* * *

o planetă mai cu chic
unde nu facem nimic,
stăm acasă fiecare
şi ne facem de mâncare,
ca să nu ne plictisim
pe platforme noi vorbim
de provizii şi pisici
cu ai noştri buni amici,
mai schimbăm si o reţetă,
mai spălăm vreo şosetă,
o rochiţă,-un hanorac
sau ne coacem un colac,
vine anul nou persan
cu zambile şi şofran,
anul asta fesenjan
vom găti doar cu curcan,
zii adio, baclavale,
afară plouă-n rafale,
nicio rodie n-am in casă,
dar am carne, vin la masă,
nuci, stafide şi fistic,
jur pe-oceanul Pacific,
dacă şi din asta scap,
zău că-mi iau lumea in cap,
şi imi iau o trotinetă,
o pisică şi-o tabletă
şi salut din mers amicii,
fug în ţara unde micii
se dau gratis pe cartelă,
vinul se dă la gamelă
şi te plimbă cu maşina,
cum e gratis şi benzina,
acadele ne mai dau
iar pe cei din neamul miau,
îi tratează cu sardine,
ton şi brânză de ovine.
Vom primi micii cu drona,
asta sa nu luăm Corona
dar cine mănâncă-un mic
nu se teme de nimic.
Şi-om trăi din ajutoare,
fără griji alimentare,
comandăm pe app de toate,
ne-or aduce ce se poate
dar şi-un dram de sănătate,
vă urez acum de-aici,
din ferestra cu pisici.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

molima dacă mă sare,
îmi pun coada pe spinare
şi mă duc în lumea mare,
unde oi vedea cu ochii,
îmi cumpăr vreo şapte rochii,
o perucă mai roşcată,
chiar dacă e demodată,
ojă verde cu sclipici,
mintea cu ai ei pitici,
toate bune şi frumoase,
dar şi opt pisici pufoase,
să m-ajute să rezist
în evul capitalist
unde bursele se-ntrec
şi mai vine şi Opec,
ce imi pare evident
să cadă concomitent
şi-om dormi sub luna plină
criza dacă o să vină
şi ne-om duce binişor,
călărind un norişor
şi-uite-aşa-n satul global
virusul cel infernal,
îi ia, frate, pe bunici
şi le iartă pe pisici,
care sunt mai norocoase
şi deştepte şi frumoase
şi-or împărăţi pământul
ţineţi-mi minte cuvântul.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lemuel Idzik: Nu îţi dai seama? Tot ce facem noi, planurile pe care ni le facem, speranţele pe care le nutrim, toate sunt inutile. Să fii bun într-o meserie, pe asta am făcut-o, să construieşti o casă, şi pe asta am făcut-o, să întemeiezi o familie... aveam o familie... nimic din toate astea nu valorează nimic, pentru că oricât de tare am încerca, oricât de mult ne-am chinui şi am lupta, ajungem în acelaşi punct mort. Viaţa e o pierdere de vreme. De asta contez pe tine să mă ucizi. O vei face, nu?

replică din filmul serial Oz – Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tăcerea lumii

liniştea se ascundea într-un gând nespus
rătăcită în marasmul cotidian
avea multe faţete
mă retrăgeam în mine
să nu aud urletul hienelor în noapte
zac, uneori privesc vremea ce trece
ce vine
dacă mai vine
vorbesc dar nu aud
sunt atât de obosit
stau în aşteptarea ţipătului
geme pământul în răsuflări oprite
sub frunze moarte de vreme, prea devreme
mă zbat fără grabă în tăcerea crudă a lumii
azi nu mai pot
sau nu mai vreau
să cer, să iau
gunoaie de pe drum
un drum croit
din oase frânte şi mult fum
aş vrea să zbor, un zbor etern
la cer
spre norii albi, pufoşi şi puri
să mângâi sufletul unui pescăruş în zbor
dar nu ştiu cum
doar stau şi plâng
la margine de mare
ce să mai cer
ce să mai sper
e prea târziu acum
ne facem că facem, fără să facem
ne facem că vorbim
dar vorbim în tăceri studiate
nu ştim nimic, dar totul ştim
lucrăm, nu muncim
plecăm dar nu plecăm
şi stăm, ce bine stăm...
nu ştiu de dorm
de când, de ce şi până când
o clipă sau o veşnicie
privind in jur
privind la voi
târziu am inţeles
că lumea asta nu-i de mine
văzând că nu sunt de folos
mă întorc incet şi plec pe jos

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluguşor Fb

Aho, aho, amicii mei
Tineri şi mai "tinerei"!
Vin la voi cu un colind
(Vesel, de-obicei, fiind)
Să vă fac o bucurie
(Sper să nu spun vreo prostie!)
Şi să vă urez aşa:
La mulţi ani! (cât veţi putea),
Bani s- aveţi (ce-aş vrea şi eu!),
Şi noroc (d-ăsta mereu)
Sănătate, veselie,
(Asta îmi doresc şi mie),
Parte de iubire mare!
(Asta-mi place mie, tare)
Toate,-n anul care vine
(Sau de azi, ce, n-ar fi bine?),
Şi mai am, şi v-aş ura,
Fiecăruia,.. ce vrea,
Dar nu vreau să plictisesc
Oamenii ce îi iubesc.,
Şi închei, cu zurgălăi:
Daţi cu share la alţii, măi!!!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet la ofertă...

Am strâns grămezi de suflet
Apoi le-am pus pe masă...
Şi le-am spus tuturor:
Luaţi... e gratis.

Şi au venit străinii,
Dar nu m- au inteles.
Cum să luăm pe gratis?
Fără nimic la schimb?
Deci, nu e marfă bună...

Şi mi-am chemat prieteni,
De aici şi pretutindeni
Şi s-au uitat miraţi!!!...

Şi mi-au venit copiii,
Mereu preocupati,
De şcoală de petreceri,
De fel de fel de lucruri...
Şi nici n-au observat....
Grămezile de suflet.
Li s-a părut normal...
Să fie la ofertă...
C-aşa s-au invăţat.

În lumea asta mare
Nu totu-i de vânzare
Deci haideţi toţi,
Străini, copii, prietenii..
De suflet la ofertă,
Acum... vă bucuraţi...

poezie de Angelina Nădejde (15 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Anul Nou

Să aveţi noroc în toate,
Viaţă lungă, sănătate,
Iar în anul care vine,
Să vă meargă numai bine!
Cu un vin de Drăgăşani,
Vă urez azi "La Mulţi Ani!"

poezie de George Budoi din Urări (1 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Rank: Nimic nu e pe gratis în lumea asta.

replică din O casă de păpuşi, scenariu de Henrik Ibsen (1879)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirabila pisică

pisicile de pe facebook
te bagă cert în balamuc
cu ochii lor seducători,
ce-adună mii de iubitori
şi inimile praf le fac
când tolănite ele zac
cât ziulica e de mare
cu coada-n semn de întrebare,
tu mă iubeşti sau doar te faci,
vreau inimioara de mă placi
şi tot aşa în filmuleţe
le admirăm cum nătăfleţe
ajung să intre în bucluc
cu mii de martori de facebook,
toţi înrăiţi la nostimade,
unii chiar oameni cumsecade,
ce-n loc să doarmă-n miezul nopţii
pândesc pisici, mai rău ca hoţii
şi fură poze în neştire
cu ochi albaştri de safire
şi blană albă şi pufoasă
de pisicuţă drăgăstoasă,
cu zgaibaracele în sus,
dormind din zori pân' la apus
şi populând pereţii toţi,
că altceva nici nu mai poţi
să vezi la bunii tăi amici,
e plin facebookul de pisici,
roşcate, albe sau cu dungi
la ştire până să ajungi
dai de vreo şapte opt feline
în pijamale cu buline
sau altele cu priviri hoaţe
şi părul negru pus pe moaţe,
că uiţi de masă, soţ, copii
direct la ele zilnic vii
şi te încarci de energie
văzând un mâţ cu pălărie
sau în spilhozen înflorat,
cu telefonul stai în pat
când ochii-n gură ţi-au căzut,
dar nu vrei să te dai bătut
şi-n grupuri de pisici de casă,
admiri o poză mai haioasă
cu doi pisoi îmbrăţişaţi
şi-n păturici înfăşuraţi,
dormind în patul de păpuşi,
iar când de somn cădem răpuşi,
în vis apare o pisică,
iar tu eşti parcă o furnică
pe care laba ei în joacă
este chiar acul de cojoacă
şi o priveşti hipnotizat
fără să ştii te laşi păpat
şi când deşteptătorul zbiară
şi păsări cântă pe afară,
te scoli din pat înmărmurit
că pân' la urmă n-ai murit,
a fost un vis, nimic mai mult
şi te comporţi ca un adult,
care se-ntoarce-n iar şi iar
privind ca mâţa-n calendar
la pozele libidinoase
ale pisicilor pufoase.

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

Când avem timp, ne mai facem amândoi mici,
luăm cărţile cu Povestiri Istorice
din copilăria comună
şi ne explicăm cu cine am ţinut fiecare la Cruciade.

Dacă ţi-e frig,
imi povesteşti despre un tărâm fermecat-
La-noi,
şi mă tachinezi întrebându-mă când vine vara;
marea mea are gust mai sărat, îţi răspund trufaş,
de mare adevărată, are plaje cu scoici
şi miroase seara.

Ne îndârjim amândoi să ne aşezăm în centrul lumii
şi trasăm conturul lui acasă (ne)învăţat la şcoală-
Ţara,
teritoriul unde locuiesc anotimpul preferat
şi singura limbă în care credem că putem fi înţeleşi,
limba în care ne înţelege mama.

Iar limita aceasta care ne înfaşă
şi desparte între ai noştri şi altceva,
graniţa asta mi se pare că trece
printre ceaşca mea de cafea şi a ta.

poezie de Ioana Pascaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe fără bătrâneţe

Ce simplu-i să nu-mbătrânim;
Doar timpul trebuie oprit
Să vindem ce-am agonisit...
Săraci să fim, ad interim.

Să nu mai ştim nimic din şcoli,
Să reînvăţăm limbaj din cărţi,
Să reînviem părinţi ce-s morţi...
Să ignorăm, metehne, boli.

Să ne jucăm precum copii
De-a mama, tata-ntr-un fânar;
Să nici nu ştim de calendar,
Să discutăm vagi inepţii.

Să zburdăm iar pe câmp, pe deal,
Să nu mai ştim d-ora de masă...
Fără de griji, de bani, de casă,
Să schimbăm viaţa-n ireal.

Timizi, s-avem câte-un sărut
Pe-o bancă-n parc, pe după casă,
Să umblăm tunşi, cu pilea rasă...
Să nu dăm la vecini, salut.

Putem să fim iresponsabili;
Să facem case din nisip,
Să umplem străzile în slip...
Să fim oricum, imperturbabili.

Să ne jucăm cu-ai noştrii fii
Râzând de glume infantile;
Dormind pe stratul de zambile
Cu frunze... plătind datorii.

Să ne lungim pe iarba verii
Cu ochii duşi pe bolta nopţii;
Să credem meteorii sorţii,
Să n-avem grija reînvierii.

Suflet s-avem, din nou, de îngeri,
Să ne luăm timp de cărăbuşi.
Regine, regi s-avem intruşi
În vis, real... fără constrângeri.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Anul Nou

La răspântie de ani
eu vă urez, LA MULŢI ANI!
În viaţă multă sănătate,
fericire cât se poate.
Să aveţi belşug în casă,
viaţa vă fie frumoasă.
Între voi multă iubire,
dragoste şi preţuire.
În tot Anul Nou ce vine
să aveţi zile senine.
Ce doriţi să se-împlinească,
Dumnezeu să vă iubească.
La mulţi ani, prieteni!

poezie de Dumitru Delcă (31 decembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul mâţelor ce torc

Azi nu mai vezi pisici pe stradă,
Pe garduri sau pe-acoperiş,
N-auzi nici noaptea vreo şaradă,
Motani ieşind din ascunziş,

Un miorlăit ca o baladă,
Cotoi privindu-se pieziş,
Azi nu mai vezi pisici pe stradă,
Pe garduri sau pe-acoperiş.

Torc mâţele şi dau din coadă
Şi unele ţin chiar morţiş,
Să trag-o doză de haşiş,
Stând tolănite pe broboadă.

Azi nu mai vezi pisici pe stradă.

rondel de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi ne dorim să înfiinţăm la Măgurele un centru pentru conservarea patrimoniilor culturale şi vrem să atragem la institut toate muzeele. Pe noi nu ne costă nimic să conservăm bunurile de interes public, dar niciunul din muzeele noastre nu ştia acest lucru. Noi facem aceste lucruri gratis. Dacă cineva de la un muzeu din ţară are de conservat o statuie sau o carte veche, operarea acceleratoarelor este gratis, trebuie plătit doar transportul operelor până la institut.

Nicolae Victor Zamfir în ziarul Bursa (februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Tufănele

Când deschizi o carte,
ai să vezi departe
flori de turtă dulce
în vechea cetate...

Moş-Pitic se află-n treabă
când fetiţa îl întreabă
cum să-şi facă papuci moi
din trifoi cu patru foi.

- Ia perechea de sandale
cu felii subţiri de soare!
Apoi urcă-te în vise
unde sunt grădini deschise:
flori în stânga, flori în dreapta,
portocale cât găleata,
biscuiţii cât lopata
traşi în cremă de fistic
de un cofetar-pisic.
Floarea umblă printre flori
şi le scutură de nori.

Floarea este mama.
A venit şi tata
cu trei biscuiţi
şi gogoşi fierbinţi.

Mai intrară-n casă
trei pisici sub masă.
Le-am dat biscuiţi, eu băui doar ceai.
- Măi, copilă dragă, mare suflet ai.
Mama ce să zică –
dă-i şi la pisică.

Dădui biscuiţii, i-am dat pe ascunse,
însă fiind prea mici chiar nu le-ajunse.
Întrebai deodată: ce e de mâncare?
- Mai sunt la bucătărie trei felii de soare.

- Mamă!... Phiii, ce chest'e!
Asta e poveste!
Luna unde este?

- E plecată la oraş
cu trei stele-n guleraş.
Au căzut La Tufănele
patru stele prichindele.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Planeta poveştilor, Antologie de literatură pentru copii
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu absolut deloc pentru ce trebuie să facem ceva în lumea aceasta, pentru ce trebuie să avem prieteni şi aspiraţii, speranţe şi visuri. N-ar fi de o mie de ori mai preferabilă o retragere într-un colţ îndepărtat de lume, unde nimic din ceea ce alcătuieşte zgomotul şi complicaţiile acestei lumi să nu mai aibă nici un ecou? Am renunţa atunci la cultură şi la ambiţii, am pierde totul şi n-am câştiga nimic. Dar ce să câştigi în lumea asta?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Stingaciu Ciprian
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Tufănele

Când deschizi o carte,
ai să vezi departe
flori de turtă dulce
în vechea cetate...

Moş-Pitic se află-n treabă
când fetiţa îl întreabă
cum să-şi facă papuci moi
din trifoi cu patru foi.

- Ia perechea de sandale
cu felii subţiri de soare!
Apoi urcă-te în vise
unde sunt grădini deschise:
flori în stânga, flori în dreapta,
portocale cât găleata,
biscuiţii cât lopata
traşi în cremă de fistic
de un cofetar pisic.
Floarea umblă printre flori
şi le scutură de nori.

Floarea este mama.
A venit şi tata
cu trei biscuiţi
şi gogoşi fierbinţi.

Mai intrară-n casă
trei pisici sub masă.
Le-am dat biscuiţi, eu băui doar ceai.
- Măi, copilă dragă, mare suflet ai.
Mama ce să zică –
dă-i şi la pisică.

Dădui biscuiţii, i-am dat pe ascunse,
însă fiind prea mici chiar nu le-ajunse.
Întrebai deodată: ce e de mâncare?
- Mai sunt la bucătărie trei felii de soare.

- Mamă!... Phiii, ce chest'e!
Asta e poveste!
Luna unde este?

- E plecată la oraş
cu trei stele-n guleraş.
Au căzut La Tufănele
patru stele prichindele.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Planeta poveştilor, Ed. Universitară, Bucureşti - 2021, Antologie de literatură pentru copii (31 martie 2020)
Adăugat de Camelia Sava - Mărgean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de "Anul Nou"

"Anul nou" cu bucurie
Pace-n suflete să fie,
Fie pace şi în casă,
Doar belşug pe-a voastră masă,
"La mulţi ani cu sănătate"
Bucurii nenumărate!

madrigal de Mircea Micle
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Luci, ce-a fost asta? Cum poţi să te comporţi astfel, să te faci de râs, tocmai tu? Zău aşa...
Lucian: Poftim?! Cine şi cum se face de râs?
Maria: Tu, te-ai făcut deja; de fapt, nu doar pe tine, ci şi pe mine, că eram împreună cu tine la acea masă... M-ai făcut serios de râs acum!
Lucian: Eu?! Nu înţeleg absolut nimic din ce-mi spui, Maria...
Maria: Ah, Luci... Ştii foarte bine că nu trebuie să facem zgomote aici, pe Proxima.
Lucian: Off... La naiba! Cui îi mai pasă? Ce contează? Chiar e lipsit de orice importanţă! N-are sens; nimic...
Maria: Te rog, nu vorbi astfel.
Lucian: Dar... L-a sărutat! Nu-mi vine să cred! Chiar l-a sărutat!
Maria: Ştiu, Luci. Am văzut şi te înţeleg. Eu, da, însă nu şi localnicii. Trebuie să te controlezi, nu să reacţionezi astfel.
Lucian: Poate că ai dreptate. Însă, în acel moment, cine s-ar mai fi putut controla?! Eu nu, eram mult prea furios!
Maria: Luci, te înţeleg foarte bine! Ştiu că ţi-a fost greu să-i vezi astfel, însă asta nu explică modul în care ai reacţionat. Indiferent de situaţie, nu trebuie să uităm unde ne aflăm şi care e regula de bază aici: Liniştea! Pentru localnici, liniştea e sfântă. Şi noi trebuie să o respectăm.
Lucian: Păi, ştiu foarte bine asta, dar... La naiba! L-a sărutat! Chiar l-a sărutat! Pe Sid! De ce tocmai pe el? Ea pe el, nu invers. Adică... Măcar dacă o săruta Sid pe ea, nu mă deranja atât de mult. Înţelegeam. Dar aşa... Nu înţeleg, nu mai înţeleg nimic! Nu pot... Ce-nseamnă asta?! E-o nebunie!
Maria: Off, Luci... Ce complicat!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-am făcut?

Am intrat şi noi în UE,
Este lucru cunoscut,
Dar mai bine astăzi nu e,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au luat străinii totul
Bani, resurse - ce-am avut
Pe labe ne-au pus cu botul,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au trimis numai deşeuri,
Ne-au minţit cât au putut,
Mâncăm fel de fel de E-uri,
Şi cu asta ce-am făcut?

Nu mai stăm să facem glume,
N-avem vreme de pierdut,
Umblăm peste tot prin lume,
Şi cu asta ce-am făcut?

Unde sunt seninătatea
Şi mândria ce-am avut?
Azi domneşte laşitatea,
Şi cu asta ce-am făcut?

Şi-uite aşa, zic într-o doară,
Sper că nu am decăzut
Să rămânem fără ţară,
Căci cu asta ce-am făcut?

poezie de Octavian Cocoş (1 septembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până în măduva oaselor

stăm pe o terasă şi ne vorbim
amândoi într-un colţ
de parcă ar fi doar al nostru
ne ascundem de soare şi cum el nu se dă la o parte
încercăm să facem ceva
îţi mângâi pe sub masă genunchii
şi atunci se întâmplă să mă priveşti într-un anume fel
şi parcă vrei altceva
tot mai mult

şi
cât de greu îţi vine să spui
şi câte scoici ai strânge într-un pumn
dar câtă căldură umană
ai putea să-mi oferi

numai eu

dar vine unul şi spune
şi tu îl crezi
şi crezi că e bine

e vară mulţi merg la mare şi se coc pe nisip
mai ceva decât mititeii
puşi pe grătar
te doare sufletul
îţi arde inima
dar nu din cauza asta

e şi ăsta un punct de vedere
numai că vederea îţi poate juca uneori feste
dar să nu mai vorbim despre asta
mai bine să vorbim despre pietre
sau mai degrabă despre delfini
ei sunt cu mult mai deştepţi decât noi, ei
ştiu într-adevăr să iubească
pe când noi

şi o insectă ar şti ce să facă
dacă ar încerca cineva să o rănească
ar riposta
dar eu nu
căci nu-i aşa
după furtună doar pietrele mai rămân
şi sunt atât de tăcute

poezie de Anghel Geicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!