...
haiku
pe o petală
doi fluturi îmbrățișați
acoperiți de noapte
*
pescăruș în zbor
căutându-și catargul
luna iar ninge
*
zăpada ninsă
înflorește pe alei
albinele dorm
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Un tren
ninge afară
e ger și viscolul bate
ridicând troiene
de neatinse stele
tu stai străină-ntr-o gară
departe...
peronu-i pustiu
în ceasul ca un ochi de ciclop
ce atârnă-n perete
chiar dacă trec greu
orele arată că s-a făcut târziu
și te învăluie atâta noapte...
poate se va opri și-n astă gară
uitată și ninsă
plină cu fum de țigară
și-ai să te urci fără să știi
unde-o să mergi și cât timp...
în trenul ce poartă iluzii
cât viața biletu-i de scump
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge pe masa de Paște
Din cerul cu nori înfloriți
Tot ninge pe Masa de Paște,
Speranța din pomi logodiți
În sân de petală renaște.
De liniște Masa e plină,
Trec gâze, albine-n colindă,
Din trupul sfințit în lumină
Nădejdile-ncep să se-aprindă.
Mieii-și plâng frații-n tăcere,
Zbor fluturi... Cad flori de cireș,
Dorință la viață le cere,
Ninsoarea n-ar vrea să dea greș.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce frumos ninge!
Ce frumos ninge!
Copacii se îmbracă în galerie de alb
Fulgi se opresc în azimuturi
Zăpada e albă și timpul e cald
În brațe ținem statui pe genunchii
În cercul pasări spun ce frumos ninge
În înțelesul ninsorii cuvântul divin,
Contur va prinde
Ziua în vrajă povești alb și negru
Culorile zodiilor zăpada o crește
Și în pavaza lor luna și melcii
Vor trece apa iubirii.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
pescăruș în zbor -
urmele pașilor tăi
pe nisipul ud
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
pescăruș în zbor -
pictură de vacanță
barcă cu pânze
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă uit afară cum ninge
mă uit afară cum ninge
și albul inundă o lume imundă
că numai știi până unde
acum se întinde
frigul ce-mi intră până la oase
chiar timpul pare să fi oprit
în ceasul ce nu mai bate
clipele zac neputincioase
e totul încremenit
nici noaptea nu mai e noapte
doar geamul de la fereastră-a-nflorit
a în-flo-rit
și tu ești departe
departe...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor de fluturi
A trecut atâta vreme
C-am uitat să mai socot,
Am uitat a mă mai teme,
Și din suflet să te scot.
În noapte vorbesc cu luna
Și cu stelele vorbesc,
Aș vrea pentru totdeauna
Cu ele să mă sfătuiesc.
Cer păreri, ele-mi dau sfaturi,
Îmi arată calea bună,
Și plec într-un zbor de fluturi
Departe de-a ta minciună.
Voi cunoaște poate teama
Iubirii ce nu corespunde,
Și poate îmi voi da seama
Că nu mă mai pot ascunde.
Ies în față, lupt cu viața
Vreau să las în urmă totul,
Să-mi recapăt iar speranța,
Să-mi găsesc în viață rostul.
Zbor de fluturi mi-e iubirea
Și ades o poartă vântul,
Face să îmi pierd gândirea,
Uneori chiar și cuvântul.
poezie de Răzvan Isac (25 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge cu absențe...
Ninge cu flori albe din grădini de rai,
Îngerii ne-mbracă-n straie de Crăciun,
Eu îți scriu, iubite, despre luna mai,
Să nu uiți că, totuși, zilele apun...
Ninge cu absența ta și-a mea-n decor
Și de-ai fi cu mine-am ninge și noi doi,
Depărtarea-și cerne clipele ce dor
Și azi, parcă ninge altfel, mai greoi...
Ninge cu ecoul primului oftat
Dintr-o noapte albă,-n care mi-ai lipsit.
Aș fi vrut să fie visu-adevărat,
Că numai în vise mi te-am întâlnit...
Ninge peste lume, noi la poli opuși
Prindem stele-n palme pentru mai târziu,
Bate miezul nopții, clipe de cenuși
Înnegresc zăpada... s-o albesc, nu știu...
Ninge cum nu ninge nicăieri și cad
Cerurile toate peste ochii mei.
Nu mai văd, iubite,-afară niciun brad
Sunt troiene-nalte, noi niște pigmei...
Și de-am fi-mpreună, poate am putea
Să oprim ninsoarea doar cu un sărut.
S-ar topi troianul alb de catifea
Dar lipsim și ninge ca la început...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge, ningere, ningerime...
Ninge suav,
ninge blând.
ninge feroce;
ningere cu funii de spânzurători
ningere carnasieră
cu toiege de orbi
(toiegele orbilor, fluturii)
ninge cu capete avortate, de floare,
ninge cu ziare zdrențuite,
ninge cu muzici de cimbale,
ninge gros, grohăit,
ninge ca-n schituri și ninge lasciv,
ninsoarea se-ncleiază de-a dreptul pe oasele
bărbaților singuri, din trenuri singure,
ninge cu sfărâmături, cu fisuri, cu găuri de răni,
ne ninge de-a dreptul peste amintiri; ningerea
perforându-ne țeasta, ne ning trupurile ce ne-au trădat,
ninge ca-n săli de bal și săli de disecții
ninge ca-n odaia risipitorului
ce lasă, murind, lumina aprinsă și zăpada aprinsă
de parcă ar vrea să vadă cum moare,
ce moare.
Ninge cu dinții de lapte
ai îngerilor...
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liliac alb înflorit în iarnă
Ninge ușor!
Din aripi rupte de îngeri
iarna ne dăruie zbor.
Pe neașteptate
lacrimile mi-au înghețat
și s-au preschimbat în nestemate.
Cad pe pământ
picurând,
una câte una
petală,
îmi acoperă alb
inima
rămasă în urma ta
cameră tristă și goală.
Înfiorată
printre gândurile tale
desculț dansez
încercând zadarnic
de dorul tău
să mă eliberez.
Ninge în noapte
tăcut
ca un liliac alb
înflorit sălbatic
din mine
în iarnă,
la picioarele tale
așternut!
poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescăruș în zbor
în marea-nvolburată -
țipăt în noapte
haiku de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Luna
"este atâta singurătate în acest aur"
Jorge Luis Borges
Luna ca o candelă în noapte
cu raze reci
însingurate
în amprente de priviri furate
visuri de o umbră rezemate
timpul picurând destine
în eternitate...
spada care taie nodul sacru
și surâsul de madonă
într-o pânză prizonier
miraje albastre plutind peste Shamo
"Hai tanta soledad en ese oro"
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge iar a dor de Țară
Ninge iarăși peste Țară,
Cu fulgi dalbi, căzând ușor,
Și-un gând moale mă-nfioară,
Umplând inima-mi de dor.
Ninge cu-amintiri de șoapte,
Ca-ntr-un vis medieval,
Cum se pierd stelele-n noapte,
Viața curge în aval.
Ninge iarăși peste sate
Cu omăt siberian,
Genele îmi sunt udate
Cum plângeam și-acum un an.
Ninge-n gânduri ce visară
Ca o filă dintr-o carte,
Ninge iar a dor de Țară,
Dar eu, mamă, sunt departe...
Ninge ca într-o poveste
Peste-a ta veche năframă,
Iar zăpada se topește
Pe-al tău chip, iubită mamă.
Ninge, cum mereu va ninge,
Făcând bulgări vălătuci,
Ninge totul când s-o stinge-
Peste sate, peste cruci.
poezie de Vasile David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi ninge tare, draga mea
Azi ninge tare, draga mea,
Avionul nu poate ateriza,
Pilotul are pe geam un morman de nea
Și se-agită degeaba...
Afară e-un frig îngrozitor,
De-aia apa a înghețat în motor,
De-aia toate păsările zbor
Când vine zăpada...
Uită-te jos pe patinoar,
De aici, de sus, oamenii par
Ca punctele negre pe zar.
De-argint e pădurea, zău,
Nu-mi pare rău
C-am zburat pe deasupra...
Știi,
Aș vrea să ne-nvârtim așa,
Avionul ca un fulg de nea,
Și peste gheața din fereastra ta
Să se-așeze zăpada...
poezie de Alexandru Andrieș
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cu matusa prin Romania" de Alexandru Andrieș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Când ninge
De-atâtea toamne mă-ntâlnesc cu tine -
Ce gânduri am și ce nevoi m-apasă.
Pun zbor în aripi și nespus îmi vine
S-adun tot cerul pe tavan, în casă.
Când ninge, îți voi aduce fluturi reci,
mă voi topi în iatacul tău de cald
și tainic, prin iubire de-ar fi să treci,
îți fur un licăr din ochii de smarald.
Va fi o noapte pusă între focuri
să-ți beau din gură apa ne-ncepută
ca-n spuse rugăciuni la sfinte locuri
cu har mă umpli-n stare absolută.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (27 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să-ți așez în păr...
Am să-ți așez în păr
Fărâme de primăvară
Din albe flori de măr
Ce-au înflorit prima oară
Și păsările-ți vor cânta
Nemaiauzite triluri
Se vor odihni în palma ta
Rătăcitorii fluturi
Iar stelele vor scăpăra
Lumini abia șoptite
Râul blând va tremura
Raze răvășind în noapte
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cândva, i-am spus unui pescăruș să-mi dea o pereche de aripi. Voiam să zbor. Așa, ca el. Deasupra mării.
Tu n-ai nevoie de aripi! mi-a răspuns, căutându-și un loc pe nisipul mării... Cât timp suflă viața în tine, ai aripi! Doar trebuie să le simți, să le întinzi și să te înalți...
Vali Șerban în Iartă, crede în tine și mergi mai departe (2021)
Adăugat de Vali Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se scurge zăpada
se scurge zăpada
ca o lacrimă
peste întâiul fir de iarbă răsărit
și cerul se deschide
raiul să coboare
în înfloritul măr
în neasemuita floare
punându-mi în suflet
atâta mirare
atâta fior
iar eu am uitat
să-mi număr anii
când din înalturi
se aud venind
obosiți cocorii...
e primăvară... e primăvară...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lovindu-mă de noapte
ascult cum trece timpul
acum când ochii mei
același întuneric văd
ascuns sub pleoapele lăsate
a dispărut pământul
nici cer nu e
de care luna să se-agațe
nici candelabre-n care stelele să ardă
doar vântu-aruncă ploaia
și stropii se preling pe geam
desprinse de pe ramuri
frunzele foșnesc în șoapte
iar eu atârn ca un pendul
lovindu-mă de noapte...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia de gheață
Ninge,
ninge de patruzeci de zile,
ninge de patruzeci de nopți,
timpul albit de vreme
s-a transformat în statuie de gheață.
Nu mă loviți cu hârlețul,
lăsați sculptorul
lăsați-l să-și definească opera
sub dalta minții,
din prea multă dragoste
înflorește ceva sălbatic
în mâinile muncite
ce dăltuiesc viața eternă.
Ninge și iar ninge,
cerul pare că a pogorât pe pământ,
într-un târziu artistul adoarme mulțumit
statuia ridicată pe soclu
să întindă arip de înger.
Din ochi pornesc să curgă
lacrimi
ce sclipesc ca niște stele de foc
înghețate în timp.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.