De iubire

I-am pus iubirii dop la loc,
Ploii, umbrela într-un colţ
Şi norului i-am şters culoarea,
Pădurii i-am sedus rumoarea.

Şi linişte aştept să-mi fie...
Mi-e dor de toate numai mie?
La voi, tot vuiet se aude?
Iubirea are un" se-ascunde?

Din colţ în colţ se-aude-un cântec,
Parcă e clinchet de descântec...
Vibrează primăvara, vine,
Şi-ar înverzi totul în mine!

Doar dragostea păstrează dopul
Să nu se scurgă din nou totul,
Şi timpul să-şi deschidă poarta...
Nu ştim cum ne aşteaptă soarta!

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţ de inimă

Te-am ascuns într-un colţ al inimii,
Să nu te caut prin celelalte
Făpturi din nopţi cu chipul lor senin
Care mi-au stat cândva în braţe.

Doar eu ştiu locul unde te-am ascuns,
În colţul cel pătruns de taină,
Căci tu-mi eşti taina unicului vis
Şi visul nu vrea să îmi doarmă.

Sunt blestemată de cer să te iubesc,
Să poată cerul să-mi vorbească
Şi-mi cheamă umbra Lunii s-o petrec,
Cu raza ei să mă albească.

Te-am ascuns să-mi păzesc amintirea,
Pe care o chem să mă uimeşti,
Reapari şi-mi dăruieşti privirea
Ochilor, cu unduiri cereşti.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divanul Singurăţii (II)

Trupul tău e o vioară
corzii nervilor o-ntind
cânţi şi totul o să doară
de la lucruri pân-la gând

Corzii nervilor se-ntind
soarta iar te-a pus la colţ
alţii au primul cuvânt
tu pe ultimu-l suporţi

Soarta iar te-a pus la colţ
cânţi şi totul o să doară
îţi furi anii ca un hoţ
trupule spartă vioară

Corzii nervilor te-ntind
ai muri dar ieşi din rând

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un colţ al ochiului

Într-un colţ al ochiului
O lacrimă îmi şade,
E şoapta sufletului
Ce-ntr-un oftat îmi cade.

Şi îmi ajunge la picioare,
Se evaporă-n pământ...
- Of, tu dragostea mea mare,
Cel mai de preţ legământ!

S-a încheiat un vechi amor,
S-a mai pierdut înc-o idilă,
De-acum mereu îmi va fi dor
De chipul tău, dulce copilă.

De te-am iubit? - Îţi spun că da,
Şi încă arde-n mine amorul,
Căci viaţa mea a fost a ta,
Eu m-am ales numai cu dorul.

Am trăit şi clipe minunate,
Am fost odată cei mai fericiţi,
Azi cu valul mării înspumate,
Să pierdem totul suntem osândiţi.

poezie de Răzvan Isac (27 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de colţ

Când ai pierdut, aproape totul
s-a căscat o prăpastie uriaşă şi,
brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori.

Urma să descoperi că având viaţă, ai totul...

Ca să trăieşti deplin, ai plătit urcând târâş
pe culmea durerii, unde floarea de colţ te aştepta.
Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bilanţ

Am rugat primavara
să vină în toamna
din suflet
să-mi înflorească ghioceii
speranţei.
I-am cerut pădurii
cu împrumut
parfum de lăcramioare
să-mi împrospătez
seva lacrimilor.
Obrazului
i-am dat canon
să le numere;
cele de bucurie să le adune
de tristeţe să le scadă.
Iar inima
să-mi contabilizeze
suspinele;
din noptile cu dor
şi cele ce dor...
Apoi să fac bilanţul
trăirilor
şi să aştept
un nou anotimp
sau o altă viaţă...

poezie de Angelina Nădejde (5 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţ de stea

De unde ai venit la mine?
Din care colţ ceresc ascuns?
Tu mi-ai adus stele cu tine,
Să-mi strălucească când sunt plâns.

Pe drum cules-ai curcubee,
Ca să le văd eu peste tot,
Să-mi curgă rimă din condeie,
Atunci când nu mai simt că pot.

Din care altă galaxie
Te-ai înălţat ca să îmi zbori?
Să-mi pui în suflet poezie
Şi infinituri de culori?

Doar te privesc şi simt o pace
Din care nu mai vreau să plec,
Acolo dragostea nu-mi tace
Şi-n ea vreau timpul să-mi petrec.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vise scrise

În care colţ din ceruri se-mparte fericirea
Şi drumul pân" acolo cu ce să îl străbat?
Minunea ce-mi apare în minte mi-e menirea
Şi sufletul ce-mi cere să nu te fi schimbat.

Descopăr diferenţa dintr-un moment în altul
Din drumul meu şi-al tău, când eşti un spectator,
Dar şansa fericirii îmi mistuie păcatul
Şi te-aş lăsa în drum, nu vreau doar orator.

Când poarta mi-e deschisă, pluti-voi printre stele,
Chiar singură de plec, destine sunt trasate,
Şi mâini ce se transformă în cercuri de-nviere
În tâmplele fierbinţi cu dorurile toate.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divanul singurătăţii

Trupul meu e o vioară
corzii nervilor se-ntind
scriu şi totul o să doară
de la lucruri pân-la gând

Corzii nervilor se-ntind
soarta iar m-a pus la colţ
alţii au primul cuvânt
eu am primul capu-n bolţi

Soarta iar m-a pus la colţ
scriu şi totul o să doară
îmi fur anii ca un hoţ
trupul meu e o vioară

Corzii nervilor se-ntind
aş muri însă mai cânt

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept...

Te aştept la răscruce de vis
Să salvăm anii căzuţi în abis
Vom escalada muntele din noi
Având iubirea, busolă pentru doi.

Te aştept pe un mal atins de cuvânt
Cu marea voi face un legământ,
Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire
Voi aduna clipele ce par să se deşire.

Te aştept unde îngerii nu au nume
Din ale lor aripi vor curge poeme
Vom inventa sentimente fără vină
În descântec de cer cu lună plină.

Te aştept într-un colţ sfios de gând
Acolo unde visele nu mi le vând.
Îţi voi scrie, străinule, peste veacuri
Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri.

poezie de Lavinia Niculicea (22 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-au marcat numai oamenii lângă care am jucat, ci şi cei pe care i-am privit, i-am admirat şi i-am simţit lângă mine.

citat din Emilia Popescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea ninge

prea ninge
psihiatrul a spus:
dacă vezi insecte sau fulgi sau ciudate
forme geometrice
să
te prezinţi de urgenţă la dez
alcoolizare (?!)
pe
strada văcărescu
colţ
cu colţ alb alb alb
cu colţ gri gri gri
pe
ne
răsuflate
cu
colţ fo
arte ne
gru
gru
gru

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

Aştept mereu şi nu ştiu ce aştept.
Aştept o fată să-mi vie la piept.
Aştept un blestem, ori un cântec aştept,
Şi nu ştiu ce aştept.

Cu ochi aprinşi aştept. Şi tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morţile în mine.
Şi renasc toate vieţile.
Şi tot nu vine.

Aştept, aştept. Şi nu ştiu ce aştept.
Aştept, lumină ori noapte?
Aştept, viaţă ori moarte?
Aştept, aştept. Şi de departe
Mă cheamă ale beznei şoapte...

poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de dorul tău vibrând,
La mine, într-un colţ de gând.
Iubesc! Iubeşti? Să mai rămân,
Închis în trupu-mi prea bătrân?!

catren de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miresme

Aştept să pui miresme în clipa care vine,
Să parfumezi răvasul, pe care mi-l trimiţi
Iertare ta mi-e vină, de toate's vinovată,
Dar într-un colţ de suflet să nu uiţi să mă ei.

Înmugurind speranţe aştept iar primăvara,
Să creasca firul ierbii mai verde decat ieri,
Iar flacăra de viaţă să lumineze calea,
Când o să-nceapă valsul florilor de tei.

Nopţile cernite, vor fi date uitării,
Canon de pocăiţă pe rănd toate primesc
Vor face armistiţiu călcănd stativul vremii,
Căci ramura e verde şi verde-n mine cresc.

Tu prinde-mă de mână şi lasă gura lumii
Şi căinii care latră, cănd caravane trec,
O primavară vine cu alai, ca la o nuntă
Eu tot mai cred în vise şi încă mai visez...

poezie de Camelia Cristea din Ferestre deschise, Editura Singur 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă artistul de operă nu este şi actor, e fals. Aşa devine opera falsă. Publicul n-o gustă, dacă omul vine la rampă numai ca să-şi lanseze vocalizele. Totul trebuie să fie la îndemâna oamenilor. Altfel rămâne undeva într-un colţ, ca o gogoaşă de mătase, din care nu mai iese niciodată rodul.

citat clasic din Stela Popescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste care?...

Peste care zi din viaţă, te-am găsit şi admirat
Pe ce faţă şi prefaţă, cartea, rost şi-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colţ de viaţă, ne-a plăcut şi ne-a durut!

Peste care colţ de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, braţele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?

Peste care amintire, să te-aşez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în şoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viaţă, ai împrăştiat blestem?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

venim fiecare cu câte un zid,
nici măcar nu contează cele patru dimensiuni,
timpul, motivul, adevărul sau spaţiul,
ele se întâlnesc într-un unghi
deschis de grade
ca nişte caiete de libertate
pe care tragem cu degetul roşu
mai întâi linii, apoi cercuri,
ca şi când suntem un cod binar
şi trebuie să umplem
cu trupurile noastre începătoare
acest colţ de cuante.

din oricare noi se aude
"ce s-a întâmplat cu azi?",
ne intersectăm sub-lumile personale
de teamă că ştim.

dar ştim.
orbitor,
suntem anti-divergenţi
în cea mai frumoasă tăcere moleculară
a sărutului.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou

ai fost acolo
a rămas doar un chenar
numai un contur alb
papucii într-un colţ
o eşarfă căzută jos
o ceaşcă cu zaţ de cafea
totul este acoperit de praf

poezie de Viorel Muha (aprilie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Mi-e dor de tine frunză verde
Din primăvara ce s-a dus,
Mi-e dor de tine şi se vede
Că-s ofilită spre apus.

Mi-e dor de tine frunză verde
Şi de mai crede doar puţin,
Ai înverzi în iarna unde
Eu am albit şi-am părul lin!

Te rog, revino frunză verde,
Ajută-mă să fiu copil
Şi te-oi uda cu apă rece
Şi ţi-oi cânta un vesel tril!

E toamna mea în multe ape
Şi-s în noroiul ăstei vieţi,
Te rog, revino frunză verde,
Ridică-mi mările de poţi!

Mi-e dor de tine frunză verde,
De primăvara mea cu flori,
Aş vrea să vii şi nu mă pierde
În tainicele tale zări!

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb...

Mă-ntreabă inima haină,
Cât o mai las mult în amar...
I-am spus că eu nu am vreo vină,
Că n-am destin uşor, stelar.

Mă-ntreabă sufletul ce zace...
Cât îl mai ţin să plângă mut,
I-am spus că eu aş fi vrut pace...
Dar soarta crudă, nu a vrut.

Trăiesc o zi ca pe-o poveste...
Şi plâng tacit, că nu îmi eşti!
Aştept să-mi dai curând o veste,
Să vii şi să mă fericeşti...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!