Când cânt se schimbă parcă pentru mine dimensiunile vieţii.

citat din Antonella Ruggiero
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, a cânta este în esenţă o formă de rugăciune. Obţin această mare bucurie când cânt - indiferent ce anume cânt şi o pierd când încetez să cânt.

citat din Maureen McGovern
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, să cânt este ca oxigenul. Pentru mine, să cânt este singurul lucru constant din viaţa mea, pentru că merg în tot felul de locuri făcând tot felul de chestii, dar când urc pe scenă, este locul unde ştiu exact ce să fac, pe care îl stăpânesc.

citat din Skye Sweetnam
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi

Vreau să cant, să uit că exişti; să îmi imaginez că eşti un coşmar care mă urmăreşte în vis.
Vreau să cânt, să pleci pentru totdeauna din sufletul pe care tu l-ai distrus.
Vreau să cânt când îmi vine să plâng, să cânt atunci când în mine fluturi sunt, şi să îmi amintesc cat de mult te iubesc sau ce mult te-am iubit.
Vreau să cânt pentru că ştiu că nu te-am pierdut, şi să plâng, că defapt niciodată nu te-am avut!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2015)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânt Isus atâtea lacrimi

Doamne-ţi cânt a Ta privire
Şi umblarea pe pământ
Cânt Isus a Ta iubire
Şi-ţi mai cânt al Tău Cuvânt

Îţi cânt Doamne îndurarea
Mila Ta pentru oricine
O Isus îţi cânt salvarea
Ce-ai adus-o pentru mine

Glasul Tău Isus îl cânt
Paşii care i-ai făcut
Pentru noi Doamne încât
Din nou Isus ne-ai născut

Prin Cuvânt şi prin credinţă
Ne-ai salvat Doamne făptura
Pe palme de biruinţă
Ne-ai dat viaţa şi Scriptura

Umbra Ta Isus o cânt
Ce-a rămas în Nazaret
Şi Doamne al Tău Cuvânt
De Mesia şi Profet

Degetele Tale eu le cânt
Cu care ai vindecat
Pe atâţia pe pământ
Şi salvarea Ta le-ai dat

Îţi cânt Doamne-nvăţătura
Ce ne-ai dat-o scump Isus
Să-ţi dăm viaţa şi făptura
S-ajungem în ceruri sus

Îţi cânt Isus suferinţa
Ce-ai răbdat-o pentru noi
Ca să ne salvezi fiinţa
Să nu fim de Tine goi

Drumul Tău înspre Emaus
Cu ai Tăi ce l-ai făcut
Îl cânt Doamne în repaus
Domn al vieţii nevăzut

Şi mai cânt a Ta iubire
Ochii Tăi aprinşi de foc
Îţi cânt marea mântuire
C-ai murit în al meu loc

Ruga Ta din Ghetsimani
O Isus acum o cânt
Când Doamne atâţi duşmani
Te-au legat pe acest pământ

Cânt Isuse atâtea lacrimi
Pentru noi ce le-ai vărsat
Din mulţimile de patimi
S-avem sufletul curat

Ai Tăi picuri mari de sânge
Pentru noi ce s-au vărsat
Şi Fiinţa-ţi ce se frânge
O Isuse minunat

Eu le cânt şi înţeleg
Scump Isuse suferinţa
Căci sub ele eu alerg
Să-mi măreşti acum credinţa

Ale Tale vorbe eu le cânt
Spuse Doamne sus pe cruce
Chiar şi ultimul cuvânt
Iertare ce ne aduce

Cânt Viaţa Ta întreagă
Ce-ai trăit-o pentru noi
Oamenii să înţeleagă
Că îi vrei de ură goi

Slavă cinste şi onoare
Îţi aduc acum Isus
Pentru marea Ta salvare
Şi viaţa ce-ai adus
27-11-2021 M.

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori cânt numai din gură

Până o să te întâlnesc, lucrurile se schimbă,
se face lumină în ce se aşteaptă lămurit
şi scopul capătă o altă turnură.

În gând am alte semne de interpretat,
caut cuvinte cu sensuri noi de înţeles
cuprinse într-un singur demers.

Nu-mi place să cânt la instrumente
uneori cânt numai din gură,
o fac foarte rar dar melodios
la strune cu lăutarul orb.

Când mă însoţeşti în taverna subterană
eşti aproape de sufletul meu,
odată cu mine cânţi de inimă albastră
până noaptea târziu.
Apoi ne vom iubi ca doi nesuferiţi
într-un vagon tras pe o linie moartă

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cânt

Eu cânt pe-acei ce-n jug şi chin
Pe-a lor spinare ţara ţin,
Cari în robie şi necaz
Voinici, puternici au rămas!

Vânjoşi, înalţi, ca fierul tari,
De soare arşi, bătuţi de vânt,
Brăzdează harnicii plugari
Al ţării lor mănos pământ.

Din plug pe toţi ei îi hrănesc,
Vărsând pâraie de sudori,
Dar tot puterile le cresc;
Pe-aceşti puternici muncitori
Eu cu mândrie-i cânt!...

Eu cânt pe-acei ce pân' acum,
Fără cărare, fără drum,
În noapte rătăciţi au stat,
Nădejdea însă n-au lăsat;

Pe-acei ce tare, neclintiţi,
Oftând amar din când în când,
Întreaga lume-au sprijinit,
În urma plugului mergând;

Cari focul vieţii nu l-au stins
În pieptul lor de fier făcut,
Şi cât de mult n-am plâns,
Tot alte zile-au prevăzut,
Pe-aceştia eu îi cânt!...

Eu cânt, căci văd că ele vin
Acele zile de senin;
Eu cânt, căci văd de-acum că piere
A ţării veşnică durere;

Eu cânt, căci văd necazul frânt,
Ş-aud plugari în zori cântând,
Nu doine de amar, de dor, --
Înviorarea ţării lor...

Şi glasul vieţii ascultând,
Venirea zorilor eu cânt!...

poezie celebră de Alexei Mateevici din Basarabia (1907)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noştri se schimbă şi ea, se schimbă ştiinţele, teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, educaţia noastră se schimbă mereu, profesiile şi locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă mentalităţi, religii şi filosofii, se schimbă mijloacele de transport şi de comunicaţii, se schimbă infrastructura şi natura, se schimbă OMUL. E bine sau e rău?

Marin Vlada în Orizont 2020, o provocare pentru profesorii din întreaga lume (2011)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aduc Isus onoare

mă închin Isuse Ţie
şi te laud şi îţi cânt
fii slăvit în veşnicie
de aici de pe pământ

în lumina Ta Divină
vreau Isuse să mă-nchin
de har cu inima plină
înaintea Ta eu vin

îţi aduc Isus onoare
şi te laud te slăvesc
căci îmi dai a Ta salvare
pentru veci eu te iubesc

o Isuse scump şi drag
îţi cânt azi Numele Tău
şi-ţi dau inima din prag
că-mi eşti Domn şi Dumnezeu

Doamne-ţi cânt a Ta iubire
şi te laud — te slăvesc
că-n a Ta neprihănire
eu şi azi mă adâncesc

vin acum în faţa ta
o Isuse prin credinţă
îţi dau ochii — inima
şi întreaga mea fiinţă

fă-mă Isus cum Tu ştii
viaţa-ntreagă mi o schimbă
ca să-ţi cânt în veşnicii
păcatul — să nu mă frângă

fă-mă Doamne un izvor
de milă şi îndurare
Tu să-mi fii Mângăitor
pentru veci de veci salvare

Ţie Isus mă închin
iată azi din Mănăştur
fă-mă Domne mai deplin
să-mi fie sufletul pur

pune-ţi Doamne Isus mâna
chiar acum pe fruntea mea
ca să-ţi cânt întodeauna
Tu îmi eşti neprihănirea

Tu — al vieţii Sfânt Cuvânt
şi-al vieţii Creator
de iubirea Ta înfrânt
vreau să fiu — în vecii vecilor

eu să cad la umbra Ta
sub privirea Ta Divină
să-ţi dau viaţa —inima
ca s-o umpli de lumină

fii slăvit în veşnicie
o Isuse scump iubit
căci ne dai lumina-ţi vie
doar Isus — ne-ai mântuit

poezie de Ioan Daniel Bălan (7 august 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învierea Domnului este putere cerească în toate dimensiunile sale; vine odată cu materializarea primăverii în fiecare picătură de culoare, în rădăcina luminii terestre şi a poeziei care deschide porţile vieţii pentru a prospera armonios.

aforism de Camelia Opriţa din WordPress,com, Înaripată de speranţă (aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vals în toamna vieţii

Nu-mi frânge visul,
nu ucide clipa!
Vreau să zbor chiar dacă
aripa-mi
sângerează;
să te cânt în vise
şi să te plâng
de bucurie.
Lacrimile mele îţi vor dărui
un curcubeu
de speranţe.
Spune-mi,
că sunt frumoasă,
chiar dacă mi-au apărut
ghiocei la tâmple.
Poţi să şi minţi din dragoste
pentru mine;
eu voi crede
că încă mai sunt.
Voi înflori în toamnă,
precum cireşul
din faţa casei noastre,
primăvara, şi am să fiu,
doar pentru tine,
mireasa de flori
pentru valsul
vieţii în doi.

poezie de Angelina Nădejde
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de paşi

Urme de paşi înşirate-n zăpadă
De parcă nu ştiam cum e albul,
De parcă a fost ultima oară când ninge.

Urme de noi împrăştiate alături
De parcă te-am strâns prima oară
De parcă a fost ultima oară când strâng.

Urme de tine mângâiate pe mine
De parcă nu ştiam cum sunt ochii închişi
De parcă a fost ultima oară când văd.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovăţie fără vină

Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Şi nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Şi-ţi cânt vinovăţia ce n-are nici o vină...

Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu străşnicie în peşteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă - ştiindu-te iubită...

Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râşnit din orz
Şi-a primului lătrat neîmblânzit de câine...

Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Şi pentru modestia de-a-mi naşte numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...

Eu te iubesc, femeie, din veac cu internet
Că ai rămas aceiaşi - epocă glacială
Prin recele tenebrului încerc să depăşesc
Ferbintele iubirii din strofă mea banală...

Şi te urăsc, femeie a veacului Facebook
Ce îmi transformi iubirea în byte-uri virtuale
Şi nu mai pot pe nimeni pe viu să mai seduc
Şi nu te mai pot duce în pături glaciale...

poezie de Iurie Osoianu (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Pentru tine o floare.
Pentru mine pădurea.
Să te-mbeţi cu mireasmă
Când te caut aiurea
Şi să cazi în visare
Cât e ziua de lungă,
Eu să-mi prind ramuri verzi
În clavicula stângă.

Pentru tine un drum.
Pentru mine abisul.
Să-ntâlneşti adevărul
Când cobor Paradisul
Şi să vezi mai atent
Întâmplările vieţii,
Eu sădind perseide
Pe un cer al dreptăţii.

Pentru tine refrenul.
Pentru mine un vers.
Să te-aud fredonând
Într-un alt Univers
Şi să perinzi iubirea
Până spre absolut
Eu, cu flori să te aştept
Chiar aici, pe Pământ.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea Ta o cânt -- Isus

Îţi cânt Doamne o Isus
Şi viaţa şi Fiinţa
Căci lumină ne-ai adus
Chiar din cerul Tău de sus
Să trăim astăzi credinţa

Eu te laud te slăvesc
Şi ţi-aduc Isus onoare
Căci pe Tine te iubesc
Doamne cât o să trăiesc
Şi-o să umblu pe picioare

Şi iubirea Ta o cânt
Slava Ta de Dumnezeu
Paşii Tăi de pe pământ
Pentru veci al Tău Cuvânt
Căci eşti Domn — eu sunt al Tău

Cânt Isus a Ta privire
Ca o flacără de foc
Viaţa de neprihănire
Ce ne-ai dat-o prin iubire
În Tine să-mi aflu loc

Mersul Tău Isus îl cânt
Şi lucrarea Ta Divină
Trecerea pe acest pământ
Căci al Vieţii Sfânt Cuvânt
Ne e soare şi lumină

Îţi cânt Doamne a Ta-ndurare
Şi smerenia ţi-o cânt
Chiar Isus a Ta plimbare
Când ai fost Doamne pe mare
Însă plin de Duhul Sfânt

Şi-ţi mai cânt a Ta lucrare
Ce-ai făcut-o pentru noi
Să ne acoperi cu-ndurare
Noi de azi dar fiecare
Să fim toţi — de lume goi

Azi blândeţea Ta o cânt
Mila Ta de Dumnezeu
Şi al Tău Isus Cuvânt
Nouă dat pe acest pământ
Să-ţi dăm slavă toţi mereu

Îţi cânt Doamne stăruinţa
Cu care Tu ai lucrat
Să ne mântui dar fiinţa
Cei de azi s-avem credinţa
Prin Tine — un duh curat

Vrem Isus a Ta lumină
Mâna Ta de Dumnezeu
Pentru veci ca să ne ţină
Toţi să fim fără de vină
Unde totul — e al Tău

Glorie Isuse Ţie
Vreau de-a pururi să îţi cânt
A Ta slava-ntreagă fie
În imensa veşnicie
Şi în cer şi pe pământ
02-11-2021 m.

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2021)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interesul schimbă sexul

Dacă fete sunt prea multe
Deja s-a format reflexul
Parcă la comenzi oculte
Unele îşi schimbă sexul.

epigramă de Vasile Manole (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când plouă

când plouă
ascult pasărea gri
din pieptul ud răzbat sunete palide
pentru cine cânţi făptură puţină
spune-mi
pentru cine cânţi
pentru bradul falnic care te adăposteşte
pentru picăturile de apă mult prea grăbite
pentru norul care a înghiţit soarele
pentru cine?
cânt pentru o inimă bună
acesta îmi este rostul
cânt pentru inima bună
care mă aude

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada vieţii

Ce vrei de la mine,
om bolând?
Tu care nu ai iubit
nicicând
şi ai adus iadul
pe pământ...
Te întreb: Ce vrei acum,
să-ţi cânt
balada vieţii?
Nu, nicicând!

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghemuit într-un butoi

ghemuit într-un butoi
şi din care-ncet se scurge
taina vieţii demiurge
rătăcită printre noi

fuge somnul de pe gene
lişiţele dorm pe baltă
ghinioanele fac haltă
doar la mine, Diogene!

aş aprinde lumânarea
şi să trec aşa prin vremuri
că tu n-ai de ce să tremuri
dacă mi se schimbă starea

m-am născut şi totuşi parcă
altă naştere mă cheamă
zestrea lumilor - o zeamă
mai subţire ca la zarcă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, când tac şi privesc în gol, indiferent de împrejurare, cînd nu spun nimic nici în afara mea, nici în mine, mă cert în gândurile mele cu o altfel de "eu", caut să o înţeleg pe aceea, să o consiliez, s-o descopăr, într-un mod cât mai corect posibil. Şi atunci lumea aceea pare fără sfârşit şi fără egal, nu mai ştiu ce iubesc în ea şi ce nu, nu mai ştiu ce se infiltrează în mine şi ce, în expansiune, dilată universul meu limitat şi se avântă spre cer. Atunci interferez cu muzica universului şi devin notă pe portativul uitării de sine. Atunci parcă nu mai sunt eu, cea din fiecare clipă, văd adâncul din mine şi prăpastia din afara mea. Atunci sunt alchimistul ce-şi schimbă propria viaţă din dragoste pentru semeni.

Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cânt de ploi pe flori de liliac

E primăvară verde, din pământ,
Prin firul ierbii, viaţa urcă-n cer.
Umbre de nori... pe adieri de vânt,
Mai lasă câte-o lacrimă de cânt
Peste cenuşa iernii... din eter.

În mugur, vezi, tăcerea din zăpezi.
Bobocul vieţii stă să iasă iar.
A mai trecut o zi către amiezi,
Privirea ei... îndeamnă, să te crezi
Un călător, prin foi de calendar.

Povara florii, este iar... miros.
Blândeţea din petale s-a desprins,
Din când în când se leagănă spre jos,
Frumos ca un balsam... dar dureros,
E semn că timpul iarăşi a învins.

Un flutur se hrăneşte din culori,
Mantaua lui o spune grăitor.
Trecut, prin cine ştie câte flori...
Dar să-l lăsăm, oricum destui fiori
Ne calcă pe privire, izbitor,,,

Parcă s-a scurs un colţ de paradis.
De-atât frumos şi gândurile tac,
Ferestrele din ceruri s-au deschis,
Curg rătăciri pe margine de vis
Şi cânt de ploi,,, pe flori de liliac.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!