
Scriu, pentru că vreau să-mi aud cuvintele explodând ca grenadele mugurilor, sub arcadele, de lumină și-ntuneric, ale templului tău, Cititorule!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare
Renunțare și dorință
Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.
Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.
Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.
Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul baroc
Am
să
scriu
un
poem
Despre
nașterea
triumful
și
sinuciderea
poemului
Un
poem
recitat
demențial
De-
un
critic
celebru
și
blestemat
Un
critic
parodist
și
parolist
Iată
scriu
și
cuvintele
devin
lucruri
Tac
și
tăcerea
devine
parodie
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia nu este fiica naturii
Poetul moare într-o poezie
și-n alta cititorule învie
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (1 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu ca și când aș privi:
Cuvintele îmi luminează drumul;
Ajung la capăt de zi
Când tăcerea-și destramă fumul.
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ochii spre cer
privesc cerul și aștept un răspuns
nu, nu este prejudecată creștină
cu rugăciuni de suflet l-am străpuns
să plouă peste mine fericirea senină.
la răspântiile firii e credința-n Dumnezeu
zilnic mă gândesc la bunătatea Lui
valuri de taine-l acoperă mereu
bolte de lumină pe turnul templului.
nu vreau să-mi frâng aripile-n tăcere
cuvintele deschid porțile cerului
sunt chei de dezleagă a lumii mistere
cutia Pandorei, norocul binelui.
chem iubirea divină inima o cere
să ușureze patimi, povara sinelui.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop în derivă
Nu mai scriu, că nu mai știu:
Am uitat cuvintele;
Scriu în vis, dar uit ce-am scris:
Beau ca președintele!
Numai beau, că nu mai vreau
Să-mi urmăresc țintele;
Și pe plac să le mai fac,
Urmându-mi instinctele!
Mi-am lăsat inundat
Locul cu mormintele;
Și plutesc nefiresc,
Bete, simțămintele,
Albe, osemintele!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (17 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce scriu poeme?
scriu pentru că visez,
scriu pentru că, dacă n-aș face-o,
aș muri chiar astăzi,
scriu pentru prieteni și dușmani,
scriu pentru iubitele mele
a căror imagine o port pe retină,
scriu pentru mine
să-mi împrospătez memoria
cu fumul și cenușa
prin care am trecut,
închin un imn soarelui
și mă rog să rămână acolo
așa rotund și frumos
pentru că el îmi dă viață,
închin un imn lunii și mă rog
să rămână pe bolta nopții
atâta timp cât va exista iubire,
scriu să încălzesc lumea cu cuvintele mele,
scriu să mă audă mama
de acolo din ceruri
că fiul ei visează frumos
și are trupul din ramuri de frunze,
care foșnesc în razele primăverii,
mă rog să nu mă lovească
fulgerul zigurat al lui dumnezeu
care m-ar mumifica într-o cruce
la răspântii
cu mâinile întinse între răsărit și apus,
scriu să-mi acopăr toate rănile
cu fășii de cuvinte,
să-mi acopăr inima
care sare din țâțâni la fiecare emoție,
să-mi astupe urechile,
să nu mai aud toate neroziile timpului,
să-mi adoarmă ochii pe visele copilăriei,
care încă nu mi s-au împlinit,
mă rog pentru toți nenăscuții lumii,
pentru aura și nimbul lor,
mă rog ca locurile să nu devină pustii,
să triumfe iubirea
ca aripa pasării albastre
care se-mpreună cu azurul cerului
și mă mai rog
ca somnul să-mi fie lin
sub umbra de cetini.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 noiembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu pentru ochii paginii albe.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să scriu o poezie
Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.
Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Așa de repede trece!
Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingășie
Când suntem în doi!
Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.
Vreau să scriu o poezie.
Pe ceru-ncărcat de stele,
Să aducă bucurie
De ziua măicuței mele.
poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pur și simplu
Nu mai am pe ce să scriu:
Scriu pe frunze și copaci;
Și-am s-o fac și în sicriu -
Să văd, Doamne, ce-o să faci?
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibele (25 iulie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Măria Sa, Cititorul, există, pentru că eu, nemernicul analfabet, scriu!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Unde te grăbești așa, Păcală?
Păcală: Vreau să-mi ajung copilăria, domnule!
replici din Brașovisme de Costel Zăgan (12 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri ratate
Scriu că nu mai pot să tac
scriu căci aș putea să mor
ca o pasăre-n copac
înlemnită vai în zbor
Scriu căci aș putea să mor
scriu că vouă nu vă pasă
(scaunul n-are picior
însă are-n schimb o masă)
Scriu că vouă nu vă pasă
dacă-s pasăre-n copac
ori cu îngerii acasă
scriu că nu mai pot să tac
Și când tocmai m-am născut
mor și-o iau de la-nceput
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Caratele... prostiei le scriu pentru oameni inteligenți. Proștii nu au nicio vină!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramist ocazional
Lira n-o voi pune-n cui,
Dacă viața nu-mi dă pace.
Nu vreau locul nimănui:
Scriu că asta-mi place!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (26 martie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu masca pe masă
Nu scriu numele să-mi crească:
Altfel nu pot să trăiesc;
Dacă unii cer o mască
Eu o port: în chip firesc!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât te vreau Isus
Nu vreau Domne cerul tău
Nici cetatea de lumină
Cât te vreau stăpân al meu
Mire Sfânt și Dumnezeu
Să fiu Doamne fără vină
Nu vreau nici cununa vieții
Ori Isus a Ta răsplată
Cât în zorii dimineții
Să-mi ștergi lacrima nămeții
Vreau Ființa-ți minunată
Nu vreau nici în Rai s-ajung
Cât Isus pe Tin" te vreau
De păcatul meu să fug
Ceru-ntreg să îl străpung
Ca iubirea să ți-o dau
Nu vreau Doamne răsplătire
Chiar Isus din mâna Ta
Cât pe Tine te vreau Mire
Să îți dau a mea iubire
Stăpân pentru a te avea
Nu vreau Doamne nici un dar
Isus să îmi dăruiești
Cât pe Tine plin de har
Să mă faci nu în zadar
Pe palme să mă primești
Nu vreau dar nimic să-mi dai
Nici comori și nici cununi
Ci pe palme să mă iai
Și Ființa Ta să-mi dai
Soare Sfânt plin de minuni
Eu Isus te vreau pe Tine
Nici cununi nici daruri nu
Ci a Ta Ființă pentru mine
Să-mi mângâie să-mi aline
În veci Doamne sufletu
Tu Isus ești darul meu
Dacă vrei să mă primești
Mire să-mi fii Dumnezeu
Eu să-ți cânt în veci mereu
Domn al slăvilor cerești
Tu îmi ești Isus comoară
Altceva nu vreau nimic
Vin" de aceea acum coboară
Și mă ia în a Ta țară
Rob să-ți fiu și ucenic
29martie 2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crize
1
Sunt șanse
ca măcar de data asta
cerul
să-l zdrobesc
cu
țeasta
2
Vreau
să scap
de
zațul infernal
Al acestor
nopți albe
Și
scriu
La
lumina
ochilor
3
Trupul
închizându-se
în urma
ta
iubito
Iată
infernul
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa, focul, aerul și pământul: cele patru elemente fundamentale din care era formată lumea Antichității. Care-or fi elementele inextricabile ale universului... meu? Cuvintele, doar cuvintele!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să scriu...
Vreau să scriu, cu pasiune,
Versuri dulci, de dor nebune,
Madrigale pentru dame,
Dar îmi ies tot epigrame.
epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame și epigramiști (6 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!