Sânii muşcaţi de maci

Şi aş pleca, luna răsare,
Ne strânge-n braţele-i de raze,
Noi ne grăbim, răbdare n-are
Nici crucea dulcilor extaze.

Pornim mereu morişca vieţii,
Ne-nvârte timpul ei pe loc,
Din seară-n crugul dimineţii
Iubirea-n inimă ia foc.

Şi ardem fulgere şi smirnă,
Şi nu jelim pentru prezent,
Jelim că n-o să mai rămână
De-atâta ars un compliment.

E dimineaţă sus, pe munte,
Tu te îmbraci şi nu te-mbraci,
Eu visele le am cusute
În sânii tăi muşcaţi de maci!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În jurul soarelui se roteşte un vers,
O râmă hrăneşte orice peşte,
Eu nu aleg cititorii, ei mă aleg pe sărite,
Când scriu, parcă mă trezesc din somn,
Noaptea se joacă toţi copiii cu mine,
Jalnic este câinele bătrân, dar tace, tace, tace,
Noi nu suntem ca el, ne jelim, ne jelim, ne jelim,
În schimb nu ne ferim de vulcani, ei sunt mai bătrâni,
Mările se vor retrage, noi ne vom ascunde după cochilii uriaşe,
Sunt expert în necunoaştete, dar iubesc savanţii, ei nu ştiu nimic,
Numele meu este încinjurat de refuzuri decente,
De doi cenţi. Eu trag sforile fericirii, e lucru mare.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise cu petale

Mă frământă
Colţul de inimă
Înflorit pe pajiştea iubirii,
Elipsa sălbatică
Care ţine sânii iubitei
În pupila ochilor mei.

Îţi mulţumesc, Doamne,
Pentru frământare,
Pentru păsuirea
Ascunderii
În pajiştea sălbatică
În care florile luminează
Sărutul
Cu vârful limbii
Purtat între sânii însămânţând
Pupilele mele
Cu visele petalelor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne grăbim ...

Ne grăbim să spunem: ieri
Ne grăbim spre nicăieri.
Ne grăbim să concluzionăm,
Ne grăbim să urcăm.
Ne grăbim să alegem,
Ne grăbim să culegem.
Ne grăbim prea mult,
Ne grăbim spre tumult.
Ne grăbim indiferent,
Ne grăbim emergent.
Ne grăbim fără sens,
Ne grăbim şi suntem.... contrasens.

poezie de Liviu Reti (16 ianuarie 2017)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă mărunt...

Plouă mărunt cu Dumnezei de seară,
Crucea mântuirii a apus în ceară...

Cu emoţii creşte alt bob de lumină
Pus în sentimente pe felii de smirnă...

Spiritul dansează, flacăra rotind,
În ploaia măruntă, fulgere croind...

Ochii tăi absorb stelele în noapte
Şi la mângâieri pui mănuşi de şoapte...

Netede vibraţii inima-mi ating,
Tot iubind artistic în poezii mă sting...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna răsare în barbă

Lucrurile se alungesc
Deformând ochiul,
Prin fluturii lui
Domnul ghidează zborul.

Duhul se topeşte,
Cerul coboară,
Lâna stelară-i
Arcuş la vioară.

Luna răsare în barbă,
Universul miroase
A iarbă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ne bucurăm la o naştere şi jelim la o înmormântare? Pentru că nu suntem noi persoana în cauză.

citat clasic din Mark Twain
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pragul dimineţii

Cu soarele în suflet
În fiece moment
În pragul dimineţii
Cântă un poet.

Tu îi eşti aproape
Cu raze de cuvinte
Încât lumina ta
Iubirea i-o aprinde.

Izvorul care curge
În lume valuri, valuri,
Aduce-n dânsul doruri,
Virtute, idealuri.

Parfumul primăverii
Se răspândeşte-n voi,
Trăinicia pietrei
Râde cu buze moi.

Pătrunşi de încercare
Vă-mbrăţişaţi cu flori,
Aducând cu barza
Noi zboruri pe sub nori.

Mai vine-o dimineaţă
Bună peste prag,
Poetul cântă, cântă
La pieptul tău, cu drag!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fugit irreparabile tempus

Fugit irreparabile tempus
Timpul nu mai are răbdare
Sunt timp în căutare de spatiu,
Doar aşa pot căpăta sens!
Mă las bucurat la trecut, viitor şi prezent
În trecut eu zburam, iar ţie îţi ploua pe aripi
Viitorul este întotdeauna incert
În prezent, lemn pentru foc mi-a rămas doar piciorul de lemn
De la minus la plus infinit, oamenii mă locuiesc temporar
În povestea vieţii lor, devin relativ
Se poate vorbi despre vanitatea scriitorului Timp
El ne scrie poveştile, doar el ştie să ne citească
Sub privirea -i de expert,
poveştile vieţii noastre sunt banale, futile, inutile
Timpul nu mai are răbdare
Timpul nu are niciodată răbdare!
Fugit irreparabile tempus

poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Nepublicată
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger din raze

Din fuiorul timpului cresc flori de vis,
Tu eşti lujerul ce prelungeşte spaţiul,
Retina ta pătrunde-n candelabre
Unde şi eu privit-am cu nesaţiu.

Te laşi la braţul Îngerului Raze
Creat anume-n Raiul Nemuririi,
Vântul întrebării te poartă în sămânţa
Pusă-n suflet, încolţind iubirii.

Stau cu mâna-ntinsă înspre calea
Ce te aduce-n zbor din stelele pitice,
În inimă te voi purta cu grijă,
O taină-a măiestriei iubirilor antice.

Nu voi lăsa în jurul tău otravă,
Nici timpul împietrită cărămidă,
Frumuseţea ta, căldura-ţi şi virtutea
Îmi pune în balsamuri dragostea avidă.

Am să te port în pieptu-mi o vecie
Chiar dacă Domnul spaţiul ar curba,
Iubirea mea nu e grădină moartă,
E-o inimă de vise şi te port în ea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe fericite

Val de ape, vârf de munte
Netezesc priviri de stea,
Între clipele mărunte
Inima-mi e-n umbra ta.

Cântă valul, zarea cântă,
Buzelor tale se-nchină
Poezia-n rimă sfântă,
Forma pură de lumină

Val de ape, buze dulci
Netezesc şi visele,
În inima-mi de te culci
Tu cu toate stelele.

Nu adorm, adun din ape
Lebedele cu mult drag
Şi din munţi aduc aproape
Raze dulci fixate-n prag.

Iată, asta-i fericirea
Clipelor uşor mărunte,
În ea se scaldă iubirea,
Spuma mării, sus, pe munte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Lup

Marele Lup s-a făcut
Râu cu solzi de frunze,
Prin sângele meu
Plutesc maci şi meduze.

Pe ţigla iubirii
Răsare un astru,
Vorbele decapitează
Cerul albastru.

Tifonul sânilor tăi
Rana-nfăşoară,
Marele Lup trece,
Miroase a ceară!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-mă în palma-ţi caldă

De emoţii vibrez, le simt, le-înţeleg,
o inimă am şi-un suflet ardent.
Sunt părticica din imensul întreg,
nu-s accesoriu sau corespondent.

Sunt esenţa lichidului volatil,
mirul din centrul universului,
sunt eul statornic dar şi versatil
călătorind în ritmul versului.

Sunt mamă, fiică şi sunt soţie,
dor infinit de-o lacrimă păzit,
gata mereu pentru acrobaţie
în cursa destinului hărăzit.

Sunt început şi sunt perpetuare
a vieţii încolţită sub soare,
iubire sunt, mereu în germinare,
sunt respiraţia în cursoare.

Iubirea şi timpul meu îţi dăruiesc,
tot ce-mi oferi ştiu bine să primensc,
pe aripa vântului călătoresc
şi lumea zi de zi eu construiesc.

În câmpul cu maci uneori rătăcesc,
în ochii cerului mă oglidesc,
de-atâta frumuseţe mă calicesc
şi-n orice clipă simt cum te iubesc.

Pasteaza-mă în a Ta palmă caldă
Eu sunt trecut, prezent şi viitor,
în verde viu şi curcubeu mă scaldă,
zâmbetu-mi să-ţi fie mântuitor.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unii oameni în pragul nenorocirii, e suficient ca ei să-şi ridice gulerul hainei, ca noi să-i jelim.

citat din Gilbert Cesbron
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinderea crucii în miros de tămâie

Aripi de liliac atârnate de tavanul nopţii
Şlefuiesc dinţii pentru canaliile sorţii.

Un dinte rămâne răsucit în venin,
Şarpele vieţii ştrangulează nădejdea-n destin.

Neîmplinite rămân zborurile-n ţipete stinse,
Iubirile de doruri s-aprinse.

În pragul verdeţii netezite de noi
Cresc fulgere scăldate în ploi.

Crucea din deal îşi face o cruce
Mare cât cerul ce-n braţe o duce.

Domnul o prinde în miros de tămâie,
Un liliac, în cristelniţa nopţii, recită poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul

Bine n-are cum să-i fie,
Că-i sărac, nu are stare,
N-are deal, n-are câmpie,
Doar... un munte de răbdare.

epigramă de Mihai Sălcuţan din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise plecate cu muntele la mare

Am pus inima nopţii în palme,
Am conectat-o prin două raze stelare
Viselor mele aburind de iubire,
Tu mi-ai răspuns că eşti la mare.

Dorul a pogorât de pe muntele vrăjit
Cu privirea albastră ca cerul,
În valurile mării te-am zărit
Izgonind din inimă misterul.

Umbrele noastre sortează nisip
Clepsidrei pătrunse de timp,
Noi, gâtuiţi de aburii iubirii,
Uităm să păşim în alt anotimp.

Rămânem conectaţi
Prin două raze stelare
Din visele plecate
Cu muntele la mare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civilizaţia frunzelor uscate

Vântul poartă din zgură în zgură
Civilizaţia frunzelor uscate
Amestecate-n fum şi-n bătătură
Cu dinţii cerului de lapte.

Luna râde la sânii de mireasă
Unde se răsfaţă pruncii siamezi
Mângâiaţi de fulgii care-ncet se lasă
Stelelor aprinse în ochi şi în livezi.

Civilizaţia frunzelor uscate
Prin zgură-ajunge peste gândul meu,
Domnul ne-a încredinţat până la moarte
Crucea s-o purtăm, şi tu, şi eu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea apasă în inimi cu foc

Pupila fericirii înnoadă undele inimii,
Paşii prind aripi suflecate de gene,
Într-un cuib de senzaţii dorm
Visele unse cu lacrimi de pene.

Se face lumină în poezia lumii,
În genunchi printre veacuri reciţi
Alintându-mi fruntea cu degetele
Transformate în îngeri şi sfinţi.

Iarba adună macii în şoapte,
Îi aşezăm în patul conjugal,
Intrăm în miezul clipelor plăcute
Şi ne-nvelim cu unduiri de val.

Luna se uită din cer furibundă,
Trifoiul de raze îmi poartă noroc,
Noaptea se multă-n arborii vieţii
Fericirea apasă în inimi cu foc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jalbe

De când era "jalba"-n proţap,
Noi întruna ne jelim,
Însă nu ne dă prin cap
Să şi... muncim.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernanţii noştri

Guvernanţii ni-i jelim:
Oare cum de mai trăiesc?
Noi muncim – şi flămânzim,
D-apoi ei, că nu muncesc?!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!