Ce paradox! Într-o eră computerizată, şi moartea – pentru a fi sigură pe ceea ce face – apelează în continuare la coasă.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea şi octogenarul (după Paul Abucean)

Când Moartea, cu o mare coasă,
Intră la moşulică-n casă,
Găsi, scris mare, c-un condei:
"Să nu m-aştepţi, că-s la femei!"

epigramă de George Budoi din Epigrame, după Paul Abucean (1 iunie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Votează moartea şi e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ştampilată
cu două oase pe cercei.
Îşi bea din craniu fără lapte
morbida cafeluţă rece
Votează moartea peste noapte
A nemişcat... Partidul Rece!
E bucuroasă şi în dinte
sclipirea minţii o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morţii de pe liste.

Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă şi la mine
Cu ce partid eu am votat?
De viaţă ştiu că nu-i a bine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea este sigură pentru cel născut; naşterea este sigură pentru cel mort; de aceea, lucrul fiind de neînlăturat, tu nu trebuie să te întristezi.

citat din Veda Vyasa
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim astfel an după an, fără a duce la împlinire şi desăvârşi ceea ce am putea face acum, fiindcă gândim că avem tot timpul înaintea noastră: vom împlini mai târziu; într-o bună zi vom trece ciorna pe curat. Anii vor trece şi nu o vom face niciodată, nu pentru că moartea vine şi ne seceră, ci şi pentru că, intrând într-o altă etapă a vieţii, devenim incapabili să mai facem ceea ce etapele anterioare ne-ar fi îngăduit să facem. Nu la anii maturităţii putem împlini o tinereţe frumoasă şi plină de sens, după cum nu la vârsta bătrâneţii putem să dezvăluim lui Dumnezeu şi lumii întregi ceea ce am fi putut fi în anii maturităţii. Este un timp pentru toate, dar, odată ce timpul s-a dus, sunt anumite lucruri care nu mai pot fi realizate.

citat din Sfântul Antonie al Surojului
Adăugat de El
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blândul paradox al melancoliei

Pentru a nu pune
în primejdie
oxigenul celorlalţi
ard în continuare
împotriva
cenuşii

Ce rug ipocrit
şi inima aceasta
a mea
prietene
nu-i aşa

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine speră că doctorii vor găsi soluţii miracoloase pentru a face faţă morţii se înşeală; moartea e mai stăpână pe meseria ei decât toţi doctorii la un loc.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la paradox la prejudecată calea-i destul de-ntortochiată.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea are o calitate mai puţin cunoscută. Pe unii îi face mai repede nemuritori.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la paradox la prejudecată, nu te-aştepta la o cale prea întortocheată.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

învăţătură

Învăţătura-i cea mai sigură şi statornică călăuză.

definiţie aforistică de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul, nu trecutul asigură o eternitate sigură.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ceea ce mâncăm, ci ceea ce digerăm ne face puternici; nu ceea ce câştigăm, ci ceea ce economisim ne face bogaţi; nu ceea ce citim, ci ceea ce ne amintim ne face înţelepţi; nu ceea ce profesăm, ci ceea ce practicăm ne face integri.

citat celebru din Francis Bacon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste răscoale

Poveştile-s bătrâne, dar ele au rămas,
Şi sper că vor rămâne-n continuare.
Sunt hrană a oricărui suflet mare,
Ce ştie ce e bun şi îi oferă glas!

Sau poate că... nu este-o binecuvântare
Tot ce-a ajuns să dea peste răscoale.
Poate că, numai mie-mi dă târcoale
Ceea ce, nu oricui, poate aduce soare.

Poate că pentru unii este o povară,
Ceea ce altora le-aduce vindecare.
Poate că, unora, le-aduce-ngheţ, oroare
Iubirile ce s-au născut în miez de vară.

Şi care poate,-au ţinut doar o seară,
Dar de ajuns încât să-şi pună-amprenta,
Pentru-a putea inimii face fenta,
Încât s-o liniştească, sau s-o doară...

Cert e că nu mă pot preface că-s sătul,
Nici de ce e firesc, nici nebunesc.
Şi sper ca-n continuare să iubesc
Tot ca şi până-acum... Acesta-mi este oful.

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (27 octombrie 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudenţa cu îndrăzneala logodită, sigur fac o casă sigură.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român, astăzi, face ca gândirea şi inima să se rotească pe loc şi, din această rotire în gol, paradoxal, o dată cu trecutul, dispare şi viitorul. El, omul de azi, pedalează zadarnic într-un prezent continuu. A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului, şi aceea distorsionată, înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identităţii.

Dan Puric în Cine suntem (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum plecam cu tata la coasă

rămân o vreme într-un dreptunghi
săpate urmele trupului
şi un ceas de piatră într-o cruce de piatră
care-şi macină timpul în fire de nisip
pe care le spulberă vântul
pe ochii închişi ai morţilor din adânc

e atât de tăcut ţintirimul din sat
încât fiecare cruce e un poem nescris
liniştea cade din turla înaltă a bisericii
şi se sparge peste satul din vale
ca o noapte lovită de săgeţile luminii
când soarele abia iese pe coama dealului
atunci trist mă năpădesc amintirile
cum plecam cu tata la coasă
şi somnul lui e acum mai lung decât somnul
mi se pare moartea neîngrădită şi liberă
iar viaţa discriminată întreruptă înainte de limită
fără să fie nimeni vinovat
invocând chemarea celui de sus
de ce o face atâtea chemări
m-am întrebat prima oară când a murit bunicul?
bătrânii îmi spuneau că cei buni pleacă primii
minciună, unul rău a plecat la fel
îl ştiam nu-mi dădea niciodată nimic
l-a chemat şi pe el

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iulie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui leneş

Sub această piatră mare
Doarme-aci-n continuare,
Fiindcă moartea şi cu satul
Îi schimbară numai... patul.

epitaf epigramatic de Gockingk din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O inimă mare, sigură pe ceea ce vrea, nu se răzbună; ea nu simte necazul ce i s-a adus.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox clujan

De scoatem eul din Feleac
Obţinem cel mai mare... fleac.

distih de Marius Bartiş (29 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Bartiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru moartea de mâine de ieri te-ai pregătit. Puţini sunt cei atât de precauţi.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!