Metamorfoza

M-am transformat
În pasare
Sunt un cuc
Mic
Fără aripi,
În casă...
Şi-mi urlă
Urechile
Şi-mi strigă
Ochii
A singurătate
Şi tu...
Mierla mea...
Ce mă dori,
Ce mă mori...

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre prietenie

Celui ce mi-a fost
Şi-mi va mai fi
Prieten aproape
Am sa-i sădesc în
gandul său ascuns
O floare
Cu miresme
de visări înduioşate
Învăluite
În baldachin de şoapte

O veşnicie va dura
Rostul acesta!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întristare

Ne mor părinţii, Doamne,

Ne mor taţi, ne mor mame,

Pierdem rădăcinile,

Bunii şi bunicile,

Şi-acei la care ne-ascundeam spre casă,

Într-o fugă vijelioasă,

Ca să nu ne muşte câinii...

Ne mor, Doamne, vecinii...

poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentimentelor/De ziua dorului şi alte zile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duet 🌸

Un oftat
şi două gene,
ce se împletesc
alene...
Bat ades, la poarta casei,
şi-mi strigă cu glasul
gol:

"- Să nu treci prin viaţă
ca un fir de iarbă-n ceaţă!
-Nu călca prin spini
cu foc, prin vale,
pentru banale victorii triumfale...."

Şi-mi mai spun:
Să nu trăiesc
fără grame de lumină;
şi
S-admir în scurta viaţă
şi spini,
dar şi flori de gheaţă.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gărgăriţa

Gărgăriţă, mărgăriţă,
Zbori mereu prin poeniţă,
Cu aripi ca de granate
Şi buline desenate,

Prin grădini înmiresmate,
Peste case si palate,
Prin livezi si văi şi lunci,
Norocul sa mi-l aduci!

poezie pentru copii de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sămânţa focului iubirii

(epopee)

Am pus cenuşă peste
focul veşnicei iubiri,
Ce arde, tainic,
Adânc înlăuntrul meu,
Jăratecul sfărâmat rânjeşte
la mine ascuns,
Ca să-mi facă în ciudă.
Şi-mi spune,
printre dinţii sălbatici:
Ce ai făcut suflet nefericit,
Ai stins
sămânţa focului iubirii?
Cum vor mai ştii
de acum oamenii
de această sămânţă,
Dacă tu ai stins-o cu nesăbuinţă?
Bateţi vânturi şi spulberaţi cenuşa,
Suflaţi tare, salvaţi sămânţa,
Sămânţa focului iubirii!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei şti!

O altă dimensiune,
Au căpătat sentimentele mele,
Una, nelumească,
Atemporală, astrală,
Aproape ubicuitară.
Şi într-o zi, vei ştii,
Când le vei vedea, sclipind,
Mai întâi,
În ţărâna pe care o calci,
În pietre,
Pe urmă în izvoare,
Ale căror ape, vor curge,
Mereu în aceeaşi direcţie,
Apoi, în frunzele copacilor,
Verzi, îngălbenite,
Ruginite,
Pe cer, pe aripi,
În ochii păsărilor,
Lucind stelele,
În aştri,
În Calea Lactee,
Coborâtă acum,
În Cireşele de Mai pământene!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte rupte din tăcere

Ce frumos e locul copilăriei tale!
Tu eşti trist, la fel ca toamna
Care tocmai a început să ne intre în suflet
Şi nu înţeleg de ce.
Mă uit la mine din direcţia ta,
Ca şi cum m-aş privi cu ochii tăi,
Eu cea rămasă în urmă
Plângând visul tău.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin îndepărtat

Te port mereu
în gândul meu tăcut
destin îndepărtat
ce-mi baţi neîncetat
în piept.
Te duc cu mine
peste tot
şi-mi cânţi, şi-mi râzi,
şi-mi plângi,
te zbaţi zadarnic
înainte să adorm
în valuri de suspine..
Te simt,
tresar şi mai aştept
o mângâiere
pe-obrazul drept
iar pentr-o clipă rătăcită
m-am ascuns
la al tău piept.
Cu ochii - nchişi
visez în gând
sărutul frunţii sfânt
purtat pe aripi
de iubire-n cânt,
înghesuiţi, acum
avem acelaşi drum
până ce zorii
s-or ivi
şi-un alt destin
ne va pândi.

poezie de Mihaela Huţanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alter ego

Se făcea că...,
Te-am visat.
Mă făceai să râd,
Din călcâie
Îmi pornea râsul,
Cădea în cascadă,
Şi, mă zguduia toată.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regăsire

M-am întors din întuneric,
Sau de unde am fost rătăcind.
Încerc să-mi amintesc că trăiesc
Şi că pot să-mi doresc,
Să-mi îndeplinesc visuri.
Las fricile şi teama de necunoscut,
Mă regăsesc în sine.
Şi chem fericirea să mă inunde!

Dumnezeu este cu mine!
Viitorul, nu-i trecut.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte naufragiate

"Să nu uiţi!'
Aşa mi-ai spus,
Să nu uiţi că te iubesc întreit!

Şi am crezut
Că asta-i fericirea
În grad absolut
Căuşul palmei Domnului
Că e am crezut,
În care ne vom cuibări
Până ce barba iţi va albi.

Mai ştii
Cand ţi- am spus că la tine
În genunchi
Voi veni
Iar tu mi-ai spus
Că preş te vei face
Să nu mi-i rănesc?
Eu am venit iubite
Dar tu leagăn te-ai facut
Pentru trupul alteia
Şi mi-ai rănit inima
Sufletul gol
"Un câine şchiop ce vine pe şosea
Prin vifor către tine",
Genunchii mei
Fără rost au rămas.

Şi-mi vine în minte întrebarea:
"Eşti prost când te îndrăgosteşti
sau doar prostii se îndrăgostesc?"

Şi-atunci mă apropii de mine
Şi salvez aceste cuvinte
Ce sunt tot ce mi-a mai rămas...

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars boni et aequi

Suntem fiinţe captive
Parcă din noi, fiecare,
În viaţa altcuiva.
Cerul acesta
Şi liberul arbitru
Şi noi cu noi
Şi noi cu noi înşine,
Când ne vom împăca?

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Axiomă

Atât de mult am stat,
De vorbă cu tine
În gândurile mele,
Încât, în tot acest timp,
Aş fi putut învăţa...
Toate limbile pământului!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Final

Îmi sprijin o tâmplă pe-un vis ce-mi şopteşte
Atâtea şi-atâtea cuvinte prin piept,
Încât mi se pare că-n inimă-mi creşte
Un vers nesfârşit, c-un final ce-l aştept.

Şi-mi sună cuvintele-acelea a clopot,
Şi bat darabanele-n sufletul meu
De parcă mi-e sângele-o mare în clocot
Pe care-s corăbii şi-n ele sunt eu

Legat de catarge cu lanţuri de teamă,
Cu ochii în sarea din creasta de val
Ce vine, şi urlă, şi parcă mă cheamă
Să merg în străfunduri pe-un pat abisal,

Să duc în uitare albastrul de Lună
Şi roşul de ziuă ce naşte-n amurg,
Să-mi fie doar apa dorinţa-mi nebună
Şi setea pe care în mine s-o scurg.

Îmi sună cuvintele-acelea a moarte
Şi-mi cântă a clopot, şi-mi urlă a val
Ce-mi creşte în suflet o ultimă carte,
C-un vers ce mă-ndeamnă să-i caut final.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Sunt prinsă-n chingile iubirii
Şi nu e loc să plec şi nici să vin,
Am să rămân doar pradă amăgirii,
În suflet am să am, numai venin...

Iubirea ta-i otravă dulce,
La sânul meu o port mereu,
N-o pot goni şi n-o pot duce,
Odor sublim şi trist, amorul tău.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată

Odată, ţi-am privit chipul,
Şi ţi-am văzut sufletul
Cu ochiul din inima mea.
De atunci, nu-l mai pot uita,
Chiar de închid ochii,
El a rămas sub pleoapa
Sufletului meu
Şi nu mai pleacă vreodată,
Înadins urcă sau coboară,
Dă năvală în sânge,
Ropotind prin vene,
Sleindu-mă de vlagă,
De viaţă şi de putere...

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi tu

Eu-l meu astral
Eşti tu.
Îmi surâde ideea
De a fi a unui singur bărbat.
Tu, mie aparţii.
Oare pe unde eşti?
Mi-ar plăcea să ştiu
Că dormi şi mă visezi!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contabilitatea sentimentelor

Într-o zi mi-am contabilizat,
Sentimentele.
Am întocmit registrul de casă
şi am găsit acolo un pitic.
Apoi am verificat intrările,
Nimic.
În împrejurimi m-am uitat,
Nimic de intrat,
Doar nişte invidie
de la indivizi, individe
Şi mai multă durere sufletească,
De la cei ce-ar trebui, iubire
să-mi dăruiască.
Au urmat apoi, ieşirile,
La verificat.
La ieşiri, iubire, iubire, iubire,
nemăsurat!
Am întocmit balanţa, am tras linie
şi am adunat,
Şi am constatat,
Ca am de primit!
De la tine Doamne,
Voi primi înmiit,
Iubirea ce n-o primesc,
De la cei ce pretind că o dăruiesc!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec şi ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare şi-mi este descânt.
Îmi este durere şi-mi este furtună.
Îmi este plecare şi-mi este şi vânt…
Şi alb... si nesomn, şi mi-e lună.

Şi mi-este departe de tine şi frig.
Şi mi-e amurg şi pustiu.
Şi mi-e curcubeu şi-mi e să mai ning.
Şi mi-e, unde eşti, să mai ştiu.

Şi sete îmi este şi iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Şi-mi este şi spaimă... şi-mi este şi... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de Lelia Mossora (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inexprimabilă

Îmi dezvelesc sufletul
Şi îngheţ durerea din el,
În aceste cuvinte,
Ce nu mai sunt ale mele,
Ci, ale întregii lumi,
Care nu ştie să îmi spună,
Şi nici eu să întreb,
În deşertăciunea vremii,
Iubirea, cum să-ţi pot arăta.
Ce axiome sau postulate,
Ori emoţii complicate,
Să pot exprima,
Ca tu să-mi înţelegi simţirea?
Intră în pielea mea,
Trieste ce trăieşte sub ea!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!