Izvorăşte

o maşinărie în ochii ei
sânii erau grei şi generoşi
luna se plimba de nebună
părea dezorientată
mă uit la trupul ei
decupat dintr-un tablou
ticăie ceva în urechi
inima scrie cuvinte dulci
e doar un simplu vis
mi-aş dori să devină realitate
o mângâi pe furiş cu aripile gândului
ochii ei strălucesc metalic
văd un complex de roţi dinţate
care se învârtesc curajoase
par hotărâte să se elibereze
călătoresc prin locuri neumblate
virgine cu uleiul din fabrică
mă simt pierdut în sistemul complicat
intru în tocătorul cu simţiri divine
sunt aproape un înger cu grai veninos
de şarpe care ademeneşte
ridic timid nivelul memoriei
nu-mi aduc aminte de buzele
proptite în pieptul meu
extrag sufletul păcătos sau o pieliţă
lipsită de viaţă ce rămâne la suprafaţă
roţile scot fum de marijuana
din memoria mea nu rămâne decât o spumă
braţele delicate de femeie
cu sânii fresh atinşi de buze fierbinţi
mă imobilizează deasupra raiului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scufundarea e fresh şi hrănitoare

la nivelul memoriei se scriu jurnalele supravieţuitorilor
ce rămâne la suprafaţă se păstrează, restul se odihneşte cu bărbia proptită la fund şi se dizolvă până la schelet, nu îmbătrâneşte niciodată

câteodată nu rămâne nimic deasupra, nici măcar spuma sau o pieliţă cât de cât necesară

din aproape în aproape te ghidezi cu uşurinţă se întrevăd
coşuri de fum pătrăţoase şi braţe de bărbat care să le susţină
e încă genul de loc unde trăiesc victimele violenţei conjugale şi cred că doar bărbaţii pot să

genul de loc pe care îl construieşti
paraclisul memoriei tale
găuri nivelate şi linii imprecise, fără pasiune fără şoapte desperecheate
fără motive pentru care să ne întâlnim şi să bem nişte cafele
cel puţin să ne adresăm două cuvinte

genul de loc în care scufundarea e fresh şi hrănitoare pentru teroarea
că ai 40 şi te urâţeşti

genul de loc
în care dacă renunţ nu sunt slabă sunt
un geamantan care s-a umplut şi fermitatea niciunei pieli nu mă mai deschide
de data asta

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori cu miros de femeie

La început de martie, femeilor iubite

Scaldǎ-mǎ într-o cupǎ de piatrǎ, iubitule
Sǎ curgǎ limpezi din ochii mei cele douǎ izvoare
Sǎ şiroiascǎ pe sânii mei apa
Bea din mine, fǎ-mǎ un vas între buzele tale.

Într-o cupǎ de piatrǎ a munţilor, te scald iubito
Prin mâinile mele curgi, sunet de cascadǎ
Sânii tǎ i, flori cu miros de femeie,
Din ei petale dulci curg, apǎ cu trupul tǎ u voi bea.

Întinde-mǎ pe piatrǎ sa mǎ ardǎ şi sǎ mǎ doarǎ
Sǎ curgǎ din pǎ rul meu iubire şi iar iubire,
Ca iedera te cuprind cu braţele, mǎ desfac toatǎ
Şi între coapse te inchid, departe cazi, departe.

Te întind, iubito, frumoasǎ din piatrǎ ruptǎ eşti
Vise cad în jur, un vis eşti tu, un vis sunt eu
Pǎ rul tǎ u mǎ înfǎ şoarǎ, trupul tǎ u mǎ cuprinde
Sânii uzi îi sǎ rut, ape cu gust de femeie.

poezie de Cornel Marginean
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi nevăzute

Ne-am născut cu aripi nevăzute
De viaţa e grea ne putem elibera
Cu vise şi puteri nebănuite
Simţiri cereşti ce nu putem elimina

Gândul cu care putem zbura
Sufletul cu aripi poate iubi
Mirosul de el ne putem ajuta
Inima cu care putem suferi

Din suflet de înger zămisliţi
Înzestraţi cu dulcele grai
De la naştere suntem iubiţi
Omule pe toate tu le ai

Călătorim cu aripile gândul
Ajungem în locuri neumblate
Împliniri cu aripile curajului
Din aripile visului la realitate

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua

fericirii mă bucur în braţele tale
şi degetele se ating timid
scot fum alb pe nări
foloseşti trucuri psihologice
să mă ţii fericit lângă tine
buzele rostesc poeziile din ultimul
volum scos la o editură săracă
de ziua asta specială arunci
descântece în vânt
te respir până la ultimul atom
şi cu ochii te mângâi pe furiş

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tiptil

vin două mâini catifelate
mângâie tot ce apucă
vii în
halat cu sânii ieşiţi la înaintare
sunt vârfurile tale de a
tac şi înghit în sec tiptil
ne a
propiem unul de altul
prea frumoasă pentru ochii mei albaştri
a
cum să nu mângâi (?!) pe furiş
un corp divin în
cât îmi dai să bat poliţia (?!)
o
mângâiere ceva sau alt
ceva să mă mulţumească

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău e genial dragoste

Picioarele dumneavoastră
doamnă
sunt spectaculoase
cum mă poartă
dintr-un vis în altul
dintr-o noapte în alta
până la capătul lumii
şi
înapoi
Sânii
sânii dumneavoastră
doamnă
sunt geniali
îmi ştiu toate poeziile pe de rost
cele scrise şi cele pe care le voi scrie
Iar buzele
buzele dumneavoastră
fug dintr-un sărut în altul
cu
viteza dragostei
Eu
eu ce să mai zic
din al şaptelea cer
O
dar cine ştie
să numere mai bine
decât
dragostea
prietena noastră de taină

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (21 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

în urma mea

rămân cărările neumblate prin locuri
străine cu umbre crescute din surâs
calc cu gândul deformat după criza
de râs vinovat care ne mai miră
mersul e anevoios prin grijile zilnice
culeg versuri scuturate din copacii
ascunşi prin sumbre poveşti

în urma mea o umbră rămâne desprinsă
dintr-un film horror cu inima cât un purice
mă avânt într-un alt amurg de ciocolată
cu alune şi iubire veşnică şi stângace
citesc slovele scrise mărunt pentru ochii
obişnuiţi cu lacrimile vărsate pe hotar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Uneori mi-aş dori să fiu invizibil. Să nu mai simt. Să nu mai ştiu. Să nu-mi mai fie dor. Să nu mai pot. Să nu mai sper.
Uneori mi-aş dori să fiu altcineva.
Uneori mi-aş dori să am ceva pentru care să lupt.
Uneori mi-aş dori să fiu mereu un copil.
Doar să uit, mereu mi-aş dori să uit tot ce-am scris!

poezie de Radu Cîrstea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te port ca pe o aripă

Aici, sub coaste, te port,
ca pe o durere suportabilă,
ca pe un gând ascuns
în care intru mereu
cu ochii închişi,
pipăindu-te cu degetele amorţite
si îmi pare că ai fi iarba aceea
în care mi-aş aşeza sufletul
la un praznic mult aşteptat.
Din când în când
mai simt apăsarea din paşii tai
când treci prin inima mea,
şi-atunci îmi spun că eu sunt singura femeie
de pe pământ,
cu zborul înlăuntrul fiinţei mele,
despicându-mi carnea
aripile ce ţâşnesc în afară...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Oraşul tot e un tei imens
cu braţele lungi
şi umerii moi
sub care dimineaţa e o femeie iubită
cu sânii de lapte
& buzele tăcute
şi timpul e un aminal
care muşcă cu ochii din ei
până dincolo de piele

poezie de Radu Cîrstea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcit prin mine

Ţi-ai rătăcit inima în sufletul meu,
ca un călător pierdut prin labirinturi nepătrunse.
Te simţi absent, dar eşti acasă,
în adăpostul fiinţei mele.
Iţi sunt călăuză prin gândurile tale,
pe care le simt cu fiecare suflare.
Iţi mângâi umbletul prin potecile mele
sărutându-ţi umbrele răsfirate prin părul meu.
Ţi-ai rătăcit inima în sufletul meu,
ca un drumeţ flămând cu traista uşoară.
Iţi întind palmele pline de iubire
şi-ţi hrănesc buzele arse de atâtea lacrimi.
Aseaza-te pe inima mea
şi adoarme-ţi temerile în ochii mei.
Iţi veghez liniştea în toate anotimpurile tale

poezie de Emilia Mariam (12 noiembrie 2004)
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venise toamna

O femeie-şi ţinea iubirea ascunsă-n sân
(îşi aducea rar aminte de ea);
Când cineva îi privea sânii,
atunci i se părea că ard
cu iubire cu tot.

O năpădeau transpiraţiile şi dorul,
alerga de nebună pe străzi
şi se întorcea acasă singură,
până-ntr-o zi...
când s-a trezit cu sânii ţepuşă
prin bluza albă ca laptele.
De atunci, câte un bărbat
o însoţea tot timpul,
până a rămas doar unul,
şi s-a căsătorit cu acte în regulă.
Degeaba...
Iubirea-i fugise din sân,
suferea de singurătate,
cu bărbatul alături.
Toţi bărbaţii îi furaseră câte ceva...
Acum nu mai avea nimic
de oferit.
Îşi ascundea sânii;
Venise toamna...

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (18 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi

Bărbat şi femeie,-n pat, trăgând cu ochiul unul la altul:
trupurile lor relaxate, întinse şi obosite.
Bărbatul nemişcat, femeia respiră adânc,
coastele ei urcând şi coborând. Picioarele bărbatului,
desfăcute, sunt osoase şi noduroase. Şoaptele
de pe strada însorită se-nfăşoară-n jurul lor.

Aerul atârnă impalpabil în umbra grea
şi se strânge-n stropi de transpiraţie vie
pe buze. Privirile celor două capete alăturate
sunt identice, dar nu mai văd trupul celuilalt
ca atunci când s-au îmbrăţişat.
Abia se mai ating.

Buzele femeii se mişcă un pic, dar nu se-aude niciun sunet.
Respiraţia care saltă coastele se opreşte
la o a privire mai lungă a bărbatului. Femeia
îşi apropie faţa de cea a partenerului, buze lângă buze.
Dar privirea bărbatului rămâne-n penumbră, neschimbată.

Grei şi cercetători, ochii lor se cântăresc
în suflul respiraţiei care reînvie stropii de transpiraţie,
dezolanţi. Femeia nu-şi mişcă trupul,
suplu şi viu. Buzele bărbatului se apropie,
dar privirea rămâne aceeaşi, în penumbră.

poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iubeşti

Când iubeşti o femeie cu sânii mici şi sfioşi,
De inima-i curată, tu te simţi mai aproape,
Mai aproape de ochii ei verzui şi umbroşi,
Mai aproape de gura ei, cât mai aproape...

Când iubeşti o femeie cu trup de vioară,
Te preschimbi în arcuş fermecat, sângeriu,
O acorzi şi-i vibrezi, siderat, subsuoară,
Şi-i striveşti pe genunchi un boboc vioriu.

Când iubeşti o femeie cu păru-i de foc,
Te prelingi pe sub ea, ca un şarpe de lavă,
Printre coapsele-i dulci, cu mireasmă de soc,
Murmurând către Cer şi Priinţă, şi Slavă...

Când iubeşti o femeie pe câmpul muriu,
Luminat serafic şi cald de raze cereşti,
Fii tandru, fii nobil şi Om, arcuş sângeriu,
Ai grijă de delicatele ei corzi sufleteşti...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zădărnicie

Odată, demult,
am vrut să mă mut în sufletul tău, dar,
când am deschis uşa, era cineva înăuntru care
mi-a făcut semn cu mâna că
nu mai sunt locuri disponibile!

Apoi, am vrut să sar, pur şi simplu, în inima ta,
căci zărisem acolo un măr irezistibil de roşu, dar,
ca să ajung la el,
trebuia să trec peste o punte
foarte îngustă şi surprinzător de fragilă,
de pe care, chiar la primul pas,
aş fi căzut în prăpastie şi...
n-aş mai fi putut ieşi de acolo,
niciodată...!

Pe urmă, am vrut să mă agăţ de fiinţa ta
sau măcar de mâna ta dar,
fiindcă mi-o întindeai de pe celălalt mal,
am ezitat...!
Am ezitat atât de mult, încât tu
ai obosit până la urmă şi,
înainte ca eu să mă dezmeticesc,
ai dispărut...
Ai dispărut şi
ai început să te risipeşti:
a toamnă, a zădărnicie, a destin...
Acum, nu-mi mai rămâne decât
să caut urmele paşilor tăi,
ale glasului, ale întregii tale fiinţe...
Uneori, le regăsesc în mireasma unui măr...
îl privesc stupefiată: e atât de roşu...
oare unde l-am mai văzut?
Alteori, îţi aud glasul în cuvinte,
dureros înşiruite, pe o margine de infinit:
toamnă, zădărnicie, destin...!
Prea multe cuvinte, pentru un singur înţeles: absurd!
Dar, de cele mai multe ori,
când îmi ridic ochii spre imensitatea albastră,
dintr-un colţişor, mai azuriu decât cerul însuşi,
îţi regăsesc fiinţa întreagă,
alcătuită dintr-un singur cuvânt: iubire!

poezie de Iulia Mirancea (10 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie neterminată

Va trece vremea şi va fi să mor
Dar, zău, că nu am niciun pic de teamă,
Căci simt în piept un mare, mare dor,
Acela de a fi cu tine, mamă.

Şi-acolo, printre îngeri luminoşi,
Să fim din nou la fel ca înainte,
Eu să mă pierd în ochii tăi frumoşi,
Tu să îmi spui aceleaşi dulci cuvinte...

Aş vrea să scriu mai mult, dar nu mai pot –
Că mi-aş dori, cu inima uşoară,
Să râdem veseli, să uităm de tot –
Şi mă opresc, că ochii mei plâng iară.

poezie de Octavian Cocoş (24 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te pictez

în ulei ai ieşit cel mai bine
împrăştii miros de flori de tei
mirosul de havană vine de la mine
am făcut din tine o zeiţă
cu trupul brun şi suplu
ochii sunt elixirul ne
mărginirii
buzele o vrajă ce te-nnebunesc
sunt un faust cu penel măiastru
cucerit de poftele care pornesc din tine
mă rog demonului să-mi trimită
flăcări mai do
moale e pielea când te mângâi cu sărut
zorii mă prind în contemplare
sunt un pictor care şi-a păstrat ochii de copil

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiri false

Am citit undeva că ţi-ai abandonat sânii
Sânii tăi neatinşi
Sânii tăi necopţi
Dar s-a dovedit a fi o minciună
Am citit undeva că ţi-ai tăiat nasul
Nasul tău cârn
Nasul tău înfumurat
Dar s-a dovedit a fi o minciună
Am citit undeva că ţi-ai pierdut inima
În bătăile aripilor
Am citit undeva că ţi-ai mâncat mâna
Cu care obişnuiai toamna
Să-mi mângâi copacii
Că ai iubit o pasăre
Ascunsă în trupul gârbovit al unui manevrant
Şi aţi înşirat sentimentele pe calea ferată
Am citit undeva că ţi-ai pierdut minţile
În staţia de autobuz
Că ţi-ai băut timpul
Într-o crâşmă de la marginea oraşului
Că ai murit sufocată de iubire
Într-un pat necunoscut.

poezie de Ionuţ Manea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi ceva

simplu scriu: te iubesc
oare de ce m-am îndrăgostit
de tine, femeie cu tentacule
de caracatiţă înfăşurate în jurul
inimii mele aruncată-n apă
descântată de un sobor
de vrăjitoare adunate pe clar
de lună a fost ceva simplu
şi complicat pentru doi
îndrăgostiţi înlănţuiţi de vrăji

scriu: te iubesc şi simt în vene
o mare iubire cum mă asupreşte
este răspândită în tot corpul
mi-a furat şi gândurile aseară
a fost ceva simplu, femeie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am privit senin

bradul curmat de lama alb-albastră
a toporului care l-a ronţăit
era încă verde în ochii mei
şi mirosea a răşină fără să rănească
pe cineva prin viaţa lui solitară
a pierdut lupta cu metalul călit
deşi părea să sufere de o tinereţe
nebună cu dezavantajele ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!