LuroN

Uneori e jucăuş,
Durduliu, şi e de pluş.
Ţine soarele la uşi.

Poţi să-mi spui tu mie,
Ce-ar putea să ţie
Soarele-n tichie?

poezie de Camelia Opriţa din Poveşti din Călimară
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi

Ce-ar fi... să-mi spui că nu mă iubeşti
Să văd cât doresc să-mi devii
infinit

Ce-ar fi, dacă cuvântul meu ti-ar fi
surd
Să văd ce pot debita din absurd

Ce-ar fi să te orbesti de mine
Să nu mă vezi
Să privesc neclintit
Cât pot in cerşetor
Să te ador

Ce-ar fi... să nu mă poţi iubi
Să simt că esti un cer
Să-mi cresc aripi din ce sper
Să-ti fiu cât timp
Mă vei iubi..
Ce-ar dori inima să-ţi fi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

IuleraoS aeraolF

Cum se cheamă floarea care
Se roteşte după soare?
Dinţii–s galbeni, ca de pâine,
N-ar putea muşca un câine.
Drag copil, e ghicitoare:
Poţi să-mi spui ce este oare?

poezie de Camelia Opriţa din Poveşti din Călimară
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motănel

Deşi amărât şi mic
Motănel e de revistă:
Face nazuri din nimic,
Suflă nasu' în batistă.

Merge chiar la vânătoare
După greierii de tuş,
Mai vânează câte-o floare
Cu lăbuţele de pluş.
camelia opriţa

poezie de Camelia Opriţa (iunie 2016)
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ţi descui
din ceaţă, frigul să-ţi răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
şi-ai vrea să strigi şi lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ţi fiu icoană, rugi să pui.

Să-mi spui de nu mai poţi să zbori
de prinsă-n mreje... să-ţi tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranţe,
să-ţi compun versuri la romanţe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ţi... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ţi fiu
cum voal de păr, miresmi să-ţi ţiu
să nu se-mprăştie nu ştiu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi şti
de-mi cauţi suflet, dorinţi vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum eşti tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poţi să spui;
că înger eu îţi sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topeşti de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Uită de timpul ce creşte între noi,
mă vei revedea în amurg
stea fără noapte,
stând cu genunchii pe cer
ca şi cum ai veni dintr-o rugăciune
să-mi spui despre dorul de om.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea oamenilor cred că a ţine la o persoană are de-a face cu "a o ţine ca gaia-şiragul". Nu! Pentru că respectarea libertăţii altora este cel mai mare act de iubire.

Camelia Opriţa în Două tabere adverse (decembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A sădi urmele celuilalt în drumul vieţii tale înseamnă că nu poţi trăi numai pentru tine; cum soarele călăuzeşte viaţa, viaţa îşi găseşte împlinirea în iubire.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motănel

Deşi amărât şi mic
Motănel e de revistă:
Face nazuri din nimic,
Suflă nasu' în batistă.

Merge chiar la vânătoare
După greierii de tuş,
Mai vânează câte-o floare
Cu lăbuţele de pluş.

poezie de Camelia Opriţa din Poveşti din Călimară (august 2012)
Adăugat de Ilaria D'Angelo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărăbuşul de cerneală

Din bătrâna călimară,
Cărăbuşul de cerneală
Ieşi din caligrafie
Să-şi facă tipografie.

Se pudră cu praf de stea,
Şi de-ndată se avântă
Vrând să spună că-i din lumea
Celor care nu cuvântă.

Gâsculiţa cea bălaie
Îşi croi de dimineaţă
Cizmuliţe verzi de paie,
Şi plecă grăbită-n piaţă.

Soarele dintr-o vitrină
Îşi luă umbrelă fină.
Moara vru să o umbrească
Pâinea să se rumenească.

camelia opriţa

poezie de Camelia Opriţa din WordPress.com poezii pentru copii
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai vreau o primăvară cu tine

O ultimă bătaie a inimii

Şi tata s-a prefăcut lacrimă la rădăcina copacului.

De atunci îl caut cu glasul plâns

În muguri.

El agaţă fluturi albi în ramuri

să nu mă pierd – râde.

Mai vreau o primăvară cu tine – i-am zis,

Vreau totul încă o dată...

Să baţi dealurile cu mine pe creştet

Ca atunci când soarele era aşa de mic

Încât îl prinsesem în pumni ca pe un măr de aur.

Măcar o copilărie cât o zi,

Când vedeai cerul rotund în lacrima mea.

Pierdusem funda de curcubeu a păpuşii.

Ai înlocuit-o cu o poveste...

Cum că aş fi strălucitoare ca raiul.

De atunci n-am mai plâns...

nici acum nu plâng,

Numai că uneori îmi curg ceruri rotunde pe obraji.

Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din Părinţilor noştri, între esenţial şi etern (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluş de inimă

Pluş de inimă, să-mi fi
Să-mi odihnesc spinii..
Si de vei dori,.. ai iubii!
In petale se vor topi

De mac şi iasomie
De care-ţi plac dragă, ţie..
Impletind din lăstari lor
Un hamac tandru de ador

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce rost are să vărsăm sânge? Uneori trebuie

Camelia Opriţa în Mircea Cel Bătrân
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio noapte nu e atât de adâncă încât să separe soarele de lume: Soarele – acest izvor inepuizabil al speranţei în care mă afund precum filosoful în rădăcina cuvântului pentru a-i culege înţelepciunea.

aforism de Camelia Opriţa din Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este idealul lui Dumnezeu pentru a ţine lumea trează.

Camelia Opriţa în Altruism sui solius amans vs (25 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunile anului

Treizeci de zile are Noiembrie,
cu Aprilie Iunie şi Septembrie.
De douăzeci şi opt avem doar una;
toate celelalte au treizeci şi unu (a).

Camelia Opriţa, din cartea pentru copii: Poveşti din călimară (Începutul), (2019)

poezie de Camelia Opriţa din Lumea Copiilor
Adăugat de Citatepedia.ro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celestă

Soarele s-a stins şi luna s-a întunecat
Pentru c-am iubit şi tu m-ai uitat.

distih de Camelia Opriţa din Jurnal (13 iunie 2010)
Adăugat de Georgiana@D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinţii nu ar trebui să moară niciodată, ei sunt cei care ne dau viaţă. Ii privesc şi văd soarele, am un viitor.

Camelia Opriţa în Jurnal
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele alb al paradisului

Mi-ai zis odată
că iubirea are vârsta cerului,
şi de atunci
merg pe frunţile norilor.

Undeva e un nor alb,
e atât de frumos,
cu floare de cireş în gene.
Mi-a spus că dacă sunt îndrăgostită,
pot afla soarele alb al paradisului.

poezie de Camelia Opriţa (13 iunie 2007)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este experienţa căreia nu-i poţi supravieţui altfel decât a nu mai putea trăi fără ea. Este sentimentul cel mai adânc din structura organică a omului cu tot ceea ce i-a fost dat să fie, irezistibilul neant care aruncă omul dincolo de orice închipuire.

Camelia Opriţa în Dragostea, o stare pe care n-o poţi controla din lipsă de raţiune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, în ceasurile grele ale omului ţâşnesc raze de lumină în căutarea adevărului pierdut – iubirea.

Camelia Opriţa în Universul Iubirii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!