Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul din tugă
Când cântă guguștiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.
Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni și vor bea apă
și noi vom sta sub salcia pletoasă...
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălța o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.
Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana crește din belșug.
Și dacă aș putea întoarce timpul
să merg sub salcia pletoasă de la drum
să mai mănânc așa mâncare simplă,
dau toate bunătățile de acum!
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă dusăi în deal să ar
Înjugai boii la car,
Mă dusăi în deal să ar.
Bătui drumul pe uliță
Cu plugul pus în căruță.
Zorile-mi dădeu ocoale,
Mai trecui un deal ș-o vale.
Pe la răsărit de soare,
Ajunsăi pe dealu-al mare.
Înjugai boii la plug
Și mă apucai să cânt.
Cum trăgeam brazdă adâncă
Zării pe mândra pe luncă.
Doamne văd, ori mi se pare
Vine mândra cu mâncare!
Vine-ncet și legănat,
Are părul dezlegat.
Vine-agale și doinește
Căci pe mine mă iubește.
Când se-apropie de deal
Dejugai boii la car.
Se făcuse prânzu-al mare,
Dădui și la boi mâncare.
Boii mâncau din căruță,
Iar mândra-mi dădea guriță.
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea târziu?
Mai plouă, demult n-a plouat
și iar mi-e dor de casă și de vii
cînd mă duceam cu tata la arat
mă înfrățeam cu orele târzii.
Am avut un vis să plec departe,
să mă rup de oamenii din sat,
dar toate sunt atâta de deșarte,
că iar mi-e dor să merg la semănat
Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii
păsările n codru să le ascult
să mă mai joc cu ai satului copii
așa cum mă jucam demult, demult...
Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit,
tata plecase undeva tăcut,
foșnetul pădurii a amuțit,
mama tot mai mică s-a făcut.
M-am căutat copil printre copii
si în niciunul nu aveam să fiu,
toamna cernea galben peste vii,
întoarcerea venise prea târziu?
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toarcem amintirea
Merg încet cu sufletul pustiu
singură printre atâta lume
timpul a trecut când nici nu știu
oamenii din juru-mi nu au nume.
Joacă, iar, căldura verii-n aer
fructele și le-a-negrit, iar, socul,
clopotele bat, prelung, a vaier,
și eu nicidecum nu-mi găsesc locul.
Am să mă întorc în sat curând
unde mă așteaptă maica bună
la lumina stelei, licărind,
toarcem amintirea, ca pe lână...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O necurmată bătălie s-a dat între oameni și ogoare, în umbra grandiosului lanț de piscuri. Ieșind din zorii zilei cu plugul, ei le-au arat o dată, și încă o dată, și ori de cîte ori a fost nevoie, doar se vor trezi la viață, doar vor deveni roditoare. Pentru ca boii să poată trage brazde atît de adînci și înverșunate, i-au ales mari și puternici, dintre cei ce sînt fala Ardealului.
Geo Bogza în Țara Făgărașului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Ierugă
Sub salcia pletoasă un fir de apă vie.
poezie de Letiția Iubu din Inscripții pe un bob de grâu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum aș putea să fiu indiferent
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când cerul-mi este și astăzi, prezent,
Când Dumnezeu mi-a dăruit doar mie,
Minunea de-al slăvi în poezie?
Cum aș putea să trec peste culoare,
Când sus, pe cer, parc-aș vedea o mare
Albastră, caldă, vălurind într-una,
Iar printre valuri, se ascunde luna?
Când prima rază-mi intră pe fereastră,
Într-o tăcere a luminii, vastă,
Și, alungându-mi ceața din priviri,
Mă-ncătușează cu-ale ei iubiri?
Când printre case eu aud, plângând,
Sfioase, adierile de vânt,
Iar salcia pletoasă, nopți de-a rândul,
Se-ndoaie ritmic, atingând pământul?
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când prind al dimineților moment,
Iar frumusețea mi se-așază-n palmă
Atât de caldă și atât de calmă?
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
dincolo de râu
sub salcia pletoasă
chicot de fată
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cârduri de cocori -
sub salcia pletoasă
un con de umbră
haiku de Felicia Liliana Axentoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
chiciură în zori
din salcia pletoasă
râul șuvoind
haiku de Dimitrie Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
tata nu știa că nucul
a învățat să fumeze
nici că veverițele
au iarba fiarelor și mereu desfac
ușa de la pivniță
de aceea au buzele roșii
iar butoiul din ce în ce sună
a ecou
.
tata știa că învăț
pentru ca să dau la facultate
săpa un petic de deal
și iar săpa
țărâna-i părea că ascunde viitorul meu
.
de mulți ani am îngropat sapa aceea
să nu afle tata c-a murit
și că dealul
nici nu mai este
.
la școli
niciodată nu a fost de ajuns să știi
să desenezi un nuc și o ușa de pivniță din care
butoiul se rostogolește
sau doar ecoul
surghiun inițiatic
.
și toate acestea tata
tata nici acum
nu le știe
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ziua de Florii -
prin salcia pletoasă
Luna Noua
haiku de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La omul sărac nici boii nu trag
Privind la cei bogați din greu
Și câte își mai fac pe plac
Cum poate oare,-ntreb și eu
Să tragă boii la... sărac?!
epigramă de Gheorghe Gurău (5 decembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.Rugăciune
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi
să merg pe deal cu mama și cu tata
să simt parfumul fânului cosit
și să duc apă rece cu găleata.
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi,
să merg la școală, iarna, în opinci,
iar pe măsuța scundă din odaie
să n-ai nimic să pui ca să mănânci.
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi
ca să învăț din nou la lumânare
să mai privesc lumina clară
a cerului cu stelele-n spinare.
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi
s-ascult cum cântă cucul în pădure
și să nu simt nimic, de mă rănesc,
în mărăcinii rugului cu mure
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi
așa cum o aveam în satul meu natal
căci am plecat după Izvorul Vieții
și, dintrodată, m-am trezit la mal.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decembrie se repetă
tata a murit într-o noapte de joi spre vineri
aerul greu amplifica teama
sub cerul atât de rece și negru
se prăvălea ca un bulgăre lumina
adâncind disperarea
undeva s-a produs o greșeală
mama avea ochii sticlați și
mirosea a pâine proaspătă
mă ținea strâns cât mai aproape de piept
să mai fim împreună doar pentru o vreme
dincolo de toate acestea
chiar și Dumnezeu clipea îngăduitor
poate sunt vinovat în ideea că
n-am știut să aprind o lumânare pentru tata
dar exista riscul să nu pot să-l mai strig
ca atunci când îmi doream să fiu bărbat
și îi imitam toate mișcările
însă am învățat cu timpul
că acel ritual
e jumătatea care rămâne aici
mi-e teamă acum
respirația îmi aburește vederea
bântui printre imagini
undeva la margine cade o stea
îmi aduce aminte de copilărie
de serile târzii în care număram
stelele în cădere și inima îmi bătea
ca aripa unui fluture
nici nu știu dacă totul e adevăr sau minciună
dar știu că dincolo de clipa aceasta
mă așteaptă tata
și e decembrie
am glezne de sticlă realitatea
mușcă din mine sufăr dar nu spun nimic
nici nu vorbesc despre tata
e decembrie
și oricum anotimpurile se repetă
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unui servil
Îi place salcia pletoasă
Că face umbră răcoroasă;
E și firesc, cum să nu-i placă?
E un copac care se pleacă!
epigramă de Mircea Codrescu din Epigramiști Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să uit definitiv
Ce mic e tată dealul copilăriei mele!
Mi se părea un munte când eram în sat
tu mă privești de-acolo dintre stele
mustrându-mă duios că am plecat.
Dar m-am întors acum la bătrânețe
să construiesc o casă spre izvor
să regăsesc trecuta-mi tinerețe
sădind mușcate în pridvor.
Cînd vălurește grâul ca o mare
o să mă plimb prin el ca altădată
când pomii se vor umple iar de floare
să uit definitiv c-am fost plecată.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colindătorii
Ascultând câte-o colindă
ies în drum să văd copii,
am adus coșul în tindă
vreau să le dau jucării.
Îmi aduc aminte timpul
când eram copil în sat,
mergeam și eu cu colindul
primeam mere și păsat.
Uite cum trecură anii
și privesc în ochii lor,
nu pot să cumpăr cu banii,
nici trecut, nici viitor.
Copiii sunt niște îngeri,
pentru ei, viața există,
vreau să nu mai fie jale,
lumea să mai fie tristă.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor...
Mi-e dor de ceva dar nu știu de ce,
cred că și vouă vi s-a întâmplat,
să căuțați adesea în trecut,
ceva ce-n viață v-a marcat...
Eu am o pasăre cu viers duios,
ce o acultam acum 65 de ani,
la mine-n sat și este tare mică,
o recunosc în Cluj printre castani...
Când o ascult eu simt că mă topesc,
prin inimă îmi trece un fior
și dintr-odată înțeleg:
- De pasărea copilărei-mi este dor...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!