie de Eugen Lovin (8 septembrie 2009)
Adăugat de Eugen Lovin

Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil pentru un sfânt să fie șmecher, în timp ce un șmecher poate fi sfânt.
Osho în Viața este aici și acum
Adăugat de Andreea Trifu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singur
Mi- e dor nespus de mine... fizic!
Călătorind pe alei de parc...
Cât de ușor eram... un arc,
Cu trup de pană, suflet liric.
Nici inima n-aveam cu mine...
Era în zbor, în ascunsă stea...
Ce-a de pe cer, o peruzea,
Ce-o rezervasem pentru tine!
Și-un colibri îmi eram, în minte...
Eram în zbor, din floare în flori.
Nectar să-ți dau... că poți să mori;
Așa mi-ai spus, o rugăminte!
Nici nu vedeam pe unde merg,
Pluteam pe aripi de zăgan.
Eram un fulg și doar plonjam;
Doar vis... vroiam real, să șterg!
Ades, din pas, îmi luam elan
În triplu salt, fugeam ferice.
N-aveam rival... Cine să strice
Extazul; ce mi-a fost alean?
Un râs nebun stătea să iasă
Din piept, din brațe, din obraji.
Zburam... Te văd cu buze fragi
Cum râzi; când vin la tine acasă...
Când chipul încă îți visam,
Zăresc printre arbuști, un cuplu...
Nu mă mai simt, nu mai am suflu!!!
Erai, iubit-o... Te pierdeam!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă de cartier (a golanilor)
Tu ești un șmecher de bani gata,
Căci... te sponzorizează... tata,
Un golănaș cu bani peșin
Și poza ștearsă-n buletin,
Cu blugi tociți, rupți în genunchi,
Și cu pantofii cei mai scumpi,
Triouri de la "Zara", zău,
Să nu spui ca o duci prea rău!
Tu ești un șmecher de bani gata
Și droguri vrei, căci ciocolata
E pentru fraieri care n-au...
(Eu numai ciocolată vreau).
Dai shot-uri (chaturi) până la refuz
Apoi vomiți prin cucuruz
Și-n patru labe-ajungi la poartă,
Fără de bani, cu fața spartă...
Căci... te sponzorizează tata,
Tu nu muncești, ai bani de-a gata,
Nu ai răspundere, nici har...
Nici minte nu mai ai măcar!
Doar banii-i arzi și... curge fumul
Și urli-n cramă ca nebunul,
Răstorni și spargi... plătește tata!
La tine totul e de-a gata...
Un golănaș cu bani peșin...
Că mulți muncesc pe prea puțin,
Descurajați de viața grea,
Pe tine nu te-ar deranja.
Iei hamburgher, Mc puișor,
Apoi le-arunci în tomberon...
Din doză doar odată guști,
Și-n scârbă o arunci la puști...
Și poza-i ștearsă-n buletin.
Ce mai rămâne să privim?!
Permis port-armă, ești șofer,
Ai bani destui în portofel,
Postezi ca cel mai dur, ai trend,
Dar ești în viață repetent...
Când n-or mai fii părinții tăi,
De unde-o să mai cheltui, măi?!
Cu blugi tociți, rupți în genunchi,
Falit, bolnav și cu păduchi,
Dormind prin șanț, mereu mahmur,
Doar câinii-ți latră împrejur.
N-ai nici nevastă, nici copii,
Trăiești mereu cu datorii,
Fumezi chiștoace de la boși
Și beat, precum un hoit miroși.
Și cu pantofii cei mai scumpi,
Tu gura târgului o rupi?!
N-ai învățat și n-ai citit,
Degeaba-n lume ai trăit.
O vreme n-a fost rău defel,
Tânăr erai... și frumușel...
Credeai că luxul va dura?!
Acum nu te mai văieta!
Tricouri de la "Zara", zău,
Mi-aș fi dorit să am și eu,
Dar cred că dac-aș fi avut,
Foamea, parol, aș fi făcut.
Când eu munceam până-nserat,
Tu nici nu te sculai din pat.
Acum zadarnic te căiești,
Tot prost, sărac și fraier ești.
Să nu-mi spui că o duci prea rău!
Te văd în cârciumă mereu,
Haine de firmă și tutun...
Adidași Nike, ce vrei acum?!
Să fii copil, ai invăța,
Cu tatăl tău, cu mama ta,
Trudind, să mergeți mai departe...
Dar "nu ai carte, nu ai parte!".
Să nu spui că o duci prea rău,
Tricouri de la "Zara", zău
Și cu pantofii cei mai scumpi,
Cu blugi tociți, rupți în genunchi
Și poza ștearsă-n buletin -
Un golănaș cu bani peșin.
Căci... te sponzorizează tata.
Tu ești un șmecher de bani gata!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gutuie-n vers! Cu scorțișoară!
În ziua-n care-ai înviat
Erai copil, erai bărbat
Erai și toamnă și durere
De revedere.
Și-n ziua-n care-ai apărut
La poarta dorului tăcut
Erai și ploaie și-ntâmplare-n
bazarul meu. De tâmple goale
Când plopii se jeleau de frunze
Pe banca viselor nespuse
Cerneam priviri întrebătoare
Cu resemnare.
Belșugul de smochine triste
Cafeaua care, se răcise
N-aveau nici gust și nici savoare
N-aveau culoare.
Câmpii și maci nedezmierdați
Magnolii ude-n ochi uitați
Speranța-n boabe de priviri
Perpetua nedumeriri.
Din fân cosit ne-adăpostit
Simțul cel șapte, revenit
S-a scuturat despovărat
C-ai înviat.
Dulceața ta din mieji de vise
Ce sufletul mi-l îndulcise
Întru răsfăț și cu alint
Mi-a revenit.
Atâtea doruri arhivate
Culcuș de întrebări ciudate
La pieptul versului plângeau
Și-ți spun... DUREAU!
Când toamna caii-nșeua
Și-n plugul vremilor ara
Rodul de griji se scutura
În cinstea ta.
În ziua-n care ai înviat
Eram copil, erai bărbat
Și ți-am cântat cântec de seară
Gutuie-n vers. Cu scorțișoară.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ross: Știi, probabil că nu ai știut asta, dar în liceu eram foarte îndrăgostit de tine.
Rachel: Știam.
Ross: Știai. A... am crezut întotdeauna că erai de părere că eram fratele mai mare și tocilar al Monicăi.
Rachel: Eram.
replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-am pierdut încrederea în tine
Când erai încă îngerul meu păzitor
Tu mă păzeai mereu de rele și suspine
Erai mereu la capul meu in dormitor
Mi-am pierdut încrederea în tine
Dar ce folos că totuși ai plecat
Au rămas doar amintirile cu tine
Când împreună noi cândva eram
poezie de Ana Leorda din Compusa
Adăugat de Ana Leorda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mințim
frumos și ne place mult
ne ținem de mână
și ne mințim că ne sărutăm
la început
a
fost mai greu eram stingheri
ne suspectam că spunem adevărul
tu erai suspectă eu eram suspect
dar ne mințeam atât de frumos
încât am fost nevoiți să recunoaștem
că totul e fals (?!) nimic nu este adevărat
nici măcar dragostea noastră
ne-am retras fiecare în inima noastră
de acolo mimăm fericirea
eram doi actori ratați suntem fermecători
și ne mințim frumos
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce erai tu înainte ca nimic să Fii/fie? Ce rămâne atunci când nici măcar moartea nu mai rămâne? Ce rămâne atunci când nici nașterea nu-ți mai rămâne? Ce rămâne atunci când nici măcar gândul nu mai rămâne? Moartea mai rămâne? Dar reîncarnarea gândului, de azi, pe mâine și într-o altă "viață" mai rămâne? Dar aceste întrebări, mai rămân? Ce erai tu înainte ca nimic să Fii/fie?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!