Mi s-a pus întrebarea
dacă este frumoasă; întâi ochiul m-a întrebat,
apoi mâna.
Iar eu, arogant cum mă știi, am dat să răspund.
Taci! a spus ochiul pipăind-o.
Taci! a spus mâna privind.
Am tăcut și am privit-o mai bine.
Nu era decât o femeie frumoasă, din clasa de mijloc,
cu o ușoară arcuire a buzei superioare, cum au multe femei
din ținutul acesta; un accent slav și o slăbiciune pentru pisici,
cum au toate femeile, care se îngrijesc de planeta bărbaților.
De ce taci? m-a întrebat atunci, udând florile din emisfera nordică a planetei.
(Părea că trupul ei mic e o sferă de apă plutind din care cad argintii picuri.)
Nu tac, zic, vorbesc cu mâinile mele!
Vorbesc cu pereții!
Asta cu voce tare, iar în gând:
La întrebarea despre frumusețe am tot răspuns:
Femeile sunt toate frumoase, bărbații sunt porci și măgari.
Și am continuat să vorbim
(dacă nu vom fi vorbit și acum)
eu, cu capul în nori, ieșit puțin în spațiu,
ea, plivind scamele de pe marginea dialogului.
Va urma, zic, pe 11 noiembrie, tranzitul lui Mercur prin fața Soarelui.
(Iubirea e Soarele, marele, iar omul, un punct continuu, un ceva viu, care-l taie încet).
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre femei
- poezii despre tăcere
- poezii despre planete
- poezii despre mâini
- poezii despre femei și bărbați
- poezii despre bărbați
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iubirea
Mergeam pe strada pustie luminată de luna strălucitoare
Privind cerul înnegurat și stelele încântătoare
Un gând m-a străpuns, ce pace nu-mi dădea.
"De ce trăim, oare, în viața asta grea?"
Încercam și încercam să găsesc răspuns
Însă nimic nu părea să fie potrivit
Și atunci un singur lucru mi-am spus:
"Fiecare are un scop ce trebuie îndeplinit."
Continuând să merg prin bezna cea tăcută
Pe o bancă mai micuță, aflată-n fața mea
Stătea o fetiță ce părea că ascultă
Șuierăturile vântului care lin bătea.
Fără vreo idee, lângă ea m-am așezat,
Am privit-o în ochi un timp îndelungat
Am văzut în ei doar suferință,
Nici pic de iubire sau dorință.
Vrând să par politicos, am întrebat:
"Micuțo, ești bine, ce s-a întâmplat?"
Și fără vreo expresie pe chip, mi-a răspuns:
"Poți să mă faci să ajung acolo sus?"
Rămas fără cuvinte de ceea ce mi-a spus,
Am continuat să vorbesc, punându-i o altă întrebare:
"Ești bine? Ce sa întâmplat de ești supărată așa de tare?"
Tăcere, dar am avut răbdare.
Trecuse ceva timp, cine mai știe cât....
Dar atunci și-a ridicat capul din pământ
Mi-a șoptit încet, dar m-a marcat tare:
"Mama mea e înger, cum pot să fiu și eu, oare?"
Nu i-am răspuns, am așteptat continuarea.
"Lumea mea s-a prăpădit, vreau doar să ajung în cer,
Acolo e mama mea, prea multe cer?"
Lacrimi care nu își găseau alinarea.
Ceea ce mi-a zis, pe viața m-a marcat.
"Fetițo, viața merge înainte, să nu-ți para rău.
Nu se va mai întoarce, e adevărat,
Dar ea va fi de acum îngerul tău."
S-a uitat cu ochii ei înlăcrimați către mine:
"Cum mai pot trăi când tot ce iubeam a murit?
Nu voi mai fi niciodată bine,
Iubirea de mamă era tot ce mi-am dorit."
Asta este tot ce mi-a mai putut spune.
A luat-o la fugă fără să-i mai pese,
Însă ochii, inima și mintea mi-a deschis
Și am știut ca întâlnirea cu ea a fost ceva prescris.
Acum, întrebarea mea avea răspuns:
"De ce trăim, oare, în viața asta grea?"
Ei bine, un singur cuvânt e de ajuns:
"Iubirea - de familie, de prieteni, de tot ce înseamnă ea."
poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de Alexandra Marinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre îngeri
- poezii despre timp
- poezii despre mamă
- poezii despre iubire
- poezii despre dorințe
- poezii despre cuvinte
- poezii despre vânt
Dacă sunt întrebat
"Dacă sunt întrebat de oameni,
Eu întotdeauna le vorbesc,"
'Foarte bine, mulțumesc, cu plăcere.'
Dacă sunt întrebat de oameni,
Întotdeauna le răspund:
'Foarte bine, mulțumesc, cum vă simțiți azi?'
Întotdeauna le răspund,
Eu întotdeauna le vorbesc,
Dacă sunt întrebat
Politicos.
DAR UNEORI
Aș dori
Să nu fiu întrebat."
poezie de A.A. Milne din Când eram foarte tineri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plăcere, poezii despre mulțumire sau poezii despre bunele maniere

Răspuns
Dacă Dumnezeu ar vorbi odată cu mine,
Cred că i-aș găsi multe defecte:
Mi s-ar părea puțin răgușit,
Puțin bâlbâit,
Puțin.
Ar face și greșeli gramaticale.
Când s-ar înscrie la cuvânt,
Cuvântul nu și-ar găsi cuvintele.
Doamne, du-te acasă!
Când vorbești numai cu tine,
Ții cel mai frumos discurs,
Ai cea mai frumoasă voce
Și toate atributele.
Iar pentru că taci mereu,
Meriți cu prisosință
Titulatura de Cuvânt.
Nefăcând ceva, nespunând ceva,
Ești fericit: nu-ți este niciodată dor
De tine.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre religie, poezii despre greșeli, poezii despre gramatică sau poezii despre fericire

E o greșeală să ne imaginăm că rușilor sau belorușilor le e teamă să vorbească... Am întrebat mama unui soldat care a murit în Ucraina "De ce taci? Fiul tău a fost ucis?" Și mi-a răspuns "Dacă vorbesc, nu o să mai primesc un milion de ruble și vreau să îi iau fiicei mele un aprtament cu banii ăștia."
Svetlana Alexievici în interviu (15 mai 2015)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre tăcere, citate despre mamă, citate despre imaginație, citate despre greșeli, citate despre frică, citate despre bani, citate despre armată sau citate despre Ucraina

Taci!
Timpul acesta nu e al meu, știu ce mi-ați
făcut, netrebnicilor, eu sunt altundeva, în
altă țară, în alt oraș, în altă lume,
m-ați așezat în trupul acesta străin
fiindcă am visat prea mult
m-ați așezat în carcasa asta de carne
fiindcă v-am sfidat cu femeile pe
care le-am avut, cu versurile
pe care le-am scris
amintirile sunt polița secretă
care mă torturează în fiecare zi
îmi iau treptat vederea, îmi fac
mâinile să tremure, mi-au luat
părul și umbletul drept.
trupul acesta nu este al meu, știu ce
mi-ați făcut, netrebnicilor, mă lăsați
să mor în trupul acestui bătrân
hai, biciuți-mă, biciuiți-mă...
- Taci, timpul a expirat!
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre păr, poezii despre poezie sau poezii despre oraș

Fii dumneata însuți. Nu trăi cu teama că vecinul îți este superior. Dacă ai ceva de spus, spune așa cum poți și va fi bine! Dacă n-ai nimic de spus, atunci taci nici asta nu va fi rău!
George Enescu în Amintirile lui George Enescu (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de George Enescu despre viață sau citate despre vecini

Vederea aceasta e relativa ochiului meu
Eheu, țipă gândul.
Taci dracului, i-am spus ierbii verzi.
Pierzi totul, i-am spus.
Vor înceta aceaia care pot să iubească,
domnească va fi așezarea ta între morți.
Secunda aceasta e relativă
orei
pe care ți-o atârni între țâțe.
Taci dracului, i-am spus.
Dar ea n-a tăcut.
Ding și dang ar bate ceasul,
dar i-am smuls limbile
și clopotul
și l-am lăsat mut.
E relativă vederea, eu mă pregătesc
să-mi smulg ochiul
și să-l dăruiesc acelei umbre cu aripi
să stea pe el să-l încălzească ca o pleoapă.
Taci dracului, i-am spus ochiului
în tine pasărea este moartă.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre verde, poezii despre sâni, poezii despre secunde, poezii despre relativitate, poezii despre păsări sau poezii despre ore
Femeile frumoase
Orice femeie este frumoasă, de la mama,
de la logodnica, de la soția Eva, noi fiind bieții Adami,
mereu păcăliți.
Prima femeie admirată de mine
A fost profa de germană.
Ea m-a iubit în felul ei, adică îmi dădea note maxime,
De unde și dragostea mea pentru poezia germană.
Apoi, toate iubitele mele erau frumoase,
Unele mai mititele, altele mai măricele,
Dar, cele mai frumoase au fost doctorițele
care m-au salvat de la moarte.
A venit la mine o zână, era rezidentă,
mi-a spus ai să trăiești, dar ai răbdare.
Am trăit, mi-a arătat că și ea avea probleme
Cu ganglionii, trăia, râdea, a ajuns mare.
Apoi a venit o zână la Terapie intensivă,
Acolo se murea de ficat, eu eram Prometeu,
Dar ea mi l-a pus la punct
și m-a învățat să merg.
Acum iubesc o princesse lointain,
Este frumoasă și mândră ca zeița Atena.
Cine va veni, să nu fie ultima femeie frumoasă,
Să nu poarte coasă.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei frumoase, poezii despre învățătură, poezii despre superlative, poezii despre soție sau poezii despre salvare
Taci
Taci!
Nu vreau niciun cuvânt
De ce s-arunci în vânt
Cu vorbe.
Taci!
Iar veșnicu-ți fior
De-o da vreun semn de dor
Eu am să-l prind din zbor.
Taci!
Și noaptea de povești
Nicicând să n-o trezești
Cu vorbe.
Taci!
Și lasă-ți ochii grei
Să-noate-n ochii mei
Și-am să-nțeleg ce vrei.
Taci!
Că-n lume n-am văzut
Nicicând un vis născut
Din vorbe.
Taci!
Cuvintele de spus
Mai mult de două nu-s
De ce vorbești în plus?
Taci!
Și noaptea de povești
Nicicând să n-o trezești
Cu vorbe.
Taci!
Iar de mă porți în gând
Și dorul ți-e flămând
Vreau să mi-o spui tăcând.
cântec interpretat de Doina Limbășanu, muzica de Vasile Veselovski, versuri de Doina Limbășanu
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre noapte, poezii despre naștere sau poezii despre gânduri
Convorbiri literare
[jam-session cu Silvia Goteanschii]
S.
Am zis joi seara și s-a făcut joi seara,
Joi seara mă simt ca într-un banc despre stat și cultură,
pe fundal, undeva în istorie,
exact în momentul acesta
efemeritățile noastre servesc un ceai.
D.
ai zis (privind orhideea din pieptul meu)
tu ești Jack, spintecătorul de inimi
aștept cu sufletul la gură să pun mâna pe tine
să știu cine ești
ai zis,
privind Soarele cum apune în hublou,
ești tăcut
ca un criminal în serie
eu sunt cea care nu te va ierta niciodată
pentru că ceaiul acesta este prea cald
pentru că doi și cu doi fac patru
S.
Am zis, de fapt, că noi nu știm nimic
despre mizerie, dar despre asta lasă-l să spună
pe Dumnezeu.
D.
Ai început, de fapt, să fii Dumnezeu
și eu să îți pregătesc ieslea.
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceai, poezii despre început, poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre orhidee sau poezii despre literatură
Taci și ascultă!
Taci și ascultă geamătul codrului,
Cum trosnesc ramurile în bătaia vântului,
Taci și ascultă glasul pământului,
Cum doinește frunza în foșnetul gândului.
Taci și ascultă zumzetul albinelor,
Cum se scurge pe buze parfumul florilor,
Taci și ascultă murmurul apelor,
Cum îmi suflă în păr briza mărilor.
Taci și ascultă inima îndrăgostitului
Care bate secunde în tăcerea cuvântului,
Taci și ascultă pașii pământului
Care vibrează în vâltoarea sufletului.
Taci și ascultă stropii de ploaie,
Cum bat la fereastră șuvoaie,
Taci și ascultă izvorul din odaie,
Cum se scurge iubirea pe foaie.
Taci și ascultă furtuna din icoane,
Cum se cutremură pământul în piroane,
Taci și ascultă cuvântul din canoane,
Cum vibrează sufletul în strane.
poezie de Anca-Maria David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri sau poezii despre ploaie
La Neptun
Toate femeile lumii coseau plaja, întorceau valurile,
le puneau
la uscat în căpițe
în care doar una singură dormea,
una singură sprijinită în coasă, ca pe Bârgaie
sub pălării de paie
ochii ascunși ai mormintelor:
căpițe de piatră,
stabilopozii sub care guvizii furau nada, dealuri
întinse pe ape, lovite de vânt
ca în cârciumi de sare ocnașii care-și fac cupe din
palme
și beau
numai el să nu bea, oare,
- taci și lasă-mă să-l beau -
într-un dialog mut cu paharul de bere
la care nu s-ar fi uitat altădată ca după o zi de co-
să, plaja
miriște cu maci ofiliți,
femeie cu femeie,
patului snop -
apoi
toate femeile lumii plecau la casele lor,
unele după lâna de aur, pe mare,
altele în munți,
cele mai multe în ochii deschiși,
vise care nu se vor încarna niciodată -
cum pentru ele să-ți dai viața ta toată,
taci și lasă-mă să beau...
poezie de Gellu Doria din revista "Hyperion", nr. 7-8-9/2009 (12 iunie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plajă, poezii despre munți sau poezii despre lână

Într-o seară, am mers pe străzi și am adus cu noi patru oameni. Printre ei era o femeie care era foarte bolnavă. Le-am spus surorilor: "Aveți voi grijă de ceilalți trei, eu voi avea grijă de această femeie". Am ajutat-o să se întindă pe un pat și am observat pe fața ei un zâmbet fericit. Ea mi-a luat mâna și a spus doar atât: "Mulțumesc". Apoi a murit. Nu am putut să o ajut, dar mi-am analizat conștiința în fața ei. M-am întrebat: "Ce aș fi spus eu dacă aș fi fost în locul ei?" Răspunsul meu era foarte simplu, aș fi încercat să îi atrag atenția asupra mea. I-aș fi spus: "Mi-e foame, sunt pe moarte, mi-e frig, mă doare" sau altceva asemănător. Dar ea mi-a dăruit mult mai mult: iubirea ei plină de recunoștință. Și a murit cu un zâmbet pe față.
citat clasic din Maica Tereza
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre seară, citate despre recunoștință, citate despre mâini, citate despre mulțumire, citate despre iubire, citate despre fericire, citate despre femei sau citate despre conștiință
* * *
și dacă toate femeile au nume
eu te chem în gând
numai pe tine
e singurul nume care-mi vine în minte
e singurul nume pe care-l știu
îmi vine să-l cânt
îmi vine să-l strig
și dacă toate femeile au nume
numai al tău contează
îl rostesc în gând
îl șoptesc pentru mine
e secret pentru toți ceilalți
sunt fascinat de numele pe care-l porți
numele tău este croit pentru tine
îți vine bine
nu te strânge
nu e prea lung
și dacă toate femeile au nume
ele nu contează pentru mine
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete sau poezii despre muzică

De vorbă cu diavolul
Azi-noapte, Diavolul din mine -
Un Diavol ce pretinde-a fi profet -
M-a luat cu vorba-ncet... încet...
Și m-a băgat în tainele divine,
Pe care eu - spun drept - mi-e frică
Să nu care cumva să le-nțeleg,
Fiindcă sunt taine care - când se strică -
Nu se mai dreg...
De-aceea nici nu sunt prea lămurit
Asupra celor ce mi-a povestit...
Dar cum azi-noapte Diavolul din mine
Vorbea ca un profet adevărat,
Să nu-l ascult deloc mi-a fost rușine,
Și curios, ca orice om, i-am suportat
Năzbâtia cu care m-a-ngrozit
De la-nceput și până la sfârșit...
Mi-a spus că-n viață trebuie să știi
Ce nu știu decât morții
Când pleacă dintre vii.
Să știi că dacă-ntâmplător vei fi flămând,
Să nu te-arăți bogaților așa cum ești,
Să nu te-audă prietenii plângând,
Să nu-ntinzi mâna dreaptă să cerșești
Femeilor ce ți-au păpat avutul,
Să nu-ți compari prezentul cu trecutul,
Să nu blestemi... și să nu faci
Nimic mai mult decât ce face mutul:
Să taci, să taci, să taci...
Și iar să taci...
Iar când vei amuți complet,
Ca orice-autohton fără defect,
Tăcerea, care-i aur controlat,
Te va-ndrepta spre lozul cu noroc,
Iar tu - un simplu sâmbure de-alună -
Te vei schimba-ntr-un sâmbure de foc...
Și Diavolul din mine sfârși cu...
"Noapte bună!"
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre trecut, poezii despre sfârșit, poezii despre rușine, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau poezii despre noroc

Moarte, tu n-ai nume de om
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
dacă mi-ai fi dat un semn
oricât de mic
îmi pregăteam valiza
cu toate cele necesare
un aparat de ras
un creion o mapă și un plic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
mai zăbovește jos
sub deal un pic
să sting lumina apa
gazul și să las o cheie
ori nu știai că am
o nevastă și un copil mai mic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
în mine totu-i negru
vai poate doar e un protest
ca și când
ar fi fost să fie
un anotimp în care
aș fi putut să plec
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ci îngăduie-mi o rugăminte
să-ți mai zic
de sub tălpi durerea urcă iute ca un scai
și sunt gol-goluț că n-am putut
să-mbrac nimic
așa sunt Om dar nu cu suflet mic
te rog mai lasă-mă un pic
să strâng trecutul și viața între dinți
că nu-i nimic mai scump decât iertarea zic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ți-am spus răgaz să-mi dai
să mai zăbovești la poartă un pic
cât copilu-mi face semn
cu mâna
că doar știai
că-i bolnav și trist
și-i cel mai mic
la urmă-apoi de vrei să-mi dai
un semn
aprinde lumânarea neagră din pridvor
știu că te grăbești
și-i musai
să revin la ceea ce am fost
poate un nimic
dar stai
mai am un Dumnezeu de nu știai
un copil și o nevastă care au lăcrimat destul
și-i rog acum când trupul meu
nu-i mai în stare de nimic
să-mi aprindă o lumânare
acolo sub pământ
noa haide moarte hai
te întreb cât încă mai sunt viu
cu ce-am greșit de vii pândind
și totuși dacă vii
adu-mi și tu ceva să-mi placă
nici flori nici lumânări ca la mormânt
ci o noapte de împăcare cu tot ceea
ce am fost și încă sunt
noa haide moarte hai
pășește-ncet de poți
injectează-mi în vene noaptea
fie și în somn
doar atât cât eu către Dumnezeu mă-ndrept
apoi să taci
că n-ai nume de Om
apoi să taci
apoi să taci
să taci...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre negru, poezii despre lumină, poezii despre trup și suflet sau poezii despre tristețe

Dacă ar mai fi trăit, dacă ar trăi și acuma, mi-ar fi rămas imaginea unei mame ca toate mamele. Dar mama mea este o fată. Nu știu dacă înțelegi sentimentul acesta. Sentimentele mele pentru dânsa au ceva deosebit și din cauza aceasta e singura răsplată pe care mi-a dat-o natura pentru moartea ei timpurie.
La toamna sunt 35 de ani de când a murit. Ea mai trăiește în mintea câtorva oameni și mai ales într-a mea. Când nu voi mai fi eu, urma pe care a lăsat-o ea în acest infinit se va șterge pentru totdeauna. Va fi fost ca o microscopică ființă, de acele care mor cu milioanele, înghițite în natura infinită fără urmă, ca și cum n-ar fi fost. Astăzi ar avea 66 de ani, o femeie bătrână, fără frumusețe, lovită de toate injuriile vremii. Un sentiment, mizerabil poate, mă face să simt că e mai bine c-a murit în floarea tinereții.
Ea a fost demult, foarte demult, și sentimentele mele pentru ea sunt pentru mama mea, pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult de sărăcie, pentru o ființă care n-a avut când să guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre trecut, citate despre toamnă, citate despre tinerețe, citate despre sărăcie, citate despre răsplată sau citate despre prezent

Azi toate au gust de început
mâna ta
de pildă
tremură căutând un sens
nesomnului
neliniștii
sângele-ți fierbe
să taci
să nu taci
ia ziua în piept
cum se cuvine
spune-ți că nu vrei să rămâi
pur și simplu o poveste de-o clipă
învață-ți inima să ceară
tot ce-i al ei
sunt atâtea păduri ce vor crește între noi
atâția oameni ce ne vor ocupa
dar azi
toate au gust de început dulce
mâna ta
de pildă
se strecoară ușor printre adevăruri
fii bărbat și cere-mă
iar eu voi picta
cu sângele tău un drum
pe care vor îndrăzni să calce
toți acei ce au învățat să iubească târziu
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre pictură sau poezii despre inimă
Ți-am spus că te iubesc...
ți-am spus că te iubesc,
știu, ți-am spus și sigur știi,
atât de mult mă răscolești și amăgești
și eu, nebunul, mai mult te doresc.
ți-am spus de ochii tăi dogoritori,
cum mă înțeapă, cum îi simt,
cum mă topesc atunci când mă mai mint,
cum ard tăciunii lor scânteietori.
ți-am spus, sunt sigur că ți-am spus,
cum trupul tău îndeamnă, mă îndeamnă...
cum trupul meu îl doare și te cheamă,
să vii furiș, să ne iubim într-un apus.
ți-am spus și taci, zâmbești tacit
și pieptul meu e tot o rană,
prea mult el a sorbit licoarea ta din cană,
licoarea otrăvită care m-a vrăjit.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre nebunie sau poezii despre minciună

Moarte, tu n-ai nume de Om
(scris pe patul de spital, aprilie 2018)
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
dacă mi-ai fi dat un semn
oricât de mic
îmi pregăteam valiza
cu toate cele necesare
un aparat de ras
un creion o mapă și un plic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
mai zăbovește jos
sub deal un pic
să sting lumina apa
gazul și să las o cheie
ori nu știai că am
o mamă și un copil mai mic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
în mine totu-i negru
vai poate doar e un protest
ca și când
ar fi fost să fie
un anotimp în care
aș fi putut să plec
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ci îngăduie-mi o rugăminte
să-ți mai zic
de sub tălpi durerea urcă iute ca un scai
și sunt gol-goluț că n-am putut
să-mbrac nimic
așa sun Om dar nu cu suflet mic
te rog mai lasă-mă un pic
să strâng trecutul și viața între dinți
că nu-i nimic mai scump decât iertarea zic
mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ți-am spus răgaz să-mi dai
să mai zăbovești la poartă un pic
cât copilu-mi face semn
cu mâna
că doar știai
că-i bolnav și trist
și-i cel mai mic
la urmă-apoi de vrei să-mi dai
un se4mn
aprinde lumânarea neagră din pridvor
știu că te grăbești
și-i musai
să revin la ceea ce am fost
poate un nimic
dar stai
mai am un Dumnezeu de nu știai
și o mamă care a lăcrimat destul
și-i rog acum când trupul meu
nu-i mai în stare de nimic
să-mi aprindă o lumânare
acolo sub pământ
noa haide moarte hai
te întreb cât încă mai sunt viu
cu ce-am greșit de vii pândind
și totuși dacă vii
adu-mi și tu ceva să-mi placă
nici flori nici lumânări ca la mormânt
ci o noapte de împăcare cu tot ceea
ce am fost și încă sunt
noa haide moarte hai
pășește-n cet de poți
injectează-mi în vene noaptea
fie și în somn
doar atât cât eu către Dumnezeu mî-ndrept
apoi să taci
că n-ai nume de Om
apoi să taci
apoi să taci
să taci...
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (aprilie 2018)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!