
S(criu)u
Greierii sunt niște îngeri
Coborâți din cer sub lună.
Iscălind sonore plângeri,
La tăceri să le depună.
Sufletele noastre, niște
Greieri puși doar să muțească,
Nemaiîndrăznind să riște,
Dragostea să-și iscălească;
Pe luna ca o coală de hârtie,
Mi-e sufletul o mână care s(cri)e..
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Dragoste nearondată
Se vorbeau doi îngeri
Într-o înserare
Să depună plângeri
Pentru așteptare.
Căci fuseseră
Păzitori la doi
Ce iubiseră
Interzis ca noi
Și muriseră...
Îngerii mirați
Ațipiseră
Nerepartizați.
Se vorbeau doi îngeri
Într-o dimineață
Să depună cereri
Pentru altă viață.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Repetitivul Trei în Una
Trec niște anotimpuri, niște ani,
Trec niște roți, rotindu-se pe bani,
Trec niște centimetri, niște cenți,
Ne repetăm ca niște repetenți!
Vin mâinile, ca mâine de curând,
Vin ridurile, ridiculizând.
Vin iernile, grăbindu-se ca ieri,
Ne repetăm ca niște zilieri!
Stau niște pietre-n vad și văd un val,
Stau niște ochi, vag malformați, pe mal,
Stau trei Tăceri în cer, cerșind întruna,
Repetitiv: ba Trei, ba trei în Una!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (25 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul, însă
Sunt măsurat de îngeri cu niște aparate
Ce nu au nicio formă și nicio greutate...
Nu știu ce îmi măsoară, dar cred că s-ar putea
Să fie pentru suflet, că mintea n-ar prea vrea
Să fie măsurată, gândind că e constrânsă;
E o răutăcioasă... cu sufletul bun, însă.
poezie de Marius Robu (24 august 2021)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La sfat
În geam răsare luna plină,
Sufletul îmi este golit de lumină,
Acum se întâmplă o bucurie,
Crăiasa nopții îmi vorbește doar mie.
Ascult tăceri, povești inedite,
Cu luna la sfat îmi par infinite.
În tâmple îmi bat ciocane de dor
Aș vrea sa te strig, dar glasul mi-e gol.
Doar tainele nopții sunt simple și grele
De vrei să înțelegi, vorbește cu ele,
Așa cum odată, copilă fiind
Priveam la fereastră copaci adiind.
Și greierii cântă prin ierburi de vară
A lor armonie răsună în seară,
Prin toată peluza sclipesc licurici,
O, tu, lună plină, mai stai pe aici!
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietrele, niște iubiri care nu se mai trezesc. Stelele, niște priviri ce nu se mai întâlnesc.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Trăgători de trezitori
În diminețile noroase,
Îngerii trezitori sunt grei,
Cu fețele morocănoase
Trag niște aripi după ei.
În diminețile ploioase,
Chiar oamenii treziți sunt grei,
Cu fețe încă somnoroase
Trag niște îngeri după ei.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu de ce cred că acei bătrâni s-au prezentat și în fața lui Dumnezeu tot ținându-se de mână, ca niște copii ai Celui de Sus, care au trăit să depună mărturie că dragostea e un dar, valabil nu doar la 16-18 ani, pentru că dragostea, cea menită să ne facă viața frumoasă, se află în noi, și nu în afara noastră. Cum spusese si fericitul Augustin: "Cât de târziu am început a te iubi, frumusețe veche și atât de nouă! Cât de târziu am început a te iubi! Tu erai înăuntrul meu, dar, vai, eu însumi eram în afara mea. Te căutam afară. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu tine. Aceste frumuseți, care n-ar fi nimic dacă n-ar fi în tine, mă depărtau de tine. Tu ai fulgerat, ai luminat, ai înlăturat orbirea mea. Te-am gustat. Mi-e foame, mi-e sete de tine".
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara!
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea mea, niște detalii. Și nefericirea, niște amănunte.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe jar
Se stinge iubirea,
Se-aprind niște stele;
Veghează pieirea
Speranțelor mele.
Ce seară turbată
Mă paște de-acum,
Apusul îndată:
O vatră de scrum.
Ce boltă astrală?
Doar niște scântei
Din spuza finală
A ochilor mei.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva de tine
Sub lună plină cântă prepelița
Și prazul crește parcă răsfățat,
Până și curcile s-au ridicat
Crezând că soare este luminița.
Să scriu de greieri îngerii decid,
Și-au început concertul de cu seară,
Mă simt un pic închis pe dinafară,
Miroase-a flori ce noaptea se deschid.
Mi-e dor de tine, dar nu știu de ce,
Și nici nu știu de cine sau de când,
Îndrăgostit sau poate doar crezând,
Sufletul meu ceva de tine e.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă
Ciudat ca nu sunt plângeri,
Nici jalea nu-i prea mare:
Femeile nu-s îngeri...
Că au niște picioare...
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea gravitației
Stropii de ploaie de pe geamul meu,
Îngeri mărunți, trimiși de Dumnezeu,
Ca niște ochi care se scurg privind
La mine, când, cedând, în pat mă-ntind
Orizontal, iar ei, pe verticale...
Șiroaie de coloane vertebrale.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cumva orice artă e rezultatul muncii? Talentul e o născocire. Doar organele și uneltele diferă. Talentații sunt, de fapt, niște chinuiți ascunși.
Marius Robu în Degeaba (2012)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sufletul ...
Mi-e sufletul ca bolta în furtună
Pe care norii negrii parcă mână.
E zbatere, e zbucium și pustie,
E uragan, taifun și vijelie.
Mi-e sufletul ca marea-nvolburată
Ce lungi corăbii încărcate poartă.
Este abis, e stâncă, e pieire,
Este vâltoare și nemărginire.
Mi-e sufletul ca holda aurie,
Cu spice legănate de urgie.
E tăvălug, e freamăt în neștire,
Este pârjol, văpaie, tânguire.
Mi-e sufletul ca o livadă-n floare,
Ce mândră-și saltă fiicele la soare.
Este parfum, culoare, feerie,
Splendoare și speranța, reverie.
Mi-e sufletul ca brazda-nsămânțată,
Din care mugurii capul să-și scoată.
Ca grâul ce renaște din sudoare,
După o îndelungă așteptare.
Mi-e sufletul ca stolul de cocori,
Ca cerul dimineților cu nori,
Ca stelele zâmbind sub clar de lună,
Ca vânturile prevestind furtună.
Mi-e sufletul fluid și volatil
Și schimbător, cu toane de copil,
Tânjind după iubire și alint,
Ce fericesc inima și nu mint.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Coșmar democratic
E un făcut că-n astă viață,
Urmându-și calea sa măreață,
Nu poate omul să se miște,
Înghesuit, de niște "niște"!
Când omul nostru vrea să fugă,
Să-și guste liniștea în rugă,
E tras în mrejele minciunii,
De niște "nimeni", niște "unii"!
Și-i dus, cu forța, în tenebre,
De nulitățile celebre,
De papagali și de nagâți,
De niște "câte", niște..."câți"!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În grădina ta
Răsar niște flori care
Nu te mai cunosc
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul sacru
Mai aruncați niște vreascuri
În soare,
Am auzit c-o să se stingă
Peste câteva miliarde de ani.
Și dacă nu mai sunt vreascuri,
Aruncați în soare
Câmpiile care ar fi putut foarte bine
Să fie păduri,
Munții, luna și cerul
Care nici nu știm sigur dacă sunt
Păduri.
În orice caz,
Mai aruncați ceva în el,
Niște vreascuri,
Niște vieți.
Că, uite, a și început să pâlpâie
Pe fețele noastre,
Făcându-le frumoase și urâte,
Făcându-le noapte și zi,
Făcându-le anotimpuri și ani.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger prin ger
E noapte, sunt și eu, sunt și femei
Afară este ger și ceva crapă,
Prin trupul tău mai ard niște scântei,
Prin trupul meu mai curge niște apă.
Mă simt poet în fiecare clipă
Și mă frământă tot ce-i omenesc,
Numai de tine, parcă, mi-este frică,
Să nu te pierd cât încă te iubesc.
Dar nu am cum. Cât ești a nimănui
Vei fi a mea, chiar dacă-s al oricui.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă dor toate gândurile. Sunt ca niște aripi ostenite de zbor. Singurul cuib e moartea.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De va fi să murim
de va fi să murim
într-o noapte surdă cu ploaie măruntă
cu frunze care putrezesc pe drumuri
sufletele niște copaci pe margine
se retrag împăcate în rădăcini
nu se mai poate întâmpla nimic
decât sunetul ploii pe pervaz la geam
nu mai dorim aproape nimic
doar liniștea despărțită de ceața care se destramă
undeva peste munți presimt glasul iubitei
o fântână uitată pe drum
am fost împreună în deprimantele zile
acum gânditori niște oameni brumați
avem sufletele plimbate prin toamne
șubrede picioarele se miră de unde au venit
măsoară drumuri cu stele pe cer
chipurile noastre aspre și reci
au amprenta grea a trecutului
fug gândurile ude cu pași de rouă
când în cuvinte de alean și somn
se urcă stelele la locul lor și pleacă
în umbra întunericului
simt cum inimile noastre nu mai bat la fel
și sufletele au alunecat în hău
|
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu din volumul de versuri Ferestrele nopții (28 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Comentează! | Votează! | Copiază!