Lacrimile ţării mele...

Mama voastră de lichele!
Lacrimile ţării mele,
Spală Dunărea, Carpaţii,
Si voi furaţi ca turbatii.

Neajunsul ne usucă,
Bătrânii ne sunt pe ducă,
Şi voi vă plimbaţi burtica,
Prin Maldive, Costa Rica...

Chiar nu vă este ruşine,
Să mâncaţi mâncăruri fine,
Din banii noştri, munciţi?
Mama voastră de pârliţi!

Eu vă-ntreb numai atât:
Oare nu vă stă în gât,
Trufa, caviarul, midia,
Când e foame-n România?

Ştiţi cum este să trăiţi,
Cu cinci lei afurisiţi?
Cu pomeni şi mămăligă
Fiindcă traiul te obligă?

Of, ce întrebare pun!
Evident că nu ştiţi cum,
N-am strânge în zece vieţi
Banii pe care -i aveţi...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când v-aţi născut, mama voastră a avut toată grija ca voi să nu suferiţi. Ea a luat toată durerea asupra ei. A suferit. În acelaşi fel Kundalini este mama voastră, mama voastră individuală. Şi a înregistrat totul despre voi-ca un magnetofon, aţi putea spune. Ea stă încolăcită, ştie totul despre voi şi se înalţă atât de lin şi de delicat.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni buni, încetaţi să vă mai întristaţi. Oare nu ştiţi voi că tristeţea vine din evenimente trecute ce se petrec în mintea voastră exact ca şi când s-ar petrece acum? Oare nu ştiţi că puteţi să vă alegeţi gândurile? Oare nu ştiţi că puterea de a decide ce e bine şi ce e rău stă tot în mâinile voastre? Nu-i vedeţi pe cei mai potrivnici decât voi, cu mai puţine decât voi care zâmbesc şi se bucură de ceea ce au? Nu v-aţi dat seama până acum că ceea ce acumulaţi nu vă face mai fericiţi? N-aţi observat că şi un zâmbet pus pe buzele încrâncenate ale unui om vă face să vă simţiţi mai bine? Chiar trebuie să fiţi egoişti înainte de a oferi? Dacă nu daţi acum din leul vostru 10 bani, când veţi avea 10 milioane, credeţi că veţi oferi unul?! Fiţi recunoscători pentru ceea ce vă oferă viaţa, căci este exact ceea ce aveţi nevoie, chiar dacă nu e întotdeauna ceea ce vreţi!

citat din Valentin Bărbulescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeţi că veţi muri? Da, omul este muritor, eu sunt om: prin urmare... Nu, nu asta vreau să spun. Ştiu că voi ştiţi asta. Eu întreb: aţi crezut vreodată cu adevărat lucrul acesta? aţi crezut nu cu mintea voastră, ci cu trupul? aţi simţit vreodată că într-o bună zi degetele care ţin această pagină vor fi reci ca gheaţa, galbene... Nu, sigur că nu credeţi - şi acesta este motivul pentru care n-aţi sărit de la etajul zece pe pavaj; de aceea încă mai continuaţi să mâncaţi, să daţi pagina, să v bărbieriţi, să zâmbiţi, să scrieţi...

Evgheni Zamiatin în Noi
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi este inima amară

Fie zi, sau fie seară,
Tot la voi îmi şade gândul.
Îmi este inima amară
Că vindeţi casa şi pământul.
Că vindeţi munca mea de-o viaţă.
Nici ce-i al vostru nu păstraţi.
În voi nu am nicio speranţă.
Voi tot ce-aveţi, înstrăinaţi.
Pe voi nu vă doare burta.
Pe câmp voi n-aţi asudat.
Nu ştiţi s-adunaţi cu furca,
Apă la vite n-aţi dat.
În curte, păsări n-aţi crescut.
Mâncaţi doar de cumpărat.
Grija casei n-aţi avut,
De săpat, nu aţi săpat.
Sunteţi copii de bani gata,
Staţi cu tehnica în cap.
Voi luaţi totul de-a gata
La greu, băgaţi capul în sac
Mă întreb şi eu acuma
Ce se va-întâmpla cu voi?
Pe ce ştiţi să puneţi mâna
Dacă vine un război?
Voi nimic nu ştiţi a face.
Vai şi-amar de viaţa voastră!
Fie război fie pace,
Vai de România noastră.!

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ştiţi, cineva stă abia cinci minute aproape de dumneavoastră, apoi vă căutaţi în zadar inspiraţia, bucuria, credinţa în Dumnezeu. Totul a dispărut... Alţii stau cinci minute cu voi şi sunteţi revigoraţi, vechile voastre celule au dispărut şi din nou aveţi credinţă, din nou aveţi elan. Cauza acestor schimbări, trebuie să o ştiţi, este aura lor.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii sunt un lucru ciudat. Dacă nu îi aveţi, lucrurile sunt simple, nu apare nicio problemă. Însă dacă îi aveţi, problemele îşi fac, cu siguranţă, apariţia. Una dintre cele mai mari probleme pe care le creează banii este faptul că nu ştii niciodată dacă tu eşti cel dorit sau ei. Şi acest lucru este atât de dificil de aflat, încât ai prefera să nu îi ai deloc. Atunci, cel puţin, viaţa ar fi simplă. Banii, care ar fi putut reprezenta o mare plăcere, devin însă - în acest caz - o sursă de angoasă. Nu ei sunt însă adevărata sursă, ci propria ta minte. Banii sunt folositori, nu este niciun păcat să îi ai, nu este nevoie să ai un sentiment de culpabilitate.

Osho în Viaţa este aici şi acum
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribegie ,,săracă copilărie"

Şi-au plecat români de-ai noştri
De voie şi de nevoie,
Prin străini în lumea mare,
Pentru un bani, mai de valoare,
Pentru ce-au uitat legiştii.

Zările îndepărtate crunt onoarea le-a lovit,
Căci român eşti doar în ţară,
La străini, slugă vândut.
Plâng copiii, plânge neamul,
Când familii se dezbină,
Dorurile îi sugrumă
Şi în lacrimi le înghit,
Numai banii îi mai alină,
Preţul lor e scump plătit.

Haideţi fraţilor acasă!
Că şi aici este de lucru,
Faţa ţării să înflorim,
Drept că bani sunt mai puţini,
Dar sunteţi lângă copii,
Ocrotiţi de-al vostru spirit
Şi de bunul Dumnezeu.

De puneţi umăr la umăr
Avântul în voi să crească,
Ca şi pâinea cea domnească,
Traiul vostru îşi schimbă faţa,
În familia românească,
Libertatea ei cea sfântă,
Nimeni să n-o umilească!
Greu vin banii, uşor pleacă,
Voi pribegi din poartă în poartă,
Munca greatrupul vă-apleacă,
Iar timpul nimic nu iartă.
Când vă deşteptaţi mai bine,
Aveţi doar pe Dumnezeu
Şi-o fărâmă de lumină
În înţelepciune voastră,
Înţeleasă prea târziu.
Niciunde nu-i ca acasă,
Adunaţi cu toţi la masă.

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre voi ştiţi ce vreţi, dar nu aşteptaţi să-l obţineţi. În mod constant vă compromiteţi nevoile şi valorile, pentru a vă adapta situaţiilor care apar în faţa voastră. Acceptaţi serviciul sau relaţia, nu pentru că acestea vă oferă ceea ce doriţi, ci pentru că vă este teamă că nu va apărea o ofertă mai bună. Vă trăiţi viaţa, fiindu-vă frică de a vă asuma riscuri, deoarece nu vreţi să renunţaţi la siguranţa pe care o aveţi.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cu o generaţie în faţa voastră

Sunt cu o generaţie în faţa voastră,
Ba chiar cu două dacă stau să mă gândesc,
De nesimţirea şi de vorba voastră proastă,
De scârba ce-o aveţi de neamul românesc.

Voi alogeni mârşavi cu genele tarate,
V-au pus stăpânii lumii să vă bateţi joc
Şi traiul ni-l administraţi la jumătate,
Cu ordine de exersat pasul pe loc.

Eu am milenii de cultură pămînteană,
Filozofii în sânge de neam însemnat,
Voi doar nemernicia tipic golănească,
De trădători cu pedigriu şi atestat.

Sunt cu o generaţie în faţa voastră,
Ba chiar cu două dacă stau să mă gândesc,
În pieptul meu respiră pasărea măiastră,
Cu doina din Parâng mă înrudesc.

Al mamei voastre dumnezeu de hahalere,
Voi generaţie de hoţi şi pârnăiaşi,
Prin inimă de câine vă musteşte fiere,
Dintre jigodii sunteţi laşii cei mai laşi!

Sunt cu o generatie in faţa voastră,
În pieptul meu e cuib de pasăre măiastră.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă

Ce frumoasă sunteţi, doamnă,
Chiar şi-aşa, puţin mai tristă
Când păşiţi uşor spre toamnă,
Vara voastră mai există.

Când păşiţi pe drum pierdută
Undeva într-o visare,
Soarele parcă sărută
Umbra voastră pe cărare.

Şi aşa frumos vă şade
Cănd vreţi să puneţi la loc
O şuviţă ce tot cade
Şi alunecă din coc.

Chiar dacă vă enervaţi
Când vă credeţi furioasă
Poate nu ştiţi, dar aflaţi
Doamna mea, sunteţi frumoasă!

Ştiţi voi doamnă ce minune,
Ce miracol v-a-ntrupat
Dar pe drum, câte un june
Vă priveşte încântat.

Fiindcă-n trupul de fecioară
Simt că se adăposteşte
Încă multă primăvară
Care vă întinereşte.

Iar de cumva se întâmpă
Un fir alb să strălucească
Ici şi colo, pe la tâmplă,
Iarna n-o să poposească.

Până fulgii or să cearnă
Fluturi albi într-o ninsoare,
Bucuraţi-vă azi, doamnă
De căldură şi de soare!

E ceva ce mă îndeamnă
Să vă-ntreb ce v-a-ntristat
Iar de nu-mi răspundeţi, doamnă,
Răspund eu: n-a meritat!

Doamna mea fără de nume
Ştiu că nu vă regăsiţi
Căci veniţi din altă lume,
Dar vă rog eu să zâmbiţi!

poezie de Florentina Mitrică (5 mai 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apel (un strigăt, o durere)

Eu, ştiu că sunteţi prea departe
Şi mă gândesc mereu la voi
Obstacolele şi vremurile toate
N-au fost impedimente pentru noi.

Anii petrecuţi împreună
Rămân o mărturie vie
Un vis, o amintire bună
Şi-n inimi numai bucurie.

De la noi, plecat-au oameni şi bunicii
S-a stins şi buna voastră mamă
Mă duc şi eu când rându-mi vine
Dar, asta oare ce înseamnă?

Aici au trăit bunii şi străbunii noştri
În vremuri bune ori supăraţi
De ce acuma voi şi cu copiii voştri
Să fiţi din ţară desrădăcinaţi.

Luaţi bine seama dragi intelectuali
Voi lucrători ori căpşunari
Că viaţa voastră acolo nu-i mai bună
Decât în vatra noastră cea stăbună.

Nu mai gândiţi la sărăcie
Ea va dispare dacă-i hărnicie
Uitaţi cu toţii visele şi filosofia
Veniţi acasă, mama noastră este România!

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înregimentaţi din fragedă pruncie... Cum poate şcoala să fie educaţie, atâta timp cât este pe mâna grupurilor de interese politice? Nu cumva ar trebui să învăţaţi copiii gândirea spontană, liberă şi nu interesele politice de "clasă"? Cum poate un profesor să predea libertatea, dacă el însuşi nu a obţinut-o? Oare nu ar trebui să fie el schimbarea, care speră să o vadă în următoarea generaţie? Dacă vreţi să aveţi copii sănătoşi la minte, de ce nu eliberaţi mai întâi şcoala de dependenţa financiar-politică? Pur şi simplu, mintea vă va pustii pământul, mai ales cu rolul politicianului, pentru că oriunde îşi băgă ea coada, ca prin magie, apare controlul şi implicit sufocarea libertăţii în numele libertăţii. Oare când veţi vedea asta? Pentru că toţi banii acestei lumi la un loc, nu vor opri mintea şi dependenţa voastră de ea şi speranţa ei de a fi mai "bine" prin control. Iar dependenţa voastră de minte şi de închipuita ei "putere", este tocmai molima ce o lăsaţi moştenire educaţională copiilor voştri. Adevărata educaţie începe cu inima, nu cu mintea unui copil, dar voi, prin "educaţia" voastră, aţi dus mintea la extrem, iar inima lor e temătoare şi bolnavă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jean-Luc Picard: Eu sunt Locutus din Borg. Rezistenţa e inutilă. Viaţa voastră aşa cum o ştiţi s-a sfârşit. De acum înainte veţi fi sclavi... sclavii noştri.

replică din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Cerchez Elena-Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi sunt bolnav şi neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existenţei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau boală - fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Şi nici n-am să plec de voie din ea. Ăsta este jocul fundamental al existenţei mele.

citat clasic din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conectaţi-vă mereu la sursa infinită de înţelepciune, care este subconştientul. Aveţi încredere în răspunsurile pe care vi le dă acesta, aşa cum credeţi în mama voastră, care v-a ţinut în braţe.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persoana nu poate realiza că Maharaj împărtăşeşte cu toată dragostea LIBERTATEA ETERNĂ, dar când fie întâmpin rezistenţă sau atotcunoaştere, gen "Şi eu sunt Sinele!" nu îmi lăsaţi altă variantă decât fie să vă şochez, fie să vă las, din păcate nu "în plata Domnului" ci în cea a gândului. Pentru că este sfidător de evident că voi vorbiţi cu mine pentru a vă asculta pe voi şi nu pentru a urna invitaţia mea sinceră la eterna voastră libertate. Unii dintre voi, pentru a nu fi sinceri şi a spune" Nu înţeleg!" preferaţi să mă aprobaţi rătăciţi şi întorcându-vă la mama voastră mintea care vă ţine în sclavie pe mai departe. Ce pierdere dureroasă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai oftaţi [Sigh no more]

Nu mai oftaţi, domniţelor, când doare,
Bărbaţii tot mereu au amăgit;
Cu un picior pe ţărm, cu altu-n mare,
Ei capricioşi au fost necontenit.
Deci nu oftaţi când dorul vă apucă
Lăsaţi-i, e mai bine să se ducă,
Fiţi fericite, cu un chip frumos,
Şi jalea voastră, care vă usucă,
Schimbaţi-o într-un Tra-la-la voios.

Şi muzici triste nu cântaţi niciuna,
Despre necaz şi tot ce-i neplăcut;
Bărbaţii-au înşelat întotdeauna,
Chiar de când prima frunză-a apărut.
Deci nu oftaţi când dorul vă apucă
Lăsaţi-i, e mai bine să se ducă,
Fiţi fericite, cu un chip frumos,
Şi jalea voastră, care vă usucă,
Schimbaţi-o într-un Tra-la-la voios.

cântec, versuri de William Shakespeare din piesa de teatru Mult zgomot pentru nimic, Actul II, Scena 3 (1599), traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara asta nu-i a voastră!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care luptă,
Sătui de burta lor suptă,
De foame, sete şi câte...
Of, destine amărâte!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care n-au,
Şansă la viaţă, şi stau,
Prin spitale, aşteptând,
Moartea, însă până când?

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care pleacă,
Şi haină de rob îmbracă,
Căci aici n-au nici o pâine,
Şi-i acră ziua de mâine.

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a pruncilor ce vin,
În urma noastră, şi ţin,
Mândri, steagul tricolor,
Vor viitor în ţara lor!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă...

E a celor care luptă!
E a celor care n-au!
E a celor care pleacă!
E a pruncilor ce vin!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puişorul moţat

Puii mamii, pui, pui, pui,
Are cloşca şapte pui:
Cinci pestriţi, unul bălţat,
Numai unul e moţat
Şi curat şi încălţat.

- Spune-mi, puiule, şi mie
De ce-ţi face numai ţie
Mama ta, ciorapi şi ghete,
Şi îţi leagă moţ în plete?

Oare frăţiorii tăi
Sunt aşa de proşti şi răi,
Sau că poate mama ta
O fi leneşă, ori rea?

Spune puiul: - Mama mea
Nu-i nici leneşă, nici rea,
Dar e tristă, vai de ea,
Căci îi fac ruşine multă
Fraţii mei şi n-o ascultă,
Că de-i cheamă, fug pe-afară,
Şi de-i prinde, plâng şi zbiară,
Şi de-aceea-s nespălaţi
Şi desculţi şi nemoţaţi.

Dar eu stau cu mama mea
Şi mi-e drag s-ascult de ea;
Şi de-aceea sunt moţat
Că-s cuminte şi curat.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şuteu: Pace şi binecuvântare! Sunt cardinal ortodox şi vreau să fac o mănăstire a neamului în Himalaia. Mi-ar trebui nişte fonduri nerambursabile...
Samson (visător): Cum, sfinţia voastră, noi românii nu avem acolo mănăstire?
Şuteu: Nu, fiule! Avem doar un schit de maici, pe muntele Athos. Toţi ceilalţi şi-au făcut mănăstiri. Arabi, ţigani, turci, moldoveni, evrei! Fire-ar mama lor a dracului! Amin! (Pauză.) Dacă aş avea bani...
Samson: Ah, banii nu sunt o problemă, sfinţia voastră! Confederaţia noastră este branşată direct la magistrala bugetului de stat. (Scoate mai multe teancuri de bani din sertar.) Luaţi, sfinţia voastră! Luaţi!
Şuteu (uimit): Bogdaproste! Taică, să-ţi dea cerul sănătate! Că minte ai, slavă Domnului!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!