lipită la loc
umbra
pe strada mea
haiku de Petre Cârstea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
anemone
infinit
de toamnă
haiku de Petre Cârstea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre toamnă sau citate despre infinit
întoarcere acasă
atât de mult
apus
haiku de Petre Cârstea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre acasă
Curiozitățile orașului
Cimitirul e pe strada Învierii.
Închisoarea, pe strada Libertății.
Spitalul, pe strada Sănătății.
Grădinița de copii, pe strada Guliver.
Ospiciul, pe strada Nebunului.
Muzeul Unirii, pe strada Rătăcirii.
Clădirea pompierilor, pe strada Focului.
Judecătoria, pe strada Balanței.
Biserica, pe strada Sfânta Maria.
Poșta, pe strada Buna Vestire.
Iar școala Secundară, pe strada Principală.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre unire
- poezii despre sănătate
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre poștă
- poezii despre pompieri
- poezii despre oraș
- poezii despre nebunie

L-am zărit
l-am zărit
se vorbea pe stradă de mine
l-am zărit cu mâinile atârnându-i din umeri
trist rătăcit speriat de lume
cu ploaia șiroindu-i pe ochi pe gură
cu mersul nesigur de om rănit
răpus de coarne de fier
și târât de învingătorii
în straie de lână și coifuri în glumă
în urma lui doar ură
cui îi pasă zic,
apoi urlu cu lupii la strungă,
cui?
prin mine
trec trenuri de umbră
batalioane desuete-n furtună
rupe crivățul din mine hălci de sânge
treci și tu iubito strada pe urmă
ca o nălucă fulgerând
glodul și cioburi de lună
în cerul gurii
am senzația de tine
îți zic
încă îți mai simt
respirația lipită de mine
îmi e cald și atât îmi e de bine
încât am uitat deja
că de fapt sunt singur
și aproape de moarte
și atât de departe de lume
e trupul lui s-a sinucis
uite, l-au aruncat în uitare
acolo unde luna
întretaie lumina cu umbra
șoptește ferit de mine strada într-una
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre gură
- poezii despre victorie
- poezii despre umor
- poezii despre tristețe
- poezii despre trenuri
- poezii despre sânge
- poezii despre sperieturi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Castanii de pe strada mea
De câte ori singur
mă plimb pe strada castanilor,
știu că undeva,
în alt oraș,
cineva plânge
după umbra
castanilor mei...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre plimbare

Urechea lipită
De ce stai cu urechea lipită de propriu-ți piept?
Vrei să-ți pui cireșele după coaste
sau poate
poate să numeri foșnetul sângelui
din buzele plecate la oaste
sau poate
poate vrei să alăptezi o carte cu foi rupte
și să-ți curgă lacrimi
de neputință. Te întreb!
Spune! De ce stai cu urechea lipită
în coasta mea
de urechea mea?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre cărți, poezii despre cireșe sau poezii despre armată
Pe strada mea
Pe strada mea trec visele si inimile frinte,
Pe strada mea trec de multe ori doar soapte mute,
Trec mii de lucruri de nimeni intelese,
Trec zeci si mii de ginduri si imagini vesele...
Strada mea e-o strada lunga
Insa nu multi la ea pot sa ajunga...
*
Pe strada mea treci tu de multe ori
Te zaresc, imi zimbesti, apoi pleci...
*
Pe strada mea trec multe suflete nevinovate
Si frinturi de aripi taiate...
Pe strada mea, cind treci doar tu,
E cu adevarat lumina,
Iar soarele rasare si straluceste iar,
Iar eu uit de-al meu amar...
Pe strada mea trec zimbetele copiilor nevinovati
Si zimbetele oamenilor inarmati
Cu speranta si tarie de-a mai rezista...
Si speranta ca macar inca o zi, de-a mai exista...
Pe strada mea trece praf cosmic si lumina lunii...
Trec ochi inlacrimati cu lacrimi care rid,
Trec nori de ploaie si nori care surid...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre nevinovăție, poezii despre lumina lunii sau poezii despre inimă

Ca la birt...
În birtul ce-nfundă strada
Ospătarii împart prada:
Băutura-i adăpată,
Iar friptura prea uscată!
epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre mâncare

Jocul umbrelor
Pe umbra ta prelung-armonioasă,
Am așezat cu grijă umbra mea,
Și ne-am iubit, cât umbra mea dorea,
Și-am construit pe umbra ta o casă.
Veneam cu brațele deschise-n ea,
Mă așteptai în ușă, drăgăstoasă,
Cu umbra pâinii, aromind pe masă,
Și umbra ta stătea lângă perdea.
Și-acum, aud că umbra ta aleasă
A conspirat nemeritat ceva
Și a vândut, pe-un fel de cacealma,
Umbrarul unde ne simțeam acasă.
Lumina, astăzi, nu ne mai apasă
Și s-a închis în tine umbra ta.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Mariana Albu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre lumină, poezii despre pâine, citate de Adrian Păunescu despre pâine, poezii despre prezent, citate de Adrian Păunescu despre prezent, poezii despre jocuri, citate de Adrian Păunescu despre jocuri, poezii despre iubire, citate de Adrian Păunescu despre iubire, poezii despre dorințe, citate de Adrian Păunescu despre dorințe, poezii despre acasă sau citate de Adrian Păunescu despre acasă
Făt-stingher
Pe strada rasă
de nouri soare
nici un acasă
nici o floare
pe strada stoarsă
de mort și viu
la nici o casă
nu e târziu
pe strada ștearsă
de blesteme
la nici o casă
nu e devreme
din Miază-Noapte
în Miază-Zi
o viață moarte
îl sorbi
din Miază-Zi
la Miază-Noapte
se împleti
cu văi și ape
pe strada rasă
de trecători
din casă în casă
caută flori
pe strada răcită
de morți din morți
o casă rătăcită
strigă din porți:
grinzile mă dor
și temelia udă
fereastra fără flori
streașina hâdă
zidul se crapă
coperișul cade
gheață și apă
asud zi și noapte
strada cu somn
ce duce sub lume
la noul Edom
se spală de nume
pe strada uscată
de toată suflarea
nu se arată
nici ziua nici seara
pe strada uitată
de toate pietrele
veste neaflată
caută vetrele
pe trecerea-ngropată
de toate stările
veste nechemată
caută uitările.
poezie clasică de Horia Stamatu din Imperiul (1996)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre gheață sau poezii despre Soare
Alergând după umbre
Treceam în fugă pe lângă vânătorii de tei,
Strada curgea invadată de flori și de vară,
Trăiam sentimentul unui loc comun sau al unui deja-vu.
Auzeam cum sunt striviți de trecători trandafirii tăiați de pe bulevarde,
înainte de a fi puși în coșurile grădinarilor.
Se ghemuia în mine cântecul de lebădă al castanului uriaș
prăbușit pe strada unde primarul hotărâse că oamenii sunt mai importanți decât visele vegetale.
Mă luptam cu toată hipersenzitivitatea mea,
"o să se-ntâmple, se va-ntâmpla, se-ntâmplă"...
Atâtea premoniții și gânduri, când,
Umbra mea a răsărit din pământ mai înaltă ca mine,
Mergea înaintea mea și-am inceput să alerg, să alerg, să alerg...
Dar numai în minte (devenisem deja adult!)
Știam că palma dreaptă n-o să poată acoperi la infinit
Sângele deșirat din cusătura de unde tu mi-ai smuls umbra.
Apoi mi-am dat seama că n-o s-o ajung,
Pentru că umbra mea nu are nume s-o pot striga.
Și-atunci am oprit vara în loc, am ridicat mâna,
Pe strada tot mai frumoasă sângele s-a-mprăștiat dezvrăjit...
Numai batrâna care fura tei mă stropea cu privirea albastră,
Și, îndesându-mi flori în răni, repeta:
"Nimeni nu moare alergând dupa umbre...
Nimeni nu moare alergând dupa umbre...
Nimeni nu moare alergând dupa umbre..."
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre înălțime, poezii despre trandafiri, poezii despre mâini, poezii despre muzică, poezii despre moarte sau poezii despre lebede
Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.
Giorgio Faletti în Eu ucid
Adăugat de Gone Away

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre teatrul de păpuși, citate despre picioare sau citate despre corp

Vis de iarnă
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aș cerne printre fulgi de nea
Fără să știi, pe-ai tăi bujori,
Și-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ți-aș încălzi obrajii-ți reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi să treci,
De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aș prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)
Iar după ce mi-aș reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aș căuta pân te-aș găsi
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Și-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Și nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi să treci pe strada mea!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre prăpăstii, poezii despre iarnă sau poezii despre bujori
Strada castanilor însingurați
Cade târziul pe calea ferată
E semn că plecăm într-o noapte de vară
Vai, ochiul meu cum se înseară
Și mâna se face o creangă uscată.
Un pustiu de miresme latră în soldați
Ducând stafia lumii în cartușieră
Numele tău trecea într-o letieră
Pe strada castanilor însingurați.
Cresc cenușile noastre pe calea ferată
E semn că am plecat într-o noapte de vară
Cântecul meu cum se înseară
Și trupul a ajuns o fiară ciudată.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre fantome, poezii despre căile ferate, poezii despre câini, poezii despre creștere sau poezii despre crengi

Mai în octombrie
Mai că-mi vine
Să mă apuc de școală
Mai ales de studenție
Pe strada Gheorghe Barițiu
Sau pe strada Universității
Maică maică
Stai că-mi vine
Să reîncep cursurile
Și seminarii și laboratoare
Pin săli și amfiteatre
Pe strada Amintirilor
Sau pe strada Speranțelor
Taică taică
Și asta numai și numai
Pentru că am privit în urmă
Într-o toamnă cu tentă aurie
Și amplă și neaoșă la Cluj
Sedus de amintiri duioase
Departe printre nostalgii
Maică și taică.
poezie de David Boia (15 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre universitate, poezii despre toamnă, poezii despre studenție, poezii despre seducție sau poezii despre Gheorghe
Strada
Ah, zăpada se topește
Și, ca-n strofele ilustre,
Strada mea îmi amintește
De-așezările lacustre...
epigramă de Ștefan Tita din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zăpadă sau epigrame despre poezie
Strada
Voi muri, precum se știe,
Dar, ca fericit al sorții,
Mulțumescu-ți, primărie,
Că am groapa-n fața porții...
epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre moarte sau epigrame despre fericire
Noutăți pe strada mea
Strada este asfaltată,
Reparat e trotuarul:
Într-o vilă, etajată,
Îmi va fi vecin... primarul!
epigramă de Corneliu Costăchescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vecini

Răzbunare obștească
Pentru că am fost
Atât de des
Pe strada ta,
N-ar fi exclus
Să ai surpriza
Ca strada ta,
Măcar atâta, ea,
Să-mi poarte numele
Cândva.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Liber să sufăr (2003)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre surprize

Și zbor
nici nu mai pot dezlipi
privirea de la tine
așa cum ești înfășurată
în zăpezi repezi umile
și cum respiri fericire
pe nerăsuflate la umbra lunii
lipită calină fierbinte de mine
nu știu cum dar din mine
s-a desprins un monstru
îl auzi?
îi auzi furia ce ne sparge de zid
și mugetul și roțile vechi
cum cad din cer în cer?
stai cu mine te rog îmi șoptești speriată
dar mă desprind furios
și zbor pe sub fruntea ta lată
perfid cu privirea tăioasă
și văd cum curcubeul îți soarbe
sângele și lumina
din priviri din vise
apoi apar și eu, stingher și fără cruce
de-ai știi că am atâta tăcere în oase
și aer obosit în piept
m-ai chema să-ți spun
la ureche povești despre povești
sau despre roți de rezervă cochete
și despre un sergent major
pe bicicletă
și multe multe majorete
Dumnezeu m-a aruncat din cer în genunchi
și odată cu mine o mie de roți
cu franjuri de nori și breton
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre furie, poezii despre zăpadă sau poezii despre tăcere