Fii tu propria ta bucuri şi abia atunci vei descoperi de ce e minunat sa iubeşti! Pacea sa îţi cuprindă sufletul! Şi iubirea pe care o vei cunoaşte odată cu Dumnezeu, te va lumina acolo unde crezi ca e numai întineric!

citat din Ilie Răpcianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea dăruieşte bucurie numai dacă e deplină, divină, dacă îi iubeşti pe toţi, adică îl iubeşti pe Dumnezeu şi nu aştepţi vreo răsplată nici de la Dumnezeu, nici de la oameni, dacă nimeni n-o cunoaşte. Cum apare fie şi un singur om pe care nu-l iubeşti, sau grija de a fi lăudat, grija ca iubirea să-ţi fie de folos, dispare binele iubirii. (Nebunia întru Hristos.)

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea este sentimentul ce ne eliberează de un rău înconjurător şi ne învăluie în singurătatea gândurilor noastre care ori ne arată lumina cea pururea veşnică, ori întunericul nesfărşitului infern...

Ilie Răpcianu
Adăugat de Ilie Răpcianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este o carte nescrisă

Iubirea este o carte nescrisă pe care poţi s-o pui la piept sau în locul inimii;
O scrii cu ceea ce îţi lipseşte cu ceea ce ai sperat,
Cu ceea ce te-a rănit,
Dar care se vindecă tot prin iubire.
Nu trebuie să iubeşti numai pentru simplu fapt că şi celălalt te iubeşte,
Iubeşti pentru a exista.
Şi mâine e o zi în care răsăritul este parte a florilor:
Dumnezeu a coborât până acolo, să-ţi arate că neputinţa ta
E doar o rană pricinuită de un vânt trecător.
Iubirea este nu numai un adevăr,
Este în acelaşi timp
şi identitatea omului care îl defineşte ca om
şi-l face unic în lucrarea divină.
Dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor de om,
Acestuia nu i-ar fi fost încredinţată iubirea.

poezie de Camelia Opriţa din Cum pot sădi urmele tale în drumul vieţii mele? (iunie 2000)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funcţia sufletului este să indice ce dorinţe are şi nu să le impună. Funcţia minţii este să aleagă dintre mai multe alternative. Funcţia trupului este să pună în aplicare această alegere. Când trupul, mintea şi sufletul creează împreună, în armonie şi unitate, Dumnezeu este încarnat. Numai atunci se poate cunoaşte sufletul pe sine însuşi prin propria lui experienţă.

citat din Neale Donald Walsch
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura cale prin care vei descoperi propria identitate este atunci când stai singur cu Dumnezeu.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul

Taina sufletului este boală sigură.
Conştiinţă nepurificată sufocă sufletul.
Acolo unde Conştiinţa este pură, purifică sufletul,
Acolo unde nu există conştiinţă
Sufletul moare odată cu sufletul.
Armonia sufletului cu viaţa
Te înalţă într-o lume purificată
Plină de viaţă şi Lumină!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul pământului strămoşesc ne transformă în chipurile părinţilor noştri...

Ilie Răpcianu
Adăugat de Ilie Răpcianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa orientată spre Dumnezeu e singura forţă capabilă să facă sufletul să urce. Ori, mai degrabă, Dumnezeu este cel care vine să cuprindă sufletul şi să îl înalţe, dar numai dorinţa îl sileşte pe Dumnezeu să coboare. El nu vine decât la cei care îi cer să vină; iar spre cei care cer des, îndelung, cu ardoare, el nu se poate împiedica să coboare.

Simone Weil în Forme de iubire implicită a lui Dumnezeu (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anomalii

Sufletul meu, copil tembel, cunoaşte,
Inima mea de bivol tînăr ştie
Că pe al lumii pat absurd de broaşte
Iubirea este o anomalie.

Să mai iubeşti cînd visul un negoţ e,
Să mai iubeşti cînd prea puţini au şale,
Cînd ne clocesc de-un veac prudente cloţe,
Acestea toate nu sînt stări normale.

Eu cînt la o vioară care doare,
Eu cînt la un pian bolnav de ciumă,
Cu voioşie şi cu disperare
Eu cînt un cîntec care mă consumă.

Nu-i profitabil să iubeşti cînd este
Mai profitabil să te faci că sîngeri,
Dar pe robotul meu cade-o poveste,
Robotul meu e-nduioşat de îngeri.

Normal rămîne numai restul lumii
Care să se abţină bine ştie,
Vioara caldă şi pianul ciumii
Nu sînt decît acea anomalie

La care pururi sufletul mai speră
Pentru că ea s-ar mai putea numi iubire
Jos, în prudenta lume mamiferă,
Şi sus, pe unde gîndul meu e mire.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele Baldwin al 4-lea: La şaisprezece ani am obţinut o mare victorie. Am simţi atunci că voi trăi o sută de ani, iar acum ştiu că nu voi ajunge nici măcar la treizeci. Nimeni nu-şi cunoaşte sfârşitul sau ce forţă îl va călăuzi acolo. Un rege poate dispune de un om, un tată de fiul său. Acel om însă, poate face totul şi singur. Şi abia atunci îşi începe omul acela jocul vieţii. Ţine minte că indiferent cine şi cum dispune de tine, de sufletul numai tu ai grijă. Chiar dacă cei care se presupune că te manevrează sunt regi sau oameni ai puterii. În faţa lui Dumnezeu nu vei putea spune "dar alţii mi-au spus să fac asta" sau "cinstea nu-mi era de niciun folos în acel moment". Acestea nu vor fi de ajuns.

replică din filmul artistic Regatul Cerului, scenariu de William Monahan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde este iubire, este şi fiinţa

problema ultimă a cunoaşterii este fiinţa...
fiinţa nu este cea desăvârşită!
numai iubirea ei e desăvărşită...
fiindcă, unde este iubire este şi fiinţa!
când iubeşti... nu te-ntrebi pe cine iubeşti
îi iubeşti părinţii, zâmbetul lui mefistofelic
îi iubeşti leagănul copilăriei, îi iubeşti esenţa gândirii
zborul de aripă răsfrânt... spre marginile firii...
iubirea este pentru un text,
nu pentru un context!
el era tot idee...
şi eu mă-ntrupam în carnea crezului lui
mă rezideam perpetuu... trecând în alt timp
doar de iubirea lui nu mă săturăm niciodată,
doar ea era azima sfântă pe care vream să mi-o înmulţească
Domnul, doar izvorul ei era veşnic nesecat!

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roots

Chişinău sau cum să fugi de taxator de la Creangă în sus două staţii
Chişinău sau cum să-ţi iei bătaie pe lângă clădiri guvernamentale
Chişinău sau unde-l poţi vedea pe Dumnezeu la manifestări politice
Chişinău sau cât de distructivă poate fi pacea
Chişinăul de suprafaţă
sau Chişinăul underground, cu lumini,
sau pur şi simplu străzile Chişinăului de mai
unde femeile participă la un festival de modă local.
Locul în care să te îndrăgosteşti şi să le urăşti
când te părăsesc pentru altul mai cool,
loc în care să minţi şi să spui adevărul
să vomiţi în chiuvetă după beţii iresponsabile.
Acolo unde ţigările sunt de 4 ori mai ieftine decât la Iaşi
barurile ademenitoare prostituţia în floare iar poliţia
nu cunoaşte fenomenul. Acolo unde taică-meu a dat un examen de admitere
în '74 şi pe urmă n-a mai făcut nimic notabil cu viaţa lui,
unde soră-mea îşi duce propria
supravieţuire.
Locul unde ruşii se pretind moldoveni
moldovenii habar n-au
iar românii pe cale de dispariţie.
Chişinăul care îşi revine
Chişinăul căruia nu-i pasă e Chişinăul care atrage
din provincie oameni în căutarea realizării
şi din care se pleacă hemoragic pretutindeni
în căutarea aceleiaşi realizări.
Dacă spui Chişinău, spui toate speranţele au murit
dar oamenii se încăpăţânează să continue
spui se.... se naşte şi se abandonează mult
spui cineva vinde tablouri
cineva iluzii ieftine pe net
spui cocioabe care jenează vile rezidenţiale
spui mâhnirea.
Chişinău sau cum să iubeşti cu dovada în faţă
că cea mai de jos treaptă a degradării
poate fi dusă oricând
şi mai jos.

poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este o carte nescrisă

Iubirea este o carte nescrisă pe care poţi s-o pui la piept sau în locul inimii; o scrii cu ceea ce îţi lipseşte cu ceea ce ai sperat, cu ceea ce te-a rănit, dar care se vindecă tot prin iubire. Nu trebuie să iubeşti numai pentru simplu fapt că şi celălalt te iubeşte, iubeşti pentru a exista Şi mâine e o zi în care răsăritul este parte a florilor: Dumnezeu a coborât până acolo, să-ţi arate că neputinţa ta e doar o rană pricinuită de un vânt trecător.

poezie de Camelia Opriţa din Jurnal, Cum pot sădi urmele tale în drumul vieţii mele? (25 decembrie 2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii acolo

Să fii acolo unde,
cerul sărută pământul,
acolo unde
poţi rosti cuvântul.
Să fii acolo unde,
seninul îmbrăţişează iarba,
acolo unde
departe de tine-i graba.
Să fii acolo unde,
miraculoase sunt faptele,
acolo unde
nu te ating păcatele.
Să fii acolo unde,
poţi să admiri imensitatea,
acolo unde
poţi învinge moartea.
Doar acolo
poţi îmbina
viaţa spirituală
cu cea materială.
Doar acolo poţi primi
lumina credinţei
sevă a fiinţei.
Doar acolo poţi avea
împliniri spectaculoase
şi schimbări miraculoase.
SĂ FII ACOLO!

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna iubirea

Mereu laşi lucrurile să se scuture,
pui în ele porţile deschise ale înţelegerii
şi drumurile trec odată cu veşnicia
sub lumina ca o săgeată în tolba săracului
ce aşteaptă vindecarea de inimă
când inima îşi cere dreptul puterii.

Întotdeauna iubirea mai înaltă decât noi
este şi în străinătatea cu unghiuri ascuţite
de unde îşi culege sănătatea mierii
şi intră în memorie pe liniile curbe,
să deschidă acel tărâm minunat
unde se nasc trăitorii în cuvântul sfânt.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai să mă poţi ierta, că te iubesc până la sfârşitul acestei nopţi

şi mai departe,
prin timp,
până când lumina ţi se va aşeza pe mâini?

Ai să mă ierţi,

că locuiesc în partea cea mai întunecată a fiinţei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toţi demonii îşi leagă umbrele?

Ai să mă ierţi,

că n-am să deschid fereastra,
şi n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?

Ai să mă ierţi?
Ai să mă ierţi,

că nu vreau să te las, în mijlocul acestei vieţi, fără să guşti adevărul până la ultima firimitură
şi lumina să îţi adoarmă pe piept?

Ai să mă ierţi,

că nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?

Oare, ai să mă ierţi?

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti...?

sunt aici...
unde privirea ta îmi urmăreşte gestul
unde respiraţia ta îmi simte pulsul
unde umbra ta îmi urmăreşte paşii
şi acolo.....
acolo unde gândul tău îmi este umbră...
unde sufletul tău îmi este aer...
unde iubirea ta îmi este viaţă...
unde eşti tu iubita mea...

pretutindeni....

poezie de Silviu Petrache (6 februarie 2013)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este o carte nescrisă pe care poţi s-o pui la piept sau în locul inimii; o scrii cu ceea ce îţi lipseşte cu ceea ce ai sperat, cu ceea ce te-a rănit, dar care se vindecă tot prin iubire.

Nu trebuie să iubeşti numai pentru simplu fapt că şi celălalt te iubeşte, iubeşti pentru a exista Şi mâine e o zi în care răsăritul este parte a florilor: Dumnezeu a coborât până acolo, să-ţi arate că neputinţa ta e doar o rană pricinuită de un vânt trecător.

Camelia Opriţa în Cum pot sădi urmele tale în drumul vieţii mele?
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină, sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată făptura omenească
Sau ca văzduhul suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată să-mi răsfăţ inima,
Ca noaptea instelată
În viaţa mea sau peste iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar unde-i lumina divină?
La câţi ani lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Că încă mai există şi are vise.

Şi, ce sunt lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor
În lume şi în toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este a ta şi ale tale sunt în viaţă atât timp cât tu ştii cum să administrezi viaţa ta şi altora...

citat din Ilie Răpcianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!