9 Mai 1895

Sat al meu, ce porţi în nume
sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine m-a-ndrumat
din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

9 mai 1895

Sat al meu, ce porţi în nume
sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine tine m-a-ndrumat
din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala

Intrat-a o boală în lume,
fără obraz, fără nume.

Făptură e? Sau numai vânt e?
N-are nimenea grai s-o descânte.

Bolnav e omul, bolnavă piatra,
se stinge pomul, se sfarmă vatra.

Negrul argint, lutul jalnic şi grav
sunt aur scăzut şi bolnav.

Piezişe cad lacrimi din veac.
Invoc cu semne uitare şi leac.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1931)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine aş fie eu fără tine???

Cine aş fi eu fără tine?
Aş fi nebunul fara nume
Căci te-am gasit pe aceasta lume
Pe tine, ce intelegi ale mele glume

Ai lasat in mine adânci urme
Simtirile imi sunt spume
Ce nimeni si nimic nu o sa le curme
Şi-ţi marturisesc ca lumea o sa se surpe

Atunci cand tu nu ai mai vrea pe mine a sa ma asculte
Picioarele desculte vor păşi pe abisuri acute
Te rog sa ierti ale mele defecte multe
Căci in lume sunt vrute si nevrute

Cine ai fi tu fără mine?

poezie de Florin Găman (31 mai 2019)
Adăugat de Florin Găman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasager

Îmi pare rău, dar nu mai pot să iert!
Prea multe răni adânci şi sângerânde,
Pe care tu, constant, le-ai ignorat,
Mi-au ucis lent iubirea pentru tine.

Sufletu-mi zace-agonizând,
Nici măcar tu nu mai ai leacul,
Nu mai am ochi, ci izvoare de lacrimi,
Şi-s goală şi de vise fără tine!

Te-am pierdut fără să te am,
Ca un copil ce vede-n Moş Crăciun pe tata!
Nimic nu umple golul ce mi-l laşi
Cu tine pleacă ultima-mi speranţă

Ce n-aş fi dat să formăm un întreg
Indestructibil înaintea sorţii
Dar ai ales să-mi fii doar pasager
Prin viaţă, gânduri, inimă, iubire!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

De ce te-am ales pe tine?
Fiindcă ochii îţi sunt mai adânci ca valea Jondalului.

Fiindcă eşti fericită iubind
un singur bărbat.

Fiindcă fiii mei nenăscuţi
te vor de pe-acuma ca mamă.

Fiindcă pe tine te-aş vrea
veghindu-mi patul de moarte.

Fiindcă ai privit înăuntru-mi,
fără să ameţeşti.

Ei bine, findcă tu m-ai ales,
şi-ai văzut în mine Ideea!

poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Ieri erai online, te-am văzut la faţă
Mi-ai zâmbit frumos, dar de la distanţă.
Şi dacă de mâine te-ai deconecta
Nu ştiu ce m-aş face, cum aş rezista.
Fără tine cerul va fi mereu gri
Culorile toate se vor înnegri.
Fără tine frica-n minte-mi va intra
Ochii mei de lacrimi nu vor mai vedea.
Fără tine noaptea va fi fără stele
N-or avea lumină nici zilele mele.
Fără tine nu am inima întreagă
Şi trăiesc de parcă sunt lipsit de vlagă.
Fără tine oceanul parcă-i un lac mic
Fără tine alături eu nu sunt nimic.

poezie de Robert Cravens, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine şi totuşi fără...

Cu tine şi totuşi fără,
mi-e bine, rău, greu de spus.
Cu tine şi totuşi fără,
fug şi de răsărit şi de-apus.

Cu tine şi totuşi fără,
frunze îngălbenesc, înverzesc...
Cu tine şi totuşi fără,
vreo şansă să nu-nnebunesc?

Cu tine şi totuşi fără,
cânt, plâng şi dansez în noapte.
Cu tine şi totuşi fără,
astazi, nu mă mai tem de moarte.

Cu tine şi totuşi fără,
îndrăznesc timid să visez.
cu tine şi totuşi fără,
în iluzii vagabondez.

Cu tine şi totuşi fără,
încă învăţ să trăiesc.
Cu tine şi totuşi fără,
wtf... am să reuşesc!

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un spaţiu în care sunetele au ecouri te simţi mai puţin singur decât într-un spaţiu unde sunetele se pierd fără întoarcere.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu e

Fără tine totul era vis
Adormeam de cum se însera
Fără tine mă trezeam ucis
Fără tine Dumnezeu era.

Fără tine greu e timpul,
Fără tine totul greu e
Cerul, marea şi nisipul
Fără tine Dumnezeu e.

Fără tine ce va mai urma
Fără tine cine poate şti
Cine suferinţa-mi va curma
Fără tine Dumnezeu va fi.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din întregul Univers
Eu pe tine te-am ales.
Te-am ales şi n-am greşit,
Cu tine sunt fericit!

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drum spre Domnul ( sijo )

Cu cine vei părăsi, lumânare, această lume?
Verşi lacrimi afară, arzi în tine şi nimeni nu vede.
Pornim pe drumul lung spre Domnul şi ardem ca tine.

poezie de Yi Gae, 1417 - 1456, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vrut cu Tine

Am vrut cu Tine să fiu de mult
Am vrut pe Tine să Te ascult
Am vrut ştii bine să fiu a Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.
Eram o frunză, Tu m-ai cules
Stăteam în lume, Tu m-ai ales
Mi-ai pus pe frunte pecetea Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.

Răsare luna se-ascunde-n nor -
Flutur de noapte Te-aştept să zbor
Ţine-mă, Doamne, în mâna Ta
Tremur de aripi, nu mă uita.

Numai la Tine să vin am vrut
Numai pe Tine Te-am cunoscut,
Ia-mă cu Tine în casa Ta
Să-Ţi fiu mireasă, nu mă uita..

poezie de Adriana Cristea (7 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa mea îşi vede ţara

Frunzuliţă ram de laur,
Ană, umbra mea de aur -

drum pe jos şi drum pe sus
din apusuri te-am adus.
Sub pleoape, rosturi - ţară -
le culegi întâia oară.

Şi te uiţi, şi vezi, şi vezi
anul tânăr prin livezi.

Celor pomi şi-acestor mume
le surâzi, le dărui nume.

Vrei să pipăi snopii, sapa,
te uimeşte graiul, apa.

Frunza-i alta-n lume nouă.
Fluturi, om, poveste, rouă,

zarea albă-n cerc fierbinte,
şerpii prin amurguri sfinte -

to te miri cum toate, toate
altfel sunt. Ah, cum se poate?

Numai luna, rea ori bună,
ţi se pare-aceeaşi lună.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe multe drumuri

Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearcă
gândul spre tine. O, sfârşitul acela de zi,
peste care căzură grabnice brume!
În grădina mea florile
spre alte foarte înalte poieni tânjind
mai invocă şi-acum
lumina ta fără de nume.
Unde dormi astăzi - nu ştiu. Nici un cântec
nu te găseşte. Astăzi
tu eşti unde eşti. Iar eu aci. Depărtarea
a pus între noi carul cel mare pe cer,
apele-n văi, focul în noapte pe dealuri,
şi pe pământ a pus anemone şi patimi
cărora ziua nu le prieşte.
Ca o poartă s-a-nchis. Nici un semn nu străbate
vămile, vămile.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

RONDELUL MIRELUI BĂTRÂN

Contez pe tine, draga mea,
La fel de mult ca pe toiag,
Dar ai o--nsărcinare grea-
S-ajuţi mereu să trec de prag.

Că te-am ales mai tinerea,
Dar şi c-am prins de tine drag,
Contez pe tine, draga mea,
La fel de mult ca pe toiag.

Eu cred că tu nu eşti nici rea-
Cum alţii spun, dar nu mă bag,
C-ai vrut vila de la şosea
Şi că ponoase am să trag...

Contez pe tine, draga mea!

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda din adânc

Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
aşa cum sunt şi-am fost şi-oi fi.

Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în faţa mea bătrână
cum ceruri şi pământ se-ngână.

Când mă privesc într-o fântână
ştiu că-n adâncuri foste mume
îmi ţin oglindă, ochi de lume.

Când mă privesc într-o fântână
îmi văd şi soarta, uit de nume.

poezie clasică de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stinge-mi dorul de tine

Aprinde-mi inima,
Stinge-mi dorul de tine,
Prea mult, am bătut la porţi străine
Şi te-am dat uitării, suflete.

Stinge-mi dorul de tine,
Nu mă lăsa captivă printre ruine,
Alerg spre tine,
Dar nu-mi găsesc oprire.

Sunt ziduri ce se-nalţă,
Mi-am construit fortăreaţă,
Alerg spre vise,
Adesea, bat la uşi închise.

Stinge-mi dorul de tine,
Când simt că mă-nconjoară,
Nu construi prăpăstii între noi,
Când încerc să mă apropii iară.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrigurare

Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri
strâng lacrimi de văpaie:
licurici.

Pe coastă-n vreji de nouri
creşte luna.

Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine
şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui
ţi-adun în inimă surâsul.
Gura to e strugure-ngheţat.

Numai marginea subţire-a lunii
ar mai fi aşa de rece
- de-aş putea să i-o sărut -
- ca buza ta.

Îmi eşti aproape.
Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

poezie celebră de Lucian Blaga din Paşii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Plopul s-a-nveşnicit, dar pentru cine?
Crinul a viscolit, dar pentru cine?
Steaua a înflorit, dar pentru cine,
Când casa e pustie fără Tine?
-------------------------------------------

Tăcerile rodesc doar pentru Tine,
Luminile doinesc doar pentru Tine
Şi-amurguri moştenesc doar pentru Tine
Când crucea mea e răstignită-n Tine
Şi să mă urc spre ea mă tem de mine.

poezie de Traian Vasilcău din Când s-au fost spus Îngerii (2005)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rană şi Leac

Ca ochii tăi ispită nu-i mai mare.
Vrăjmaşa pălmuire e un fleac.
Cândva m-ai sărutat şi-acum mă doare.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

La telefon te caut totdeauna,
Sună inexistent de-un sfert de veac.
Bolesc de al tău chip, o ştie luna,
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Şi aş zbura la ceruri, să se vadă
Ce grea este ispita-n care zac!
Ieri, când mă-mbrăţişai, eram zăpadă.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Un leac ce vindecă orice-ntristare!,
Orice singurătate din iatac.
Azi ştiu: cine te vede---dă în floare.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Ispite multe am, din zori în noapte,
Dar fără una m-aş simţi sărac.
Şi-l rog mereu pe Dumnezeu în şoapte
Să nu te ia din mine, să-mi fii Leac!

poezie de Traian Vasilcău (29 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!