Bazar

În pieţe aglomerate
Se caută spaţiu vital
Se exersează de zor
O fericire ironică
Cei prezenţi la apel
Sunt absenţi cu duhul
Atunci cine mai compune
Poeme imperativ inspirate
Funcţie de condiţii
Poeţii se pot exprima
Autoritar specific
Decisiv în caz extrem
Risipit prin bazaruri
Până în orientul expus.

poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prospecte

Priveşte atent
Poeme cu tâlc
Distribuite
În secvenţe vizuale
Ascultă intens
Poeme cu rost
Polifonice
Repartizate
Senzitiv
În coordonate
Spaţiale
Compune poeme
În ciornă
În manuscris
În definitiv
Vizuale sonore
Cu bătaie
Repetitivă
La inimă şi suflet
La emoţie şi trăire.

poezie de David Boia (16 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt oameni "prezenţi", chiar când sunt absenţi; şi sunt oameni "absenţi", chiar când sunt prezenţi.

aforism clasic de Mihai Codreanu din Sonete şi aforisme
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi-acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi -acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt poeţii

Poeţii sunt ca florile-nflorite,
În fiecare lăcrimează dorul,
Petale şi culori nemărginite
Ce caută destinului izvorul.

În ei găsiţi... o lume neştiută,
Metafore vibrând... imperativ,
Seduse fin de o necunoscută,
Fără de sens şi fără de motiv.

Poeţii sunt cristale şi rubine,
Zile şi nopţi de vise... netrăite,
Luceferii... şi stelele carmine
Împinse pătimaş înspre ispite.

Cuvântul lor atinge universul,
Dă fluturilor zbor... fără contur,
Figura lor de stil înjugă versul
Şi acuză infinitul... de sperjur.

Poeţii buni sau răi, subliniază,
Sintagmelor... nevralgice cărări
Impactul social, le decontează
Entuziasmul... marilor frustrări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte

Prin labirintul minţii
sunt cuvinte splendide
cu sonorităţi compozite
şi înţelesuri extinse
toate demne statutul lor
cu ele se pot compune poeme
pe teme variabile
cu reliefări variate
derivate din intuiţii
premoniţii sau inspiraţii
cu accente optimiste
cu nuanţe sclipitoare
mai mult plauzibile
decât orice imagine.

poezie de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ne putem aştepta de la poeţi să-şi despartă operele de pasiuni; cum cele din urmă constituie substanţa celor dintâi, se pune o singură întrebare; scriu poeţii pentru a-şi exprima pasiunile sau caută pasiuni pentru a scrie poeme?

Julien Benda în Trădarea cărturarilor (1927)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa cărţilor

La casa cărţilor viitoare
veneau povestitori şi poeţi
de elită în trombă
uneori venea şi un trubadur
cu cântece din altă eră
nu se mai ştie care eră
s-a pierdut denumirea erei
cântecele lui veneau
dintr-un adânc nemărginit
aşa curgeau euforic din glas
şi ricoşau din strune
pe ţeasta celor prezenţi.
încât penetrau ascultători
cu sufletele lor cu tot
până în locul unde se nasc
naraţiuni şi poeme
autori intrau în transă
şi se adânceau in spaţiu creaţiei
stimulaţi de trubadurul ancestral
cu cântece lui răscolitoare
din minţi surexcitate izvorau
capodopere în perspectivă.

poezie de David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să vezi

Vezi tu amice
că legenda cu îngeri
se poate adeveri
în condiţii adecvate
vezi tu amice
că pământul se află în cer
cel mai probabil primul cer
dar mai e mult până sus
la al nouălea cer
vezi tu amice
ar putea fi suflete şi poeme
care la împlinirea vremi
se prefac în îngeri
vezi tu amice
eu încerc să cred asta
şi caut acele poeme
vezi tu amice
cu azurul în suflet
eu am în schemă
să scriu aşa poeme
vezi tu amice
eu sper să reuşesc
şi nu voi renunţa niciodată
să le caut să le compun
din ardoare pentru suflete.

poezie de David Boia (12 iunie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profetică

Profeţii adevăraţi în virtute
Străjeri autorizaţi peste destine
Ei ne traduc viitorul pe înţeles
Vin invariabil cu aură programată
Dar şi cu har divin de sus
Nu mai caut profeţi în coloană
Nici în alte formaţiuni compacte
Pe semne sunt atât de puţini
Încât nu se pot exprima în procente
Există cel mult unul câte unul
La intervale uriaşe în timp
La distanţe enorme în spaţiu
Aşa ca şi quasarii singuratici
Sau ca galaxiile singulare
La distanţe de ani lumină
Să ne ferim de profeţii mincinoşi
Fiindcă sunt fără număr
În trecut erau ucişi cu pietre
Acum prosperă bine mersi
În lipsa profeţilor reali
Voi face apel onest la îngeri.

poezie de David Boia (29 septembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rostul poeţilor

Poeţii populează ale cerului orbite
Cu făclii de poeme-n inimi zidite.

Poeţii umplu ale orizontului buzunare
Cu lumina aştrilor lirici, caldă binecuvântare.

Poeţii împregnează dichisit zările îndepărtate
Cu oceane şi munţi de cuvinte-n braţe purtate.

Poeţii impresionează al oceanelor adânc
Cu pleiade de poeme magistral glăsuind.

Poeţii înalţă ale munţilor piscuri
Cu cetina verde oglindită-în poetice râuri.

Poeţii învigurează ploile mănoase
Cu demnitatea cuvintelor nemincinoase.

Poeţii sădesc poeme în câmpiile fertile
Unde răsare iubirea de stihuri, dulci copile.

Poeţii dăruiesc îndrăgostiţilor imperiali crini,
Sorbind apă vie din izvor de fântâni.

Poeţii sunt logodnici înăscuţi să desfete
Inima aleselor cu inelele din planete.

poezie de Vasilica Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii stingheri
Într-un colţ de univers
Produc din condei
Poeme despre iubirii
Un puzzle fără sfârşit

tanka de David Boia (15 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neuroni

Neuroni lipsă la apel
Aşa s-a dat un diagnostic
Cu repetiţie
Pentru pacientul privat
Pentru pacientul colectiv
Fiindcă neuronii mor
Şi scade agravant
Numărul lor la purtător
În funcţie de activitate
Şi alte multe cauze
Scade neîncetat
Numărul de neuroni
Până la final
La pacienţi pământeni.

poezie de David Boia (23 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personaje şi eroi

Ele trăiesc în mod imperativ
Si duc în cârcă strictul necesar
Un gând mă-ncearcă obsesiv
De ce apare peste tot avar?
Atât de mult eroul negativ
S-au înmultit şi asta-i, clar
Acei care combină abuziv
Subit apare un iterimar,
Acţionînd şi el conspirativ
Cu un discurs duplicitar;
Ca să seducă decisiv
Se protestează în zadar
Şi totuşi pare excesiv,
Cum evităm acest calvar?
Răspunsul mi se pare evaziv.

poezie de David Boia (24 ianuarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monştri se nasc în condiţii dubioase şi impun condiţii draconice.

aforism de David Boia (5 august 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La încheierea acordului dintre Carol II şi Germania hitleristă - legat de faptul că aceştia din urmă justificau invazia Europei prin "lipsa de spaţiu vital"

Eu acordul n-am să-l critic,
Dar mă tem de-acest final:
Ei, cu spaţiul lor vital,
Noi, cu spaţiul mioritic.

epigramă de Victor Eftimiu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii sunt cei mai grozavi amanţi

te îmbracă în iluzii
te dezbracă la orice oră
îţi învaţă pe de rost
carnea
sângele
strigătul
te traversează ca pe anotimpuri
sunt mereu tineri
frumoşi
cu degetele moi ca iarba îţi ating zilele
nopţile
adevărul
poeţii sunt cei mai grozavi amanţi
cuvintele lor vindecă rănile adânci
ard până şi ultimul gând sinucigaş
rătăcit prin minţile bolnave
te îmbracă în iluzii
te dezbracă la orice oră
cu buze fierbinţi caută adevărul din carnea ta
poeţii sunt cei mai grozavi amanţi
se taie în forme perfecte
stabilesc întodeauna conexiuni
aleargă desculţi prin sufletul tău
aşa sunt poeţii grozavi
cu mâinile lor subţiri
sapă şanţuri adânci în carnea ta
netezesc cuvintele
îngenunchează şi se roagă la fiecare muză
ca la un Dumnezeu binecunoscut

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi considerăm că baza pentru orice discuţie despre politica externă este spaţiul vital... Este datoria esenţială a politicii externe de a veghea la acest spaţiu vital, de a-l conserva la nivelul moştenirilor transmise de generaţiile trecute, de a-l spori, atunci când a devenit prea strâmt.

Karl Haushofer în De la geopolitique, Les bases geographiques de la politique etrangere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Un poet şaten
Plin de antren
Trecând metaforic
Prin spaţiu euforic
Cu rucsacul plin
Ajunse pelerin
Pe plaiuri mioritice
Scriind cu diacritice
Apoi a postat
În mediu privat
La modul concret
Poeme de pe net.

poezie de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonorităţi

Câte rătăciri pe mapamond
Cine să le mai ţină în frâu
Şi mai multe pierderi în spaţiu
Cine să le mai facă socoteala
Numărul lor bate la ochi
Când dau tăios asalt
Şi răsună ca o nicovală
În urechea interioară
Pesemne că urcă tendenţios
Pe scăriţa sunetelor tainice
Unde loveşte un ciocan
Până la senzaţia de senzaţional.

poezie de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!