De-acum

de-acum nu mai scriu niciun cuvânt pe frunze-n vânt
voi folosi numai icoane de emoţie şi bine-nţeles de proporţie
plăcut naşpa inimioară sălcioară pupic de mare cu solzul tare o mică ocheadă de-o limonadă
voi trânti şi câte-un motiv de ilaritate la ceas de noapte pentru toate minunile înşirate precum cele şapte canate şi de ce nu granate
apoi îmi voi alege nu oricum la drum florile viorile şi dalbe ninsorile de oferit
de prididit la toate minciunile care se spun ca pe-o ţeavă de tun
desigur nu vor lipsi la ceas de zi urările mustrările gonflările
piticii pe creier şi chitările chiar forme de înjurături asortate cu murături sau usturoi pentru strigoi
mai există şi diavoli şi epoleţi şi capete de profeţi
scorpioni raci broaşte şi melci codobelci tot felul de fructe de pădure şi lucruri trecute de liman
aş vrea ca peste-un an să sacrificaţi vârcolaci şi alte exemplare rudimentare
puneţi câte-o icoană virtuală şi pentru carul cu boi
aprideţi candele de tuş pentru eroi nimic nu mai e decât tastă şi fum
niciun vers nu mai scriu drag auditoriu oricum cuvintele se fac scrum

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu voi pleca la tata

astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele

venele sufocate de umbre
şi de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu ştiu cum să încep
ideile se detaşează
şi nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină

sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
şi se rânduiesc adânc în mine

închid ochii şi respir
din plămâni ies aripi
nimic din ce-am văzut
nu există
nici tata şi totuşi
vreau să-i scriu
cerul şi-a rupt din margini
poteca e tot mai strâmtă
în oraşul din mine
nu mai suflă nici vântul
aerul trece dintr-o tăcere în alta
dar aştept până se termină toamna

e destul de lungă

tac şi mă uit
timpul muşcă din marginile trupului
ca dintr-o halcă sfâşiată
oricum nu mai contează
e târziu
sfârtec un gând şi
despic senzaţii
neputinţa de a scrie
mă face să las un mesaj
pentru singura parte care
lipseşte

nimic mai trist decât timpul oprit
între mâinile mele de copil

cuprind cerul
şi supus
pentru o clipă
tac
ca într-un joc
să nu-l trezesc pe tata
ştiu că mă simte

în urmă vin liniştile şoptind umbrei
doar în pieptul toamnei
respiră un greier

se aude

nu-mi pot opri teama
e prea mult pentru o zi în care
am uitat suferinţa
în mine
mă opresc pentru o clipă
şi privesc o icoană

emoţia intră adânc
mă chircesc şi ţip
până se sparge umbra

eu voi pleca la tata

poezie de Teodor Dume din Moartea, un fluture alb (1 februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu de Cornelia Păun Heinzel

Cornelia Păun Heinzel: Scriu

Scriu
Fără a dori premii şi laude deşarte,
Pentru că literatura-i mai presus de toate.

Scriu
Fără a vrea bani, faimă, funcţii, bogăţii,
Pentru că nu asta-nseamnă scriitor să fii.

Scriu
Fără a fi un fals personaj construit
Mediatizat sponsorizat, în realitate un nimic.

Scriu
Fără a-mi vinde sufletul, nu la comandă, ci cu onoare
Pentru mine aceasta reprezintă o valoare.

Scriu
Nu cu scopul de a mă vinde, a mă promova,
Cu comerţul, scrisul nu se poate confunda.

Scriu...

poezie de Cornelia Păun Heinzel din Confluenţe literare Australia (2 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aplauze, confirmări şi indiferenţa vibratoarelor

Ea mi-a spus că urina mea verzuie e ceva dezgustător de vulgar
Crede că menţionarea acestui cuvânt înseamnă lipsă de bun simţ
Dar eu îl folosisem doar ca pe o metaforă
Pentru a descrie cum stau anumite lucruri adică felul în care
Un om îşi pierde vremea pompând în el suplimente alimentare
De la pastile Vitamina A la capsule de Zinc
Deşi nimic nu-i mai sănătos pentru trup decât ceea ce mintea lui
Absoarbe de la dieta de zi cu zi a cuvintelor Domnului...
De'aia eu nu scriu pentru aplauze

Oricum devin mai puternic cu fiecare confirmare pe care-o primesc
Când doi sau mai mulţi dintre noi se grupează şi cad de acord.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce scriu poeme?

scriu pentru că visez,
scriu pentru că, dacă n-aş face-o,
aş muri chiar astăzi,
scriu pentru prieteni şi duşmani,
scriu pentru iubitele mele
a căror imagine o port pe retină,
scriu pentru mine
să-mi împrospătez memoria
cu fumul şi cenuşa
prin care am trecut,
închin un imn soarelui
şi mă rog să rămână acolo
aşa rotund şi frumos
pentru că el îmi dă viaţă,
închin un imn lunii şi mă rog
să rămână pe bolta nopţii
atâta timp cât va exista iubire,
scriu să încălzesc lumea cu cuvintele mele,
scriu să mă audă mama
de acolo din ceruri
că fiul ei visează frumos
şi are trupul din ramuri de frunze,
care foşnesc în razele primăverii,
mă rog să nu mă lovească
fulgerul zigurat al lui dumnezeu
care m-ar mumifica într-o cruce
la răspântii
cu mâinile întinse între răsărit şi apus,
scriu să-mi acopăr toate rănile
cu făşii de cuvinte,
să-mi acopăr inima
care sare din ţâţâni la fiecare emoţie,
să-mi astupe urechile,
să nu mai aud toate neroziile timpului,
să-mi adoarmă ochii pe visele copilăriei,
care încă nu mi s-au împlinit,
mă rog pentru toţi nenăscuţii lumii,
pentru aura şi nimbul lor,
mă rog ca locurile să nu devină pustii,
să triumfe iubirea
ca aripa pasării albastre
care se-mpreună cu azurul cerului
şi mă mai rog
ca somnul să-mi fie lin
sub umbra de cetini.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 noiembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

plouă torenţial cu poezie
la spectacol florile s-au adunat de la mic la mare
scaunele alb-roşii au simţit pe pielea lor cum e să susţii un poet
gongul a bătut de trei ori
o dată pentru umorul deversat în seră
a doua oară pentru răbdarea simulată
a treia oară pentru poezia în ropote şi rafale de vânt
unde s-a mai pomenit sfânta treime
să ne unească plăcut cu degetele adunate
pe fruntea poeziei deasupra de buric şi pe cei doi umeri
poeţii îşi duc crucea împreună
aşa am gândit eu
coala de hârtie e o sursă de venit sufletească
doar schimbăm între noi cele mai frumoase gânduri şi
lacul techirghiol încă fornăie după ce am făcut tot felul de
ambarcaţiuni din cuvintele noastre

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine am să mă trezesc şi, din toate lucrurile pe care le-aş putea alege, îl voi alege pe cel care-mi va plăcea în momentul ăla cel mai mult. Nu contează care va fi el, pentru că nu există lucruri cu adevărat importante. Vreau să cunosc oameni noi şi să râd de ei. Să scriu despre ei.

Cristina Nemerovschi în Pervertirea (2012)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu voi pleca la tata...

astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele

venele sufocate de umbre
şi de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu ştiu cum să încep
ideile se detaşează
şi nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină

sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
şi se rânduiesc adânc în mine

închid ochii şi respir
din plămâni ies aripi
nimic din ce-am văzut
nu există
nici tata şi totuşi
vreau să-i scriu
cerul şi-a rupt din margini
poteca e tot mai strâmtă
în oraşul din mine
nu mai suflă nici vântul
aerul trece dintr-o tăcere în alta
dar aştept până se termină toamna

e destul de lungă

tac şi mă uit
timpul muşcă din marginile trupului
ca dintr-o halcă sfâşiată
oricum nu mai contează
e târziu
sfârtec un gând şi
despic senzaţii
neputinţa de a scrie
mă face să las un mesaj
pentru singura parte care
lipseşte

nimic mai trist decât timpul oprit
între mâinile mele de copil

cuprind cerul
şi supus
pentru o clipă
tac
ca într-un joc
să nu-l trezesc pe tata
ştiu că mă simte

în urmă vin liniştile şoptind umbrei
doar în pieptul toamnei
respiră un greier

se aude

nu-mi pot opri teama
e prea mult pentru o zi în care
am uitat suferinţa
în mine
mă opresc pentru o clipă
şi privesc o icoană

emoţia intră adânc
mă chircesc şi ţip
până se sparge umbra

eu voi pleca la tata
*
(text din volumul: moartea, un fluture alb. Autor: Teodor Dume)

poezie de Teodor Dume (februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere amânată

A fost numai o falsă nebunie
adusă de un vânt fără hotar
pe florile de alb mărgăritar
cusute în pieptaru-ţi de la ie.

Curgea încet tăcerea amânată,
iar visul neuitat, venit-napoi,
ne repunea în iarba din zăvoi
pe-o umbră de iubire-ntârziată.

Se ridica peste pădure luna,
cu razele-ncărcate de mister,
iar Carul Mare revenit pe cer
ne aducea în cugete furtuna:

iubire regăsită doar o noapte,
un ultim dar al bunului rămas,
lăsat rănit în acele de ceas
pe nebunia ultimelor şoapte.

Cu gândurile toate destrămate,
pe-o aripă de dor fără sfârşit,
privesc mâhnit destinul răstignit
pe crucea amintirilor trădate.

poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie

Te uiţi la mâinile mele
sunt slabe - zici - precum florile

te uiţi la gura mea
prea mică pentru a spune: lume

- mai bine să ne legănăm pe tulpina clipei
să bem vânt
şi să ne uităm cum ne spun ochii
mirosul ofilirii e cel mai minunat
iar forma ruinelor linişteşte

în mine există o flacără care gândeşte
şi vânt pentru incendii şi pânze

nerăbdătoare-mi sunt mâinile
pot modela din aer
capul prietenului

repet un vers pe care aş vrea
să-l traduc în sanscrită
pe piramidă

când vor seca izvoarele stelelor
noi vom lumina prin noapte

vom mişca atmosfera
când va împietri vântul.

poezie clasică de Zbigniew Herbert din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru

Mă voi sui pe un munte
Pentru a fi mai aproape de cer
Astfel aş putea atinge
Nuanţa dorită de albastru
Pentru a-mi exprima
Dorul de tine.

Voi folosi puţine cuvinte
Însă le voi alege pe cele care contează
Pentru a exprima emoţiile
La fel de puternic
Precum le simt.

Râul mi-o va lua oricum mereu înainte
În întâmpinarea ta
Doar el ajunge mereu la tine
Eu doar îl urmez
Ca pe un ghid.

El alege mereu nuanţa potrivită
De albastru.

poezie de Ana Irina Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai mari şi mai sălbatice controverse se nasc în ceea ce priveşte probleme pentru care oricum nu există niciun fel de dovezi palpabile.

citat celebru din Bertrand Russell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am realizat nimic în viaţă sau aproape nimic. În niciun caz ceva deosebit. Dar am văzut, aş putea spune chiar că am păţit, multe. Ar merita să le scriu nu pentru mine, ci pentru ele.

citat celebru din Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joi

Eu încă scriu pentru tine
Lungi poeme cu vremuri bune
Inventez pretexte de bine
Colorate cu sâmburi de tăciune

Şi mai scriu şi pentru mine
Incantaţii de fericire
Rupte din soare apune
Sperând să mai cred în iubire,

Eu încă mai scriu pentru noi
Pentru tot ce a fost nefiind să ne fie
Pentru viaţa de aici şi apoi
Eu încă mai scriu pentru ziua de joi....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu

scriu pentru zilele care au rămas
pentru prieteni şi pentru prietenii care
mi-au întors spatele
am acceptat şi asta decât nimic
şi am scris
pentru cei citiţi ca la slujbă
pe numele lor am scris
i-am adus în faţă
faţa curată a lumii
şi nu m-au mai cunoscut
am scris despre
cum e să fii deschis dar
să nu ştii cine dă buzna să-ţi spargă inima
această uşă din carne de om
mai puţin rezistentă la nepăsare
la interese la boala orgoliului
întreţinută cu oxigen
am scris în somn în vis în coasta bărbatului
iubit cu măsură întreagă
cu toate cuvintele posibile
pe toată mişcarea de rotaţie a pământului
în jurul soarelui şi în pătrarele lunii
cu ziua de lucru plătită prost
cu nervii încordaţi şi
lehamitea scandalurilor politice
am scris cu înjurătura unui meci pierdut mereu
cu mâna fetei morgana pentru o iluzie în plus
că viaţa ar fi ultima frontieră de care voi trece cu fruntea senină
am scris până m-au durut buricele degetelor
şi tot nu m-am învăţat minte

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu scrii şi nu gândeşti bine decât ceea ce n-ai niciun interes personal să gândeşti sau să scrii. Nu-mi scriu Memoriile ca să mă apăr. N-am de ce mă apăra, pentru că nu sunt acuzat. Le scriu înainte de a fi acuzat. Le scriu pentru a fi acuzat.

citat din Andre Gide
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp trăim, nimic nu e pierdut. Niciun vis, nicio iubire, niciun răsărit, nicio întâlnire, niciun zâmbet, nicio cutezanţă, niciun suflet. Avem timp pentru toate. Chiar şi pentru iertare. Dacă ne aşezăm faţă în faţă. Inimă lângă inimă. Dacă ne privim.

Carmen Voinea_Răducanu în Blog Oglinzi şiUmbre
Adăugat de Carmen Voinea-Răducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă ceasul să meargă

Lasă ceasul să meargă, zice Richard,
Urechile îi ard, dar lasă ceasul să meargă,
Poeţii scriu de zor poeme,
Niciun ceas nu se opreşte la vreme,
Toate ceasurile merg, chiar şi pentru morţi,
Că moartea-i numai umbra unei porţi.
Dacă iubeşti, iubeşte mai departe,
Dacă exişti, încrede-te în soartă,
Totul e scris şi socotit şi judecat,
Întru sfinţenie sau chiar în plin păcat,
Eu cred în avataruri, cred c-am fost
Un fulg căzut din ceruri, fără rost,
Acum mă nalţ precum un prunc umblând prin timp,
Iubito, scrie-mi, până nu mă schimb.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec printr-o perioadă foarte grea din viaţa mea. Nu intru acum în detalii, îţi spun doar că m-am decis să mă căsătoresc. E inevitabil. Trebuie s-o fac, nu doar pentru mine, dar şi pentru tine, Modest, şi pentru toţi cei pe care-i iubesc. Cred că pentru amândoi, orientările noastre (sexuale) sunt cele mai mari şi mai irecuperabile obstacole către fericire, dar trebuie să luptăm împortiva naturii cu toate forţele noastre. În ce mă priveşte, voi face tot posibilul să mă căsătoresc anul ăsta, şi, dacă-mi lipseşte curajul necesar, îmi voi abandona, oricum, obiceiurile pentru totdeauna. Desigur, îţi dai seama cât de dureros este pentru mine să ştiu că oamenii simt milă pentru mine şi mă iartă, pe câtă vreme eu nu mă simt vinovat de nimic. Cât e de stânjenitor că uneori celor care mă iubesc le e jenă cu mine. Pe scurt, mă gândesc să mă căsătoresc sau, oricum, să am o relaţie publică cu o femeie, ca să închid gurile tuturor creaturilor ale căror opinii nu înseamnă nimic pentru mine dar care sunt de natură să-i stânjeneasscă pe cei care sunt în anturajul meu.

Piotr Ilici Ceaikovski în scrisoare adresată fratelui său, Modest
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Introvertit de ocazie

i-au intrat filozofíi în cap
să-i spună cât de grozav
se-ncuie în chilia pentru care
multe vorbe a spus
mulţi oameni au cedat
psihic
cerul de nori îmbufnaţi suferă
lumea suportă cum îi e dat
chinga ipocriziei naive
trece pasiv ca o zi de lucru în care
n-ai chef de nimic
aştepţi ca alţii să facă minuni
pentru tine

toate umbrele se adună ad-hoc
nimic nou
aerul e depăşit se cere o purificare
nu oricum
ci prin determinare

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean

Sunt îndrăgostită de Ocean,
de felul în care-şi ridică miile de pălării albe
în vâltorile furtunii,
de felul în care-aţipeşte, catifelat şi albastru,
pe cel mai frumos pat din lume.
În viaţa personală a fiecăruia
se află întotdeuna
mai multă durere decât ar trebui,
o inimă împovărată
pe drumuri prăfuite. Bănuiesc
că există un motiv pentru asta, aşa că voi fi
răbdătoare, acceptând. Dar nu voi trăi
în altă parte, ci numai aici, lângă Ocean,
egal încrezătoare în toate urările de bun venit şi-n toate vijeliile
lipsite regrete şi de-întristări izvorând din sinele-i sărat.

poezie de Mary Oliver din Pasărea roşie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!