Dorinţă virtuală

Ca să-i intre-n graţie,
Pentru-a soaţei relaxare,
Vrea ca destinaţie
Un voiaj spre Ursa Mare.

epigramă de Elena Mândru din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţiile circumpolare le veţi găsi la orice epocă a anului, căci ele sunt mereu deasupra orizontului, învârtindu-se în jurul stelei Polare. În august, pe la 9-10 seara, de pildă, privind spre steaua Polară, vedem că Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia spre răsărit. Deasupra Casiopeei găsiţi pe Cefeu, iar mai sus, la zenit, e capul Dragonului al cărui trup se îndreptează spre Cefeu, apoi trece printre cele două Urse. Roatele Carului Mic (Ursa Mică) sunt ridicate în sus, spre apus însă, dar spre miezul nopţii se lasă spre orizont. Sub Ursa Mică şi între Casiopeia şi Ursa Mare se află Girafa şi jos de tot, la Orizont, Linxul. La începutul primăverii, constelaţiile acestea, au o poziţiune cu totul opusă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În serile de vară, în august de pildă, când Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia se găseşte înspre răsărit, Polara aflându-se între aceste două constelaţii; când Casiopeia ajunge deasupra capului, Ursa Mare se află tocmai jos, la orizontul nordului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursa Mare

Ursa Mare: căuş ceresc.

definiţie de Li Tai-Pe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii de Vânătoare nu e o constelaţie circumpolară, căci stelele ei, pentru noi, răsar şi apun, dar o amintim aci, deoarece se află prea aproape de Ursa Mare. Constelaţia aceasta e formată din stele prea puţin strălucitoare, afară de α şi β. Prima stea, α, e dublă, ba încă o dublă foarte frumoasă, ce se poate observa cu cea mai mică lunetă. Se poate găsi repede, căci formează un triunghi isoscel cu η şi ε din Ursa Mare. Tot în Câinii de vânătoare, aproape de η din Ursa Mare se găseşte o nebuloasă în spirală, care pentru lunetele mici apare doar ca un norişor luminos.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asemănare

Vorbei să-i găsesc eu rostul,
Spun pe-un ton deloc strident:
E primejdios şi prostul,
Dar şi cel inteligent!

epigramă de Elena Mândru din Epigrame elenistice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diversiune

Tare-aş vrea să îţi ştiu firea:
Dacă este înţeleaptă,
Cum de ai găsit ieşirea,
Pe-ocoliş sau aia dreaptă?

epigramă de Elena Mândru din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soaţei

Că soarta nu o-ncântă,
Secretul îl trădez:
La noi găina cântă...
Dar eu o dirijez.

epigramă de N. Petrescu-Redi din Muşchetarii prahoveni
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna "eu"-l e mândru de ceva şi e distrus de depresiv, dezamăgit de altceva. Ai observat asta: "Sunt mândru că sunt român, sunt mândru că sunt femeie, bărbat, politician, credincios, frumos, etc, etc,. E un lucru extrem de straniu. O etichetă/rol - cel de a fi mândru/mândră - e încântată de alte etichete/roluri cum ar fi: femeie, român, soţ, bunic, tătic şi cimpanzeu. Dar cine ar vrea să fie mândru că nu e mândru? Cine spune: "Sunt atât de mândru că Nu Sunt?" Toţi vor să fie câte cineva, dar nimeni nu vrea deplina Libertate a Nimicului, a Simplităţii nespurcate de gând. Pentru că a fi într-un rol scris de gând înseamnă musai, a fi în suferinţă. Aşa că lasă-l pe "A Fi" complet liber de toate ofertele ultra-generoase ale gândului şi vei recunoaşte că libertatea şi fericirea sunt adevărata ta natură.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor mironosiţe la început de post

După ce se spovedesc
Preoţilor, de păcate,
Proaspăt binecuvântate
Spre amanţi o şi tulesc!

epigramă de Elena Mândru din Bună Ziua, Iaşi
Adăugat de Elena Mândru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justificarea unei adultere

De faţă cu-amantul intrus,
Ocări, soaţa-ncepe să-i toarne:
Bărbate, nu-ţi caut în coarne,
Că-n viaţă prea multe ţi-am pus!

epigramă de Elena Mândru din Epigrame elenistice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste şase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte şase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeaşi oră, îl vom vedea tot acolo.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să-mi fie numai primăvară,
Aşa cum ne-am îndrăgostit întâia oară;
Mulţi fluturi coloraţi roiau prin preajma noastră,
Iar eu, de-atunci, mă simt ca pasărea măiastră...!

catren de Elena Mândru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de graţie

Starea de graţie
vine şi trece,
stânga e tulbure,
dreapta e rece.

Zestre ilogică
şi totuşi zestre
ca din noi înşine
două ferestre.

Judec grăbitele
clipe de faţă
cu darul timpului
de-o altă viaţă.

Starea de graţie
iarăşi nu vine
şi poeziile
îmi sunt senine.

Nu li-i sălbatică
pofta de-a spune
îmburghezitele
zic toate bune.

Mi-e dor de zilele
pline-ale vieţii,
de versuri logice
simt că mă sperii.

Starea de graţie
e peste toate,
trec libertăţile
spre libertate.

Chiar versuri putrede
chiar aberaţii,
renasc sub zodia
acestei graţii.

Starea de graţie,
starea supremă
zilnic mă chinuie
ca o dilemă.

Zilnică pierdere,
zilnică trudă,
ochii în lacrimă
absurd asudă.

Dacă de-a pururea
nu mai apare
starea de graţie,
starea cea mare.

A scrie limpede
la tulbureală,
a scrie tulbure
când nu simţi boală.

E o congestie
de universuri,
dar fără graţie
rămân doar versuri.

Ci poeziile,
cerească rază,
starea de graţie
ţi le dictează.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Caut interlocutor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dereglaj

foaie albă şi un colaj,
iar mă doare în penaj,
că eşti mândru ca un raj
şi te-apuci de spionaj,
în oraş ambuteiaj,
eu mă plâng de surmenaj,
poate am un avantaj
cu mai noul anturaj,
am primit azi un mesaj
şi de zor îmi fac curaj
să m-arunc de la etaj
poate cad iar în picaj,
pe drăguţul de garaj
şi ajung în portbagaj,
fără pic de machiaj
ca în cel mai scurt metraj
sau un fotoreportaj,
dragostea o las drept gaj
şi nu fac deloc tapaj,
c-ăsta e un peisaj,
dintr-un virtual voiaj,
cu opt ouă-ntr-un cofraj,
ce-am să duc la vernisaj,
plănuiesc un sabotaj
folosind metalimbaj,
viaţa este un miraj,
visul un vagabondaj
şi-mpreună ce mariaj!

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fim...

Aş vrea să fiu o floare, în ochii tăi frumoşi
Aş vrea să fiu parfumul pe care îl miroşi
Aş vrea să fiu arcuşul ce mângâie vioara
Aş vrea să fiu Luceafăr, atunci când vine seara.

Aş vrea să fii tu valul ce mătură nisipul,
Aş vrea să fii acela ce controlează Timpul
Să fii spre seară umbra, care mă urmăreşte,
Şi-apoi să fii o stea, ce-n noapte străluceşte.

Aş vrea să fim tu Soarele, eu Luna
Aş vrea să fim noi doi, întotdeauna
Aş vrea să fim tu gura, eu cuvântul
Şi-aş vrea să fim tu mintea şi eu gândul.

Dar suntem tu şi eu, pierduţi prin lume.
Suflet al meu, pereche,... nu ne ştim
Sau poate să te caut n-am ştiut eu unde
Ori poate n-a fost dat să ne întâlnim.

poezie de Elena Bulancea (19 aprilie 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A vrut să intre-n facultate

A vrut să intre-n facultate,
Să părăsească bulevardul,
Dar l-a oprit cu fermitate,
La poartă, bodyguardul.

epigramă de Paul Constantin (26 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graţie

Te-am căutat pe aleile vieţii plină cu flori
Şi am descoperit că eşti rarisimă floare,
Mi-ai pus, ca o petală, surâsul în inimă,
Ţi-am dăruit, simbolic, o rază de soare.

Mi-ai umplut visul cu farmecul tău,
Mi-ai mângâiat zilele pudrate cu lumină,
Mi-ai potrivit ochelarii la ochi
Ca să văd cum trec, pas cu pas, în rugină.

Acum ne pregătim să mergem împreună
Într-o călătorie fără destinaţie,
O să lăsăm ochelarii în iarbă copiilor
Să ne petreacă în rouă cu graţie.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Ce faci biată poezie
Fără ritm şi fantezie,
Conţinut alambicat
Şi-înţelesul ei tranşat?

Ce faci,, critic de manea"
Cu alura ta hapsână,
Când zdrobeşti fără de frână
Pe acei ce-un sens ar vrea?

Ce faci pasăre măiastră,
Versurile-ţi zbor în gând
Spre o magică fereastră
Către un tipar, la rând?

Ce faci tu, poet mărunt,
De te-ai chinuit o viaţă...
Ai ajuns un biet cărunt
Şi cu versul tot în ceaţă?!

poezie de Elena Mândru din Aproape de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiaj

La Rucăr, unde ţuica-i rege,
Paşii maestrului ajung,
Că-i spirit mult. De când culege
Şi-ncă mai este... Câmpu'lung!

epigramă de George Corbu din ziarul "Orizont" - Vâlcea (1968)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După o partidă de dragoste intensă, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor, apare starea de relaxare. De multe ori, starea de relaxare se transformă în somn în cazul domnilor. Hormonii care se eliberează în timpul orgasmului, endorfinele şi oxitocina, serotonina, duc la apariţia stării totale de relaxare, de moleşeală în cazul bărbaţilor.

citat din Philippe Brenot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!