Che fece...il gran rifiuto *

Vine pentru unii oameni o zi
când trebuie să pronunţe marele Da
sau marele Nu. Cel care-l are pe Da
deja în sufletul lui, rostindu-l,

merge onorat de toţi şi sigur pe el pe drumul drept.
Cel care refuză, nu se căieşte. Întrebat iarăşi,
El va spune în continuare nu.
Deşi acel nu – exact acel nu –
îl va trage în jos întreaga lui viaţă.

* Titlul este o trimitere la Divina Comedie / Infernul lui Dante Aligheri, mai exact la al LX lea vers din al III-lea cânt: " Che fece per viltade il gran rifiuto " –" Care a făcut, din laşitate, marele refuz" – vers prin care Dante îl condamnă, pare-se, pe papa Celestino al V-lea, cel care, ales papă, "din laşitate" a refuzat pe 13 August 1294 tiara şi scaunul pontifical.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest spectacol pe care-l prezint la Sibiu este pentru mine unul foarte personal – vorbeşte despre prietenia mea cu marele poet rus Joseph Brodsky, pe care îl cunosc de zeci de ani. Vorbeşte despre oameni şi despre artă, despre literatură şi poezie, adică exact despre ce sărbătoreşte acest festival în fiecare vară. Sunt puţin emoţionat, pentru că sunt într-o ţară în care doar câţiva oameni înţeleg rusa, limba în care voi juca, dar există o traducere bună, care e deja pregătită.

Mikhail Baryshnikov în ziarul Metropolis, interviu (13 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele dragon: Tânărul vrăjitor. Cu siguranţă eşti aici din cauza băiatului druid.
Merlin: Cum de ai ştiut?
Marele dragon: La fel ca şi tine, îl aud vorbind.
Merlin: De ce îmi spune Emrys?
Marele dragon: Pentru că ăsta e numele tău.
Merlin: Sunt destul de sigur că numele meu e Merlin. A fost dintotdeauna.
Marele dragon: Ai multe nume.
Merlin: Da? De unde ştie băiatul cine sunt? Nici măcar nu am văzut vreun druid.
Marele dragon: Sunt multe lucruri scrise despre tine pe care mai ai până să le citeşti. Nu ar trebui să îl protejezi pe acest băiat.
Merlin: De ce? Posedă magie. E la fel ca mine.
Marele dragon: Sunteţi la fel de diferiţi ca ziua si noaptea.

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele pericol pentru societatea noastră este ca un subtilizator să descopere ceva, care să schimbe total regulile branşei noastre, exact aşa cu am făcut eu şi Michael.

citat din Bill Gates
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Lup

Marele Lup s-a făcut
Râu cu solzi de frunze,
Prin sângele meu
Plutesc maci şi meduze.

Pe ţigla iubirii
Răsare un astru,
Vorbele decapitează
Cerul albastru.

Tifonul sânilor tăi
Rana-nfăşoară,
Marele Lup trece,
Miroase a ceară!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Nottara, marele actor român

Marele actor cu state onorabile,
Stăpânind cu eleganţă prietenia şi glumele,
Avem de la el amintiri memorabile
Şi marele teatru care îi poartă numele.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia rămâne ultima speranţă (Motto. Poetul este ultima speranţă. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranţă.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Şi nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieşit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Şi cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Şi din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranţă,
Pentru acel care iubeşte viaţa mult
Şi nu are inima de faianţă.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lămurire

Cu "Divina Comedie"
Dante a creat Eternul,
Dar fără femei, se ştie,
Nu putea scrie "Infernul".

epigramă de Cosmin Ciotloş din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura e marele preot, decorator, marele poet sfinţit şi marele muzicant al lui Dumnezeu.

Lamartine în Raphael (10 iulie 1849)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele pericol pentru familii, în miezul unei societăţi în care idolii sunt plăcerea, confortul şi independenţa, este că oamenii îşi închid sufletul şi devin egoişti. Cea mai rea închisoare este o inimă închisă.

citat din Papa Ioan al II-lea
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

gelozie

Gelozia este un fel de teamă legată de dorinţa de a păstra stăpânirea unui bun oarecare. Ea nu provine atât de mult din temeinicia motivelor care ne ar face să credem că l-am putea pierde, cât de la marele preţ pe care-l punem pe acel lucru, ceea ce ne face să scrutăm cele mai mici pretexte de bănuială şi să le luăm drept motive foarte temeinice. Întrucât trebuie să avem mai multă grijă la păstrarea bunurilor care sunt foarte mari decât a acelora care sunt mai mici, această pasiune poate fi în unele cazuri justă şi onorabilă. Dealtminteri, această pasiune este legată doar de bănuieli şi de neîncredere, căci a încerca să eviţi un rău atunci când ai un motiv real de a te teme nu înseamnă, la drept vorbind, să fii gelos.

definiţie celebră de Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul

Sunt ideea prin care se intră în cetate.
Nu e de ajuns să dai un regat pe un cal.
Pe un cal trebuie să dai totul,
pentru a nu rămâne în afara cetăţii
ca singurătatea
sau ca marele fiu al cenuşii.
Orice om are nevoie de-un cal.
Niciodată caii n-or să dispară din istorie.
E-o problemă de viaţă şi de moarte.
Dar pe un cal trebuie să dai tot o idee
din care să iasă oameni şi arme,
mai ales că un cal se poate face din orice
chiar şi din compot, chiar şi din fluturi,
cu o singură condiţie însă
ca să nu-l poată mânca niciodată
chibritele şi lupii.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu se pornesc pe drumul schimbării pentru că nu sunt gata. Nu sunt încă pregătiţi psihic şi emoţional. Scuzele cu: nu am bani, nu ştiu de unde să încep, nu am pe nimeni care să mă ajute, sunt doar mecanisme de apărare ale minţii, prin care te ascunzi şi fugi de schimbare. Când eşti gata, totul apare în cale: maeştri, mentori, oameni care să te ajute, oportunităţi, totul se aranjează pentru tine. Şi sufletul ştie acest lucru, el nu are teamă. Dar mintea te ţine pe loc în limitări, temeri şi convingeri negative. Când vei fi gata să renunţi la ceea ce nu te-a ajutat şi la ceea ce nu te ajută nici în clipa de faţă (gânduri, convingeri, credinţe, obiceiuri), atunci te vei porni pe marele tău drum. Dar cât timp te vei încăpăţâna să faci ca tine şi doar ca tine, crezând că doar tu ai dreptate şi refuzând orice vine spre tine ca şi semn şi lecţie de viaţă, vei rămâne tot în acelaşi punct ani la rând. Ori te vei îmbolnăvi, ori viaţa îţi va da o situaţie şocantă prin care să conştientizezi, dar aceste lucruri sunt dureroase. Ele se întâmplă atunci când sufletul vrea să se salveze, să îţi arate că nu e bine cum trăieşti şi că el nu mai poate aşa. Dar de ce să ajungi acolo, în acel punct dureros? Nu mai bine conştientizezi şi faci schimbările care se cuvin? Ce se poate întâmpla atât de rău?!

citat din Diana Pârje
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scris un singur vers şi a ajuns celebru. Vreţi să ştiţi care este acel vers? Întrebaţi-l pe el!

aforism de Mihail Mataringa (25 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor neputincioşi

- Cine?
- Se mai citesc?
- Azi se mai simt?
Parcă îi mai aud:

printre pomii din livadă,
în acord cu frunzele înroşite
în lumina diafană a îngerilor
din lumea cealaltă
care nu a încetat...

printre corzile harfei
argintate şi prin surdina
chitărilor, lăutelor;
prin frica arcuşului pe corzi
care nu se mai opresc...

printre spasmele hârtiei difuzoarelor
şi reverberaţiile mdf-ului
ce le îmbrăţişează...

Dar

lumina vine din interior,
din acel loc unde ţii lanterna
neputinţei şi farul aproapelui,
de acolo de unde
se nasc zeii şi monştrii...

lumina vine dinspre felinar
când citeşti orbecăielile,
când crampa limbii e un eon,
şi simplul infinitiv al sufletului
se întâlneşte cu marele substantiv
al neputinţei noastre cea de toate zilele...

lumina coboară din cer,
în scăfârlii urcate pe trupuri de lene,
căutătoare de instincte emoţionante,
eventual pluviale
pentru a-şi mai spăla albul ochilor...

ca atunci când era inima albă
şi nici ţipenie de cerneală
nu ar fi râvnit la parul acestei lumii,
la marele eliberator al clipelor
de la dogoarea istoriei
unor neputincioşi

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre cele mai mari bucurii este să montez "Richard al III-lea şi am montat spectacolul pe Broadway ca să mă las de fumat. Când montezi Richard al III-lea intri în nişte lumi, ajungi la locul de unde venim. Cu 400 de ani în urmă, oamenii spuneau şi treceau prin exact aceleaşi lucruri. Simţi această legătură. Capeţi acel sentiment al apartenenţei.

citat din Al Pacino
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care se naşte într-o lume deja ocupată, dacă familia sa nu poate să-l hrănească, sau dacă societatea nu poate sa-i folosească munca lui, nu are cel mai mic drept de a reclama o porţiune de hrană; el este supranumerar pe acest pământ. La marele banchet al naţiunii nu există tacâm pentru el; natura îl condamnă şi-i ordonă să plece şi întârzie să-şi pună ea însăşi ordine în execuţie.

citat din Thomas Malthus
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Vacc Inn

A fost odată...
Cum se spune
Un om plimbat
Prin intreaga lume!

Te inteapa la comanda
O dată, de doua...
De câte ori?

Te omoara sau iti da fiori.

Nu ai vrea sa iti fie vecin
Marele Vacc Inn!

poezie de Pana
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa ţi se spune că vei merge în acel loc minunat, când vei răposa. Culmea însă, singurul lucru pe care îl poţi face ca să ajungi acolo un pic mai repede este exact ceea ce te va împiedica să mai ajungi acolo vreodată.

Nick Hornby în Turnul sinucigaşilor
Adăugat de Andra Arhip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vers...

un vers aşi scrie, suprematic
ca pana corbului de negru
cu rimele sunând flegmatic
cu ritmul răguşit de febră

un vers care să-mi fie pâine
un vers punînd pe pâine sare
un imn poemelor de mâine
zvîcninde-n triste capilare

un vers mai strict decât o simplă
dulcegărie lent rîmată
un glonte rătăcit prin tâmplă
şi stors cu lacrima curată

un vers cutremurind şi munţii
un vers rostolind şi mare
un vers cu brazde-n largul frunţii
arate-n fugă de tractoare

un vers în care curcubee
să-mi fie punte să pot trece
peste pâraiele lactee
cu ape cristalin de rece

un vers care mereu să doară
un vers care-i mereu "iubeşte"
un vers care să nu mai moară
chiar dacă nimeni nu-l citeşte...

poezie de Iurie Osoianu (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele nimic

am căutat o viaţă întreagă
marele nimic
ieri, plimbându-mă pe stradă, la amiază
l-am găsit,
era cocoţat acolo, sus-sus
nu ştiu cum a ajuns
privea dispreţuitor la noi
el, marele nimic
greu l-am convins
să-l iau cu mine
lumii să-l arăt
l-am pus cu grijă în desagă
am mers apoi o viaţă întreagă
prin lumea asta, mare, goală
când am deschis desaga
am descoperit mirat
în ea era decât... nimic
desigur foarte mic

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În lumea Marelui nimic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!